Calificarea si conflictele de calificari

CALIFICAREA SI CONFLICTELE DE CALIFICARI

Calificarea

1. Definitie

Calificarea este operatiunea logico - juridica de interpretare a normei conflictuale, pentru a determina continutul si sensul notiunilor folosite atat in continutul normei cat si in legatura acesteia.

In definitia data s-a plecat de la norma conflictuala catre situatia de fapt, insa calificarea se poate realiza si in sens invers, plecand de la interpretarea si calificarea raportului juridic pentru a stabili in continutul carei norme conflictuale se regaseste. 

2. Conflictul de calificari  

Din punct de vedere conceptual, notiunile care determina continutul si legatura normei conflictuale nu au intotdeauna acelasi inteles in sistemele de drept susceptibile de a fi aplicate unui raport juridic concret. In cazul in care aceeasi notiune are acceptiuni diferite in sistemele de drept in prezenta, exista conflict de calificari.

Conflictul de calificari este acea situatie ce apare atunci cand notiunile din continutul si legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile a fi aplicate unui raport juridic.

Cu titlu de exemplu :

a) conflicte de calificari privind continutul normei conflictuale :

- faptul ca un minor nu poate incheia un act juridic tine de capacitate sau poate privi forma actului ;

- remiterea materiala a lucrului poate fi socotita ca o problema de forma sau poate fi calificata ca fiind o problema ce tine de statutul real.

- prescriptia extinctiva a dreptului material la actiune este calificata in anumite sisteme de drept ca o problema de fond, avand efecte pe planul actelor juridice, iar in alte sisteme de drept ca fiind o chestiune de procedura, caz in care se aplica lex fori;

- dreptul statului de a culege succesiunea vacanta existenta pe teritoriul sau poate fi calificata ca un drept la mostenire, supus legii succesiunii ( lex succesionis), sau ca un drept originar al statului, ce decurge din suveranitatea sa, caz in care se aplica legea locului situarii bunului ( lex rei sitae);

- leziunea poate fi calificata ca o problema ce tine de obiectul contractului si atunci intra in continutul normei conflictuale lex contractus, sau un viciu de consmitamant, supus legii personale(lex personalis).

- celebrarea casatoriei religioase poate fi calificata ca o conditie de fond la incheierea casatoriei caz in care se aplica legea personala ( lex personalis) a viitorilor soti, sau o problema de forma a incheierii casatoriei, supusa legii statului pe teritoriu caruia se incheie potrivit regulii locus regit actum

b) conflicte de calificari privind legatura normei conflictuale :

- domicilul persoanei fizice are intelesuri diferite in sistemele de drept. In dreptul roman domiciliul este adresa din localitatea in care persoana isi are locuinta statornica, in timp ce in dreptul englez domiciliul este o notiune complexa si are un caracter mult mai stabil decat astfel cum este el inteles in dreptul continental. Potrivit dreptului englez, un cetatean nu-si pierde domiciliul din Anglia chiar daca locuieste in strainatate un timp mai indelungat.

- sediul social poate fi calificat ca fiind sediul real sau sediul statutar al persoanei juridice.

- locul executarii contractului este diferit dupa cum plata este portabila sau cherabila.

3. Importanta calificarii.

Importanta calificarii este data de efectul acesteia, efect ce difera in functie de elementul normei conflictuale ce se califica.

Atunci cand se califica notiunile din continutul normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului deterrmina insasi norma conflictuala aplicabila.

Cand se califica legatura normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului de calificari nu influenteaza norma conflictuala, dar determina sistemul de drept aplicabil si deci solutia in speta.

Legea dupa care se face calificarea

1. Principiul calificarii lex fori.

Ca regula, calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori). Art. 3 din Legea 105/1992 prevede in acest sens « cand determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza sa fie data unei institutii de drept sau unui raport juridic, se ia in considerare calificarea juridica stabilita de legea romana ».

Argumente pentru calificarea lex fori :

- normele conflictuale sunt cuprinse in sistemul de drept al forului. Instanta aplica propriul sistem de norme conflictuale, asa incat interpretarea trebuie sa se realizeze potrivit conceptiei dreptului national caruia ii apartin, conform principiului «  interpretarea apartine aceluia care a edictat norma » (ejus est interpretari, cujus est condere).

- calificarea dupa legea aplicabila fondului cauzei (lex causae) nu se poate realiza, deoarece determinarea acesteia este o operatiune logico - juridica ulterioara calificarii; mai exact, lex causae este indicata de norma conflictua, or norma conflictuala nu este determinata in momentul calificarii; aceasta norma conflictuala va fi stabilita tocmai ca urmare a operatiunii de calificare. Asadar, ar fi absurd sa se califice dupa o lege care nu este determinata in momentul calificarii. Singura lege cunoscuta la momentul calificarii este lex fori[1].

Cand legea forului califica ea insasi notiunile pe care le foloseste interpretarea se realizeaza in functie de dispozitiile acesteia, iar atunci cand notiunile nu sunt definite direct de lege, calificarea se face dupa conceptele juridice generale ale forului.

* Noile dispozitii din Codul Civil prevad in art. 2554 alin.(1): "Cand determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza sa fie data unei institutii de drept sau unui raport juridic, se ia in considerare calificarea juridica stabilita de legea romana."

2. Exceptii

Sunt situatii in care calificarea nu se realizeaza dupa legea instantei sesizate ( lex fori) ci in raport de alte criterii sau legi.

Astfel:

calificarea prin vointa partilor

In situatiile in care partile pot decide clauzele contractuale si alegerea legii, calificarea se va face dupa vointa partilor, potrivit principiului autonomiei de vointa.

*Art.2554 alin. (5) din noul Cod Civil prevede ca, atunci « cand partile au determinat ele insele intelesul notiunilor dintr-un act juridic, calificarea acestor notiuni se face dupa vointa partilor ». 

calificarea portrivit tratatelor internationale

Atunci cand tratatele internationale contin norme conflictuale, a caror termeni si notiuni sunt explicate, interpretarea se va face portivit sensului dat de acestea.

calificarea secundara

Calificarea secundara reprezinta o problema de drept intern si se face dupa lex causae fiind subsecventa calificarii principale. Spre deosebire de calificarea principala, calificarea secundara nu influenteaza legea aplicabila, dar afecteaza solutia pe fond.

Exemple:

a) calificarea imobilelor. Art 50 din Legea 105/1992 dispune ca « natura mobiliara sau imobilara, cat si continutul drepturilor reale asupra bunurilor se determina in conformitate cu legea locului unde se afla sau sunt situate, prin derogare de la art.3. ». Art.3 prevede regula calificarii dupa legea forului (legea romana). In consecinta, prin derogare de la regula calificarii dupa lex fori, calificarea imobilelor se face dupa lex rei sitae, care este lex causae in speta.

* Noul Cod Civil pastreaza acelasi criteriu de calificare, lex rei sitae, sens in care, art. 2554 alin. (3) mentioneaza : « natura mobiliara sau imobiliara a bunurilor se determina potrivit legii locului unde acestea se afla sau, dupa caz, sunt situate ».

b) calificarea cetateniei.Art.12 alin.1 din legea 105/1992 prevede ca  determinarea ca si proba cetateniei se face in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca.

c) calificarea raspunederii administratorilor unei societati comerciale ca fiind contractuala sau delictuala se face dupa lex societatis, care este lex causae in speta.

calificarea institutiilor necunoscute de lex fori.

In acest caz, calificarea se realizeaza dupa legea straina care o reglementeaza. De exemplu, institutiile cunoscute in dreptul anglo - saxon sub denumirea de « trust » si « agency ».

* Art.2554 alin. (4) din noul C. Civil reglementeaza sub acest aspect: « daca legea romana nu cunoaste o institutie juridica straina sau o cunoaste sub o alta denumire ori cu un alt continut, se poate lua in considerare calificarea juridica facuta de legea straina »

calificarea in caz de retrimitere

Cand lex fori admite retrimiterea, notiunile juridice din norma conflictuala straina (care retrimite) se califica dupa acel sistem de drept strain.

*Art. 2554 alin.(2) din noul Cod Civil mentioneaza : « in caz de retrimitere, calificarea se face dupa legea straina care a retrimis la legea romana ».

calificarea pe care o fac arbitrii in arbitrajul international ad hoc

Faptul ca in arbitrajul international ad hoc lipseste o lege a forului, are drept consecinta aceea ca tribunalul arbitral nu este tinut sa califice norma dupa sistemul de drept al statului unde statueaza. Arbitrii au libertatea de a realiza calificarea dupa sistemul de drept pe care il considera cel mai portivit in speta.