Devolutiunea legala a mostenirii

DEVOLUTIUNEA LEGALA A MOSTENIRII

Notiuni introductive.

Generalitati Atunci cand cel ce lasa mostenirea nu a dispus prin testament de bunurile sale, intervine problema devolutiunii legale a mostenirii, mostenire ab intestat. Desi defunctul a dispus de bunurile sale prin testament, aceste dispozitii de ultima vointa nefiind valabile, mostenirea se defera prin lege. Trebuie mentionat faptul ca sunt situatii in care o mostenire se defera atat prin lege, cat si prin testament : este vorba de situatia in care, existand mostenitori rezervatari, defunctul nu poate dispune prin acte de ultima vointa decat de o anumita parte din mostenire (calitate disponibila), restul (rezerva) revenind anumitor mostenitori legali, in virtutea legii.

Persoanele chemate de lege la mostenire Legea cheama la mostenire rudele apropiate lui de cujus (din casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie) si sotul supravietuitor al acestuia.

Conform art. 45 din Codul familiei "rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. In primul caz rudenia este in linie dreapta, iar in cel de-al doilea in linie colaterala. Rudenia in linie dreapta poate fi "ascendenta" sau "descendenta". Pentru conservarea lucrurilor dobandite de generatii intr-o familie si pastrarea acestora in familie, precum si datorita afectiunii prezumate a defunctului pentru rudele sale se efectueaza chemarea legala la mostenire. Nu pot fi chemate la mostenire toate rudele odata pentru ca ar rezulta o faramitare excesiva a averilor succesorale.

Art. 659 Codul civil prevede : "succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului; ascendentilor si rudelor sale colaterale".

Conform art. 669 - 675 Codul civil se stabilesc patru clase de mostenitori :

I.     clasa I - clasa descendentilor in linie dreapta, alcatuita din copiii defunctului, nepotii, stranepotii, etc fara limita de grad;

II.       clasa II - clasa descendentilor si colateralilor privilegiati, cuprinde parintii defunctului, fratii si surorile, precum si descendentii acestora pana la gradul al IV-lea;

III.     clasa III - clasa ascendentilor ordinari, cuprinde bunicii, strabunicii, etc. defunctului, fara limita de grad;

IV.    clasa IV - clasa colateralilor ordinari, alcatuita din rudele in linie colaterala ale defunctului, altele decat cele din clasa a II-a, pana la gradul IV, inclusiv : unchii, matusile, verii primari, fratii si surorile bunicilor defunctului.

In comparatie cu Codul civil, Legea 319/1944 privitoare la dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, cheama la mostenire pe sotul supravietuitor care intra in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. Daca defunctul nu a dispus in mod expres de bunurile sale prin testament si nu exista mostenitori in grad succesibili in nici una din clasele de mostenitori, mostenirea este vacanta si se cuvine statului (art. 680 Codul civil).

Pentru a vedea importanta claselor de mostenitori si in cadrul aceleiasi clase trebuie analizat gradul de rudenie al succesibililor cu defunctul. Acest lucru este prevazut de art. 46 Codul familiei si art. 662 si 663 Codul civil, astfel :

in linie dreapta ( conform art. 661 alin 1, fraza I Codul civil "se numeste linie dreapta sirul gradelor intre persoanele ce se cobor una dintr-alta"; conform art. 661 alin 2 Codul civil : "linia dreapta ascendenta - leaga o persoana cu persoanele din care ea coboara- si descendenta - leaga pe genitori cu persoanele din care el se trage -, dupa numarul de mostenitori - ex. tatal si fiul rude de gradul intai; nepotul de fiu si bunicul - rude de gradul doi.

in linie colaterala (conform art. 661 alin 1, fraza II Codul civil, linia colaterala este "sirul gradelor intre persoanele ce nu se cobor unele din altele, dar care se cobor dintr-un autor comun") dupa numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda (ex. fratii sunt rude de gradul al II-lea, unchiul si nepotul sunt rude de gradul al III-lea, iar verii primari sunt rude de gradul al IV-lea).

Codul civil prevede ca, teoretic, rudele in linie dreapta sunt chemate la mostenire la infinit, dar practic nu poate depasi gradul trei sau patru in linie colaterala, mostenirea legala nu se poate face decat pana la gradul patru inclusiv.

1.2.Principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii si exceptiile de la aceasta.

Pentru a evita faramitarea excesiva a succesiunilor, legea stabileste o ordine concreta de chemare la mostenire.

Principiile generale ale mostenirii legale sunt :

a)       Principiul prioritatii clasei de mostenitori in ordinea stabilita de lege intre mostenitorii din clase diferite. Conform acestui principiu primii chemati la mostenite sunt mostenitorii din clasa I care-i exclud pe cei din clasa a II - a, a III-a si pe cei din clasa a IV - a. Daca mostenitorii din clasa I sunt renuntatori sau nedemni vin la mostenire cei din clasa a II - a. In lipsa de mostenitori din clasele I si a II - a vin la mostenire cei din clasa a III - , iar cei din clasa a IV - a vin la mostenire in cazul lipsei primelor clase sau daca acestia sunt nedemni sau renuntatori. Trebuie mentionat faptul ca primeaza ordinea claselor de mostenitori stabilita de lege si nu gradele de rudenie cu defunctul (ex. nepot de fiu - ruda de gradul II cu defunctul ~ mostenitor din clasa I, inlatura pe tatal defunctului - ruda de gradul I - mostenitor din clasa a II - a). Exceptia de la aceasta regula : sotul supravietuitor care vine la mostenite in concurs cu fiecare clasa de mostenitori; el nu inlatura si nu este inlaturat de la mostenire.

b)      Principiul proximitatii gradelor de rudenie cu defunctul intre mostenitorii din aceeasi clasa. Acest principiu face referire la mostenitorii din aceeasi clasa, dar au intaietate la chemare la mostenire cei care sunt in grad mai apropiat de rudenie cu defunctul.(ex. clasa I de mostenitori, fiul defunctului - ruda de gradul I, inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al defunctului - ruda de gradul II). Clasa IV de mostenitori (unchii si matusile - rude de gradul III) inlatura de la mostenire pe verii primari (rude de gradul IV cu defunctul). Exceptia de la aceasta regula : clasa a IV - a de mostenitori(parintii defunctului - rude de gradul I) nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile defunctului (rude de gradul II).

c)       Principiul impartirii mostenirii in parti egale (pe capete) intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad (reprezinta exceptie la alineatul de mai sus). Atunci cand mostenitorii din aceeasi clasa si care au acelasi grad de rudenie cu defunctul, mostenirea se imparte in atatea parti egale cati mostenitori sunt . Exceptie face situatia in care la mostenire sunt chemati fratii si surorile din parinti diferiti care, desi sunt rude de acelasi grad cu defunctul, impartire se face pe linii numai tata (consagvini) sau numai dupa mama (uterini), in timp de fratii si surorile din aceeasi parinti culeg mostenirea pe ambele linii.

Reprezentarea succesorala

2.1.Notiune. Art. 664 Codul Civil acorda mostenitorilor legali in grad mai indepartat dreptul de a urca in locul si gradul ascendentilor lor decedati anterior deschiderii succesiunii. Ascendentul predecedat se numeste reprezentant. Reprezentarea succesorala nu are nimic in comun cu reprezentarea conventionala a mandantului si nici cu reprezentarea legala a minorului, fiind o institutie juridica aparte.

Exemplu : 1/1

½ 1/2

¼ ¼

La moartea sa A lasa un fiu E si doi nepoti D si E, fiii fiului sau predecedat C. Daca mostenirea se defera prin lege, fiul B, in viata, va culege ½ din mostenire, iar ½ din mostenirea fiului C va fi impartita in parti egale ¼ intre cei doi nepoti D si E, fiii lui C, predecedat. Daca n-ar exista institutia reprezentarii succesorale, in temeiul principiului la care facem referire, fiul B ar fi cules intreaga mostenire.

2.2. Cazuri in care este permisa reprezentarea succesorala.

Reprezentarea succesorala este permisa numai in cazul descendentilor in linie directa ai defunctului (art. 665 Codul Civil) si in cazul descendentilor colaterali privilegiati (fratii si surorile defunctului - art. 666 Codul Civil), neputandu-se discuta in cazul ascendentilor privilegiati si a descendentilor ordinari, a colateralilor ordinari si nici a sotului supravietuitor.

Art. 665 si 666 Codul Civil permit ca reprezentarea succesorala sa existe atat in cazul succesibililor in viata, cat si in cazul in care nu exista asemenea succesibili, fiind sotii predecedati, la mostenire vin rudele de acelasi grad (ex. la mostenire vin 3 nepoti ai defunctului : 1 fiu al fiului predecedat si ceilalti 2 fii ai altui fiu predecedat).

Reprezentarea actioneaza la infinit in linie descendenta directa, iar in linie colaterala pana la rudele d gradul 4, inclusiv.

2.3. Conditiile reprezentarii succesorale

2.3.1. Persoana trebuie sa fie decedata la data deschiderii succesiunii.

Art. 668, alin. 1 din Codul Civil face referire la faptul ca numai persoanele decedate la data deschiderii succesiunii pot fi reprezentate : "nu se reprezenta decat persoanele moarte".

Art. 668 Codul Civil stabileste ca o persoana in viata nu poate fi reprezentata nici daca ea renunta la mostenirea lui de cujus; cei in fapt ar culege succesiunea celui decedat in nume propriu, daca nu ar exista succesibili in grad de rudenie mai apropiat cu defunctul.

Conform Decretului 19.1954, art. 19 persoanele disparute nu pot fi reprezentate atata timp cat nu exista a hotarare judecatoreasca definitiva care sa declare moartea . In functie de aceasta se admite sau nu reprezentarea.

Dupa cum am vazut, reprezentarea unei persoane predecedate se poate face si de un descendent d grad mai indepartat, dar nu prin per saltum sau omisso madio.

2.3.2 Locul persoanei reprezentate sa fie util. Nu este necesar doar ca locul persoanei reprezentate sa fie vacant, adica acesta sa fie decedat, ci locul sa fie util.

Deci, persoana care este nevrednica nu poate fi reprezentata.

In ceea ce priveste pe comorienti, cand exista legaturi de rudenie ce duc la reprezentare (ex. tatal decedat si unul din cei doi fii ai sai, care la randul sau are doi fii) aceta este posibila.

Aceasta rezulta din art. 668 Codul Civil : "fiind prezumat mort, in acelasi moment cu persoana despre a carei mostenire este vorba numai exista la data deschiderii succesiunii, deci este o persoana moarta, iar nu in viata".

Nu accedem la aceasta opinie pentru ca nu intruneste conditia ca locul persoanei reprezentate sa fie util. Prin definitie comorientii nu se pot mosteni pentru ca ar fi murit in acelasi timp, ceea ce rezulta ca nici unul nu are capacitatea succesorala in raport cu succesiunea celuilalt.

2.3.3. Reprezentantul sa aiba vocatia succesorala proprie la mostenirea defunctului.

Sediul materiei care analizeaza calitatile pe care trebuie sa le aiba o persoana pentru a succede se afla in art. 654 - 658 Codul Civil.

Acestea sunt :

a) Existenta fizica a succesorului la data deschiderii succesiunii. Art. 41, alin. 1 din Decretul 31/1954 arata capacitatea civila recunoscuta tuturor persoanelor prin nastere. Personalitatea se exprima prin capacitatea deplina capatata prin nastere. Conform art. 7 din Decretul 31/1954 "capacitatea de folosinta care incepe de la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moarea acesteia". Nasterea deschide calea de a succede. Dar, ca o derogare art. 7, alin 2 instituie faptul ca : "Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu". Aceasta fiind o extindere a capacitatii de folosinta a persoanei. Aceasta exceptie este aplicarea cea mai caracteristica a principiului exprimat prin adagiul : "Infans conceptus pro nato habetur quoties de ejus commodis agitur". Sunt persoane asupra carora planeaza incertitudinea privind existenta lor la data deschiderii succesiunii si cei ce nu pot succede : "comorientii", "absentii", disparutii si copii nascuti morti.

b) Nedemnitatea sau excluderea de la calitatea de a succede. Aceasta a doua calitate cere ca succesorul sa nu fie "nedemn". Nedemnitatea este o stare juridica definita prin lege care atrage dupa sine sanctiunea civila a decaderii din dreptul de a mosteni persoane fata de care ar fi avut vocatie succesorala. Conform art. 655 Codul Civil este nedemn si exclus de la mostenire :

persoana care a omorat sau care a incercat sa omoare pe defunct;

persoana care a facut contra defunctului o acuzatie "capitala", denuntarea pentru o infractiune sanctionata cu pedeapsa cu moartea, dovedita calomnioasa;

mostenitorul major, care, avand cunostinta de uciderea defunctului, nu a denuntat aceasta justitiei si nici pe autorul sau cunoscut.

Exceptii : Accidentarea mortala a sotului de catre sotul in viata, in autoturismul condus de acesta din urma nu atrage nedemnitatea chiar daca accidentul s-a produs din culpa grava.

O simpla acuzatie "capitala" nu este suficienta, fiind necesara o pronuntare a unei hotarari judecatoresti care sa stabileasca denuntarea calomnioasa

Efectele reprezentarii

Conform art. 667 fraza I Codul Civil "in toate cazurile in care reprezentarea este admisa partajul se face pe tulpini".

Asadar, avem urmatorul exemplu : defunctul are 3 fii A, B si C din care la deschiderea succesiunii este in viata doar A, B si C fiind predecedati si reprezentati la mostenire de cei doi fii ai lui B si de cei trei fii ai lui C, mostenirea se imparte astfel :

A va culege 1/3 din mostenire, cei doi fii ai lui B vor culege partea de 1/3 (cate 3/18 din mostenire fiecare), iar cei trei fii ai lui C vor culege partea de 1/3 mostenire ( deci 2/18 din mostenire fiecare).

Schematic se reprezinta astfel :

1/3 1/3

3/18 2/18 2/18

Art. 667 fraza II din Codul Civil ne precizeaza ca daca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri si in una sau mai multe dintre acestea sunt intrunite conditiile reprezentarii, impartirea mostenirii se face pe subtulpini.

De cujus

Exemplu : Defunctul A care a avut doi copii, A si B, lasa la moartea sa pa A care este in viata, iar pe B predecedat si avand la randul sau doi copii din care unul D este in viata la moartea bunicului sau, iar E, predecedat, a avut doi fii F si G care sunt in Viata la decesul lui de cujus - strabunicul sau , impartirea se face astfel : fiul A ia ½ din mostenire, iar cealalta parte de ½ se defera pe tulpina lui B, reprezentantilor acestuia; aceasta parte se imparte la randul ei pe doua subtulpini, adica ¼ revine lui D, iar cealalta parte de ¼ revine in doua parti egale (cate 1/8) lui F si G, stranepoti ai defunctului.

1/2

1/4

1/4

1/8 1/8

Succesibilii sunt liberi sa accepte mostenirea sau sa renunte la aceasta, dar daca aceasta a fost acceptata, reprezentarea opereaza de drept in conditiile legii.

B I B L I O G R A F I E :

~ Constitutia Romaniei, Editura G.P.H., 2003, Bucuresti.

~ Dan Chirica, Drept civil. Succesiuni, Editura Lumina Lex, 1996, Bucuresti.

~ Raul Petrescu, Drept succesoral, Editura Oscar Print, 1995, Bucuresti.