Capacitatea de exercițiu deplina

Capacitatea de exercițiu deplina

§ 1. Noțiunea capacitații de exercițiu depline.

Regulile juridice referitoare la capacitatea de exercițiu deplina a persoanei fizice sunt cuprinse in mai multe acte normative, dintre care amintim, mai ales: art. 5 alin. 3 și art. 8 din Decretul nr. 31/1954 și art. 4 C.fam.

Noțiunea capacitații de exercițiu depline a persoanei fizice o definim ca acea parte a capacitații de drept civil care consta in aptitudinea omului de a dobandi și exercita drepturile civile și de a-și asuma și executa obligațiile civile prin incheierea personal a actelor juridice civile permise de lege.

Din aceasta definiție reținem ca insușirea capacitații de exercițiu de a fi deplina rezida in urmatoarele caracteristici:

a) participarea persoanei fizice la circuitul civil are loc, de regula, datorita recunoașterii prin lege a acestei aptitudini, in temeiul careia actele juridice civile le incheie personal, iar nu prin reprezentant legal, ca in cazul lipsei capacitații de exercițiu. Desigur, este posibil și pe deplin legal, ca omul cu deplina capacitate de exercițiu sa incheie actul juridic civil prin reprezentare, care este, insa, o reprezentare convenționala, izvorata din contractul de mandat, pe care-l incheie tot personal;

b) actele juridice permise de lege le incheie singur, fara vreo incuviințare prealabila, ca in cazul capacitații de exercițiu restransa;

c) persoana cu capacitate de exercițiu deplina poate incheia toate actele juridice civile permise de lege (ingradirile capacitații de folosința reprezinta, in același timp și ingradiri ale capacitații de exercițiu), personal și singur.

§ 2. Inceputul capacitații de exercițiu depline.

Potrivit art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de exercițiu deplina "incepe de la data cand persoana devine majora". Se cunoaște deja ca persoana fizica devine majora la implinirea varstei de 18 ani. Prin excepție, potrivit art.8 alin. 3, din același decret, minorul care se casatorește inainte de implinirea varstei majoratului dobandește, prin aceasta, capacitate de exercițiu deplina.

Legiuitorul nostru distinge, deci, doua moduri de dobandire a deplinei capacitați de exercițiu: primul mod este dobandirea prin implinirea majoratului civil, adica la data implinirii varstei de 18 ani[1], care este regula, fiind aplicabila in cele mai multe cazuri ; al doilea mod este incheierea actului juridic al casatoriei de catre femeie inainte de implinirea varstei de 18 ani, in condițiile legii.

Dintre considerentele pentru care legea acorda capacitate de exercițiu deplina femeii casatorite inainte de implinirea varstei de 18 trebuie amintit, inainte de toate, necesitatea asigurarii deplinei egalitați juridice intre soți. Incapacitatea femeii maritate a fost consacrata inițial in Codul Civil roman, dar ea a fost suprimata inca in anul 1932. Principiul egalitații sexelor este exprimat in art. 16 al Constituției și in alte texte legale, inclusiv in art. 1 alin. 4 C.fam., care stabilește ca "in relațiile dintre soți, precum și in exercițiul dreptului fața de copii, barbatul și femeia au drepturi egale". In art. 25 al aceluiași Cod se prevede ca "Barbatul și femeia au drepturi și obligații egale in casatorie". Ori, daca femeia casatorita inaintea varstei de 18 ani n-ar dobandi prin casatorie capacitatea de exercițiu deplina (capacitatea pe care o are soțul, dobandita prin implinirea varstei de 18 ani, el neputandu-se casatori inainte de implinirea acestei varste), atunci ea s-ar gasi, pana la implinirea varstei de 18 ani, intr-o situație de inferioritate juridica fața de soțul ei. In cazul in care femeia casatorita și-ar pastra, pana la implinirea varstei de 18 ani, capacitatea de exercițiu restransa, ar insemna ca actele ei juridice civile sa necesite incuviințarea prealabila din partea ocrotitorului legal, ceea ce ar constitui o imixtiune a acestuia in viața soților. In condițiile legislației actuale, femeia casatorita inainte de majorat civil dobandește capacitate de exercițiu deplina, fiind astfel asigurata respectarea principiului dupa care soții hotarasc de comun acord in tot ceea ce privește casatoria, viața lor comuna.

§ 3. Conținutul capacitații de exercițiu depline.

Conținutul capacitații de exercițiu deplina a persoanei fizice se exprima sintetic, in chiar definiția acestei capacitați: aptitudinea omului de a-și exercita (și dobandi, implicit) drepturile civile și de a-și asuma (și executa, implicit) obligațiile civile prin incheierea, personal și singur a oricarui act juridic civil, care nu-i este oprit de lege.

Cateva precizari se impun a fi facute in legatura cu componentele acestui conținut[3].

In primul rand, este de menționat ca, esențial in ințelegerea caracterului deplin al capacitații de exercițiu este scoaterea in evidența a faptului ca, persoana care are aceasta capacitate incheie actele juridice civile personal și singura, excluzandu-se reprezentarea legala și incuviințarea prealabila.

Apoi, trebuie subliniat ca in conținutul capacitații de exercițiu depline intra aptitudinea de a incheia orice act juridic civil: de conservare, de administrare și de dispoziție. De reținut ca persoana cu capacitate de exercițiu deplina poate incheia actul juridic civil fie personal, fie prin mandatarul sau (cu excepția, evident a actelor strict personale, care nu pot fi incheiate prin reprezentare).

In sfarșit, in precizarea conținutului capacitații de exercițiu deplina, trebuie sa se țina seama de faptul ca legea nu trebuie sa fi oprit incheierea unui anumit, ori anumite acte juridice civile. Aceasta problema este simplu de rezolvat, daca se ține seama ca ingradirile capacitații de folosința a persoanei fizice sunt, in același timp, și ingradiri ale capacitații de exercițiu; altfel spus, limitele capacitații de folosința sunt și limite pentru capacitatea de exercițiu deplina.

§ 4. Incetarea capacitații de exercițiu depline.

Capacitatea civila de exercițiu deplina inceteaza:

1. O data cu incetarea capacitații civile de folosința, adica prin moartea persoanei fizice;

2. Prin punerea sub interdicție judecatoreasca - atunci cand persoana respectiva trece in situația de persoana lipsita de capacitate civila de exercițiu;

3. Prin desființarea, anularea casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit varsta de 18 ani, moment in care femeia trece in situația de persoana cu capacitate de exercițiu restransa.

Referitor la incetarea temporara a capacitații civile de exercițiu, pana in momentul implinirii de catre o femeie a varstei de 18 ani, ori pana la incheierea unei noi casatorii inainte de implinirea varstei de 18 ani, face urmatoarele precizari[4]:

Așa cum arata unii autori[5], nu s-a conturat un punct de vedere unitar in ceea ce privește problema de a ști daca, in cazul casatoriei putative, cand femeia a fost de buna-credința la incheierea acelei casatorii, iar hotararea de anulare a casatoriei ramane definitiva inainte ca femeia sa fi implinit varsta de 18 ani, inceteaza sau nu capacitatea de exercițiu deplina a femeii respective. Intr-o opinie se precizeaza ca desființarea casatoriei nu va face ca soțul minor, devenit major prin casatorie, sa piarda capacitatea de exercițiu deplina astfel dobandita, dar numai cu condiția ca el sa fi fost de buna-credința, adica sa nu fi cunoscut cauza de nulitate a casatoriei in momentul incheierii acesteia.

In alta opinie[7] se pleaca de la interpretarea prin raționamentul per a contrario a dispozițiilor art. 23 alin. 1 din Codul Familiei care statueaza ca "soțul care a fost de buna-credința la incheierea casatoriei declarata nula sau anulata pastreaza pana la data cand hotararea instanței judecatorești ramane definitiva, situația unui soț dintr-o casatorie valabila". Așadar, dupa data ramanerii definitive a hotararii judecatorești prin care s-a desființat casatoria, cel ce a fost de buna-credința la incheierea casatoriei respective nu mai pastreaza situația de soț dintr-o casatorie valabila și deci nu se mai mențin nici efectele acestei casatorii cu privire la capacitatea de exercițiu.