QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente drept

Deosebiri intre procedura urgenta si procedura de drept comun



DEOSEBIRI INTRE PROCEDURA URGENTA SI PROCEDURA DE DREPT COMUN


Procedura speciala pentru urmarirea si judecarea infractiunilor flagrante are etape comune cu procedura obisnuita la care se adauga unele dispozitii derogatorii, acestea urmand sa fie prezentate succint in continuare.[1]



Deosebiri privind natura infractiunilor. Daca procedura obisnuita reprezinta dreptul comun in materia urmaririi si judecarii tuturor infractiunilor, procedura de urgenta se aplica doar infractiunilor care intrunesc conditiile flagrantei conform art. 465-466 C. proc. pen. De mentionat ca sunt infractiuni care nu indeplinesc conditiile art. 466, motiv pentru care li se aplica doar parte din procedura urgenta.

Deosebiri privind urmarirea penala. In faza de urmarire penala dosarul este mult simplificat, cuprinzand ca principal act procedural procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante, in care sunt cuprinse declaratiile tuturor participantilor la infractiune precum si alte mijloace de proba, si care reprezinta in acelasi timp atat principalul mijloc de proba cat si actul de incepere a urmaririi penale. In procedura urgenta nu se pune niciodata problema actelor premergatoare. Retinerea este obligatorie, spre deosebire de procedura comuna in care nici o masura preventiva nu este obligatorie. Intervalul de timp in care pot fi efectuate actele de cercetare penala este mult mai restrans decat in cadrul procedurii obisnuite. De aemenea momentul trimiterii in judecata este si el mult mai condensat, procurorul verificand lucrarile de urmarire penala in 2 zile, iar nu in 15 ca in procedura obisnuita. Nerespectarea acestor termene scurte atrage pierderea procedurii speciale si intrarea in procedura obisnuita.

Deosebiri in faza de judecata. Masurile premergatoare. Presedintele instantei, primind dosarul are obligatia sa fixeze termenul de judecata, care nu poate depasi 5 zile de la data sesizarii instantei, in timp ce, in procedura comuna, fixarea termenului de judecata se face in functie de gradul de incarcare a agendei instantei, prioritate avand numai cauzele in care sunt arestati (art. 293 C. proc. pen.). Martorii si partea vatamata sunt adusi direct cu mandat, acest lucru fiind posibil in procedura obisnuita numai daca, fiind citati anterior, acestia nu se prezinta, iar ascultarea sau prezenta lor este necesara (art. 183 alin. 1). Inculpatul este adus in fata instantei in mod obligatoriu, spre deosebire de procedura comuna in care este adus doar daca instanta apreciaza ca este nevoie (art. 183 alin. 2). Participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile, inclusiv la judecatorie.

Sedinta de judecata. O prima deosebire poate fi semnalata in legatura cu administrarea probelor, instanta avand o mai larga posibilitate de a aprecia utilitatea readministrarii probelor adunate in faza de urmarire penala. In procedura urgenta instanta are si posibilitatea de a colabora direct cu organele politiei judiciare in vederea completarii probelor de la dosar. De asemenea amanarile pentru administrarea de probe noi nu pot depasi, in total, 10 zile, aspect neprevazut de procedura obisnuita. In sfarsit, instanta va solutiona actiunea civila doar daca acest lucru nu duce la amanarea solutionarii laturii penale, in caz contrar latura civila urmand sa fie rezolvata intr-o actiune separata, scutita de taxa de timbru, in fata instantei civile.

Solutiile instantei. Termenele privind pronuntarea si redactarea hotararii sunt mult mai scurte decat in procedura de drept comun (respectiv maxim 3 zile si 24 de ore). Inculpatul arestat este adus in mod obligatoriu in fata instantei in momentul pronuntarii hotararii judecatoresti, fara sa existe o asemenea dispozitie si in procedura obisnuita.

Caile de atac. Sub aspectul cailor de atac exista deosebiri in ceea ce priveste termenele de exercitare si judecare a lor. Astfel termenul pentru exercitarea apelului sau recursului este de 3 zile iar nu de 10 zile ca in procedura obisnuita. De asemenea judecarea apelului sau recursului se face de urgenta.

Dupa cum se poate observa principalele trasaturi care deosebesc procedura speciala de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante de procedura comuna sunt simplificarea demersurilor procesuale si scurtarea termenelor pentru realizarea acestor demersuri. Argumentele acestor doua caracteristici sunt posibilitatea de a constata imediat si fara eroare fapta, autorul si probele, de o parte, precum si necesitatea de a da satisfactie opiniei publice prin reactia rapida fata de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, de cealalta parte.



BIBLIOGRAFIE



George ANTONIU, Nicolae VOLONCIU, Nicolae ZAHARIA, Dictionar de procedura penala, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988


Matei BASARAB, Drept procesual penal, editia a II-a, partea a II-a, Cluj, 1973


Vintila DONGOROZ, Siegfried KAHANE, George ANTONIU, Constantin BULAI, Nicoleta ILIESCU, Rodica STANOIU, Explicatii teoretice ale codului de procedura penala roman. Partea speciala, volumul II, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1976


Dumitru GHEORGHE, Drept procesual penal. Partea speciala. Tratat, Editura Confession, Ploiesti, 2006


Ilie Istrate Libertatea persoanei si garantiile ei procesual-penale, Editura Scrisul romanesc, Craiova, 1984, p.


Siegfried Kahane, Urmarirea si judecarea infractiunilor flagrante, Revista Romana de Drept, nr. 71/1975, p. 7-14


Ion Neagu, Drept procesual penal. Partea speciala. Tratat, volumul II, editia a II-a, Editura Global Lex, Bucuresti, 2007


Adriana Oroveanu-Hantiu, Drept procesual penal. Partea speciala, Editura Universitaria, Craiova, 2003


Vasile Pavaleanu, Drept procesual penal. Partea speciala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002


I. Poenaru Pentru o noua conceptie in elaborarea principiilor si normelor dreptului procesual penal, in Revista Romana de Drept, nr. 12/1977, p. 21


Victor Scherer Situatia celui arestat preventiv in cazul schimbarii procedurii speciale a infractiunilor flagrante in procedura obisnuita, in Revista Romana de Drept, nr. 10/1969, p. 128


Grigore Gr. Theodoru, Lucia Moldovan, Drept procesual penal, Editura didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979


Adrian Stefan Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de drept procesual penal, Editura All Beck, Bucuresti, 2001


Revista Romana de Drept

Nr. 4/1971 - Plenul Tribunalului Suprem, decizia de indrumare nr. 3/1971

Nr. 12/1971 - Tribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 1659/1970





A se vedea si I. Neagu, Drept procesual penal. Partea speciala. Tratat, vol. II, editia a II-a, Editura Global Lex, Bucuresti, 2007, p. 466-473.

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }