Capacitatea de exercițiu restransa

Capacitatea de exercițiu restransa

§ 1. Noțiunea capacitații de exercițiu restranse.

Prin capacitate de exercițiu restransa a persoanei fizice ințelegem aptitudinea minorului intre 14 și 18 ani de a dobandi și exercita drepturi civile subiective și de a-și asuma și exercita obligații civile prin incheierea, personal, de acte juridice civile, cu incuviințarea prealabila din partea ocrotitorului legal.

Caracteristicile definitorii ale capacitații de exercițiu restransa ce rezulta din definiția data sunt urmatoarele:

Ea aparține numai minorilor intre 14 și 18 ani, nici o alta categorie de persoane fizice neavand o astfel de aptitudine;

Minorul respectiv incheie personal toate[1] actele juridice permise de lege;

Capacitatea de exercițiu pe care o examinam este restransa, deoarece, deși minorul incheie acte juridice civile personal, pentru valabilitatea lor este necesara incuviințarea prealabila din partea ocrotitorului legal.

Faptul ca aceasta capacitate de exercițiu este restransa nu inseamna ca trebuie sa avem in vedere aspecte cantitative, ca numai anumite acte juridice civile ar putea fi incheiate de catre minor; minorul intre 14 și 18 ani incheie toate actele juridice civile personal. Faptul ca pentru valabilitatea unor acte juridice civile nu este necesara incuviințarea ocrotitorului legal și ca incheierea unor astfel de acte este interzisa minorului de 14-18 ani nu are relevanța juridica pentru caracterizarea noțiunii examinate. Daca ar trebui avute in vedere aceste aspecte, lipsa capacitații de exercițiu a minorului sub 14 ani și a interzisului judecatoresc, care in pofida regulii ca nu poate incheia acte juridice civile poate, totuși,  sa incheie anumite acte de acest fel, ar trebui caracterizat și, deci, denumit altfel, iar persoanei fizice cu capacitate de exercițiu deplina, careia legea ii interzice anumite acte juridice civile, nu ar putea fi denumit "deplina".

Minorul cu capacitate de exercițiu restransa incheie, deci, personal toate actele juridice civile, dar nu și singur, deoarece pentru valabilitatea actului mai este necesara și incuviințarea prealabila a ocrotitorului sau legal. Capacitatea de exercițiu restransa asigura, deci, minorului intre 14 și 18 ani o anumita libertate in participarea la circuitul civil, el ne mai fiind reprezentat in actele civile, cum era inainte de implinirea varstei de 14 ani, ci doar asistat de ocrotitorul sau legal, chemat sa-l indrume pe minor in aceasta perioada de "trecere" de la incapacitate la capacitate de exercițiu deplina și sa-l pregateasca in vederea participarii, dupa implinirea majoratului, personal și singur, neasistat, in viața juridica civila. Aceasta asistența juridica din partea ocrotitorului legal este absolut necesara, deoarece legiuitorul il considera pe acest minor lipsit de discernamantul necesar pentru a incheia nu numai personal, ci și singur actele juridice civile. Aceasta etapa de patru ani asigura condiții necesare pentru pregatirea persoanei fizice in vederea participarii depline la viața juridica civila personal și singur.

Incuviințarea din partea ocrotitorului legal trebuie sa fie prealabila și individuala. Prealabila inseamna ca incuviințarea trebuie data inainte de incheierea actului juridic civil, iar nu dupa incheierea acestuia, pe cand individuala exprima ideea ca ea trebuie acordata pentru fiecare act juridic civil in parte, iar nu in general pentru incheierea tuturor sau anumitor categorii de acte juridice civile. O incuviințare generala ar inlatura insași capacitatea de exercițiu restransa și ar inlocui-o cu o capacitate de exercițiu deplina. Numai incuviințarea prealabila și individuala garanteaza o ocrotire permanenta și eficienta[2].

§ 2. Dobandirea capacitații de exercițiu restranse.

Capacitatea de exercițiu restransa nu se poate dobandi decat intr-un singur mod: prin implinirea de catre minor a varstei de 14 ani. Acesta este sensul art. 9 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954:"Minorul, care a implinit varsta de 14 ani, are capacitatea de exercițiu restransa".

Din text rezulta ca este necesar sa fie vorba de 14 ani impliniți (zi, luna, an, pentru a funcționa regula, este necesar ca pana la anumita varsta), minorul sa nu fie pus sub interdicție judecatoreasca[3]. Practic, dovada "implinirii acestei varste se face, cel mai simplu, cu cartea de identitate, eliberata pe baza certificatului de naștere".

§ 3. Conținutul capacitații de exercițiu restranse.

Specificul determinarii acestui conținut:

Capacitatea de exercițiu restransa este o capacitate de tranziție, iar conținutul capacitații de exercițiu restransa decurge din caracteristica acesteia de a constitui tranziția intre prima faza - lipsa capacitații de exercițiu și a treia - deplina capacitate de exercițiu; sens in care aceasta capacitate, poate fi socotita ca anticamera deplinei capacitați de exercițiu a persoanei fizice.[4]

In instituirea ei, legiuitorul, plecand de la realitați, a urmarit ca minorul care are o anumita maturitate, experiența sa poata incheia personal unele acte juridice, care nu sunt prea grave prin consecințele lor juridice, ceea ce este, de natura a-l pregati, a-l iniția pentru viața juridica civila la care va participa dupa dobandirea capacitații de exercițiu. Din punct de vedere al legaturii lor cu capacitatea minorului ce are varsta intre 14 și 18 ani, actele juridice civile pot fi imparțite in urmatoarele patru categorii:

a) Minorul de 14-18 ani poate incheia valabil, personal și singur acte juridice civile:

Actele permise pana la implinirea varstei de 14 ani (actele de conservare și actele marunte); daca aceste acte sunt permise celui lipsit de capacitate de exercițiu, a fortiori ele sunt permise minorului de 14-18 ani;

Depozitul special la C.E.C.;

Acte de administrare, acele acte incheiate in scopul folosirii și sporirii valorii bunului, daca nu sunt lezionare;

Daca a implinit 16 ani, minorul poate dispune, prin testament, de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fos major (art. 807 C.civ.). Așadar, la varsta de 16 ani minorul dobandește capacitatea de folosința de a intocmi un testament, in limitele prevazute de lege. Caracterul personal al testamentului, faptul ca acesta trebuie sa exprime direct voința neinfluențata a testatorului, impune concluzia ca, la aceeași varsta, se capata și capacitatea de exercițiu deplina, cat privește intocmirea acelui testament. Deci minorul de 16 ani, singur, personal, nereprezentat și fara nici o incuviințare va putea intocmi un testament prin care sa dispuna de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major.

b) Minorul cu capacitatea de exercițiu restransa poate incheia valabil, numai cu incuviințarea prealabila a ocrotitorului legal (parinți, tutorele sau curatorul) acte juridice civile de administrare, atat cele privitoare la un bun (ut singuli), cat și cele care privesc patrimoniul minorului, precum: contractul privind repararea unui bun, inchirierea unui bun etc. Este de reținut ca, in ceea ce privește incuviințarea prealabila din partea ocrotitorului legal, nu s-ar putea admite o incuviințare generala (pentru toate actele juridice pe care ar urma sa le incheie minorul), intrucat o asemenea incuviințare ar echivala cu transformarea, prin voința ocrotitorului legal, a capacitații de exercițiu restransa in capacitate de exercițiu deplina, iar, in plus, nu ar mai exista certitudinea ca ocrotirea minorului ar fi permanenta și eficienta. Din aceste considerente, incuviințarea prealabila din partea ocrotitorului legal trebuie sa fie data pentru fiecare act in parte.

In situația in care minorul intre 14-18 ani incheie personal și singur un act juridic de administrare, fara incuviințarea prealabila a ocrotitorului legal, un astfel de act va putea fi anulat numai in cazul in care el este lezionar pentru patrimoniul minorului.

c) Minorul cu capacitate de exercițiu restransa poate incheia personal acte juridice civile, dar sub condiția dublei incuviințari. Intra in aceasta categorie actele de dispoziție, precum actele avand ca obiect instrainarea unui bun, grevarea cu o sarcina reala (gaj, ipoteca), renunțarea la un drept.

d) Minorul cu capacitate de exercițiu restransa nu poate incheia sub nici o forma, nici chiar cu dubla incuviințare prealabila, acte de donație și nici sa garanteze obligația altuia[5].

"Este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore, soțul sau o ruda in linie dreapta ori frații sau surorile tutorelui, de o parte, și minor, de alta" (art. 128 C.fam.).

Avand in vedere insuficienta experiența a vieții juridice a unui asemenea minor, este necesara instituirea unei masuri de siguranța, de natura a preintampina prejudicierea intereselor minorului intre 14-18 ani, participant la circuitul civil; aceasta masura de prudența consta in ceea ce legea numește "incuviințarea prealabila" - asigurata de parinți ori tutore.

Prin urmare și conținutul capacitații de exercițiu restransa se plaseaza intre aceste doua extreme, de unde rezulta consecințele urmatoare:

nu vor intra in specificul conținutului capacitații de exercițiu restransa actele juridice civile care se incheie, valabil, de minorul sub 14 ani, actele care pot fi incheiate de minorul care a implinit 18 ani;

nu intra in specificul conținutului capacitații de exercițiu restransa nici actele care sunt interzise minorului intre 14-18 ani, dar care le poate incheia, valabil, majorul.

De menționat ca, specificul capacitații de exercițiu restransa nu poate face abstracție de doua insușiri de baza ale acestei capacitați:

1. ea da posibilitatea minorului de 14-18 ani sa incheie personal acte juridice;

2. cu toate ca incheie actele sale juridice civile, minorul cu capacitate de exercițiu restransa are nevoie de anumite incuviințari prealabile.

Pentru a determina conținutul capacitații de exercițiu restransa a minorului este necesar a cunoaște limitele participarii acestuia la viața juridica, care rezulta - din examinarea legislației in materie - ca:

a)       minorul intre 14-18 ani poate incheia valabil, personal și singur unele acte juridice, fara vreo incuviințare prealabila;

b)       actele juridice civile pe care le incheie personal, dar cu incuviințarea ocrotitorului legal sau cu dubla incuviințare, a ocrotitorului legal și a autoritații tutelare;

c)       acte juridice civile interzise minorului intre 14-18 ani (chiar daca ar exista incuviințare).

§ 4. Incetarea capacitații de exercițiu restranse.

Capacitatea de exercițiu restransa inceteaza in urmatoarele cazuri:

cand se dobandește capacitate de exercițiu deplina (la implinirea varstei de 18 ani). Aceasta regula este absoluta in cazul barbaților, care dobandesc capacitate de exercițiu deplina numai la implinirea varstei de 18 ani. Ea este relativa in cazul femeii, la care inceteaza capacitatea de exercițiu restransa fie la implinirea varstei de 18 ani sau daca minorul se casatorește inainte de implinirea varstei de 18 ani (de la 16 ani). Se impune precizarea ca implinirea varstei de 18 ani are ca efect incetarea definitiva și necondiționata a capacitații de exercițiu restransa, pe cand casatoria femeii care nu a implinit varsta de 18 ani determina o incetare condiționata a capacitații de exercițiu restranse, deoarece in cazul desființarii casatoriei prin constatarea sau pronunțarea nulitații inainte ca femeia respectiva sa devina majora, ea redobandește capacitatea de exercițiu restransa. Daca desființarea casatoriei intervine dupa ce femeia respectiva devine majora ea nu va afecta capacitatea ei de exercițiu, care va continua sa ramana deplina mai departe[6];

cand minorul cu capacitate de exercițiu restransa este pus sub interdicție. Un minor intre 14-18 ani pus sub interdicție judecatoreasca iși pierde capacitatea sa de exercițiu restransa, devenind incapabil.

In aceasta ipoteza, incetarea capacitații de exercițiu restranse poate avea caracter provizoriu sau definitiv. Ea este provizorie atunci cand, interdicția judecatoreasca se ridica inainte ca persoana in cauza sa fi implinit varsta de 18 ani și are caracter definitiv cand interdicția nu se ridica pana la implinirea varstei majoratului. In prima ipoteza, minorul scos de sub interdicție judecatoreasca redobandește, pana la majorat sau punerea sa din nou sub interdicție judecatoreasca, capacitatea de exercițiu restransa, pe cand in cel de-al doilea caz, pierderea acestei capacitați prin efectul punerii sub interdicție judecatoreasca a minorului este ireversibila.

prin moarte. Atat in cazul morții fizic constatate, cat și a celei judecatorește declarate se sfarșește nu numai capacitatea de exercițiu restransa, ci și capacitatea de folosința, inceteaza insuși subiectul de drept.

Ori de cate ori intervine moartea fizic constatata, incetarea capacitații de exercițiu restranse are caracter definitiv. In cazul declararii judecatorești a morții, exista posibilitatea redobandirii capacitații de exercițiu restranse in cazul reapariției minorului intre 14-18 ani declarat mort și, deci, a anularii hotararii declarative de moarte, inainte ca el sa fi implinit varsta de 18 ani[7].