Asistenta judiciara in materie penala

Asistenta judiciara in materie penala

1. Conceptul de asistenta judiciara in materie penala

Asistenta judiciata in materie penala reprezinta o forma de cooperare internationala care, impreuna cu celelalte forme de colaborare sau conlucrare in combaterea anumitor categorii de infractiuni, are ca scop infaptuirea unei uniuni mai stranse intre state, prin adoptarea unor reguli comune in materie, de natura sa asigure atingerea acestui obiectiv1.

Interesul pe care fiecare stat il are in combaterea fenomenului infractional, necesitatea unei aparari internationale contra anumitor infractiuni, a unei protectii internationale a drepturilor omului, ca si necesitatea administrarii in bune conditii a justitiei penale, au facut sa apara ideea de asistenta juridica intre state, in domeniul prevenirii infractiunilor si reprimarii infractorilor.2

Conceput ca o totalitate a normelor ce reglementeaza relatiile sociale de lupta impotriva incalcarilor ce aduc atingere celor mai importante valori sociale, dreptul penal este legat indisolubil de ordinea juridica interna a fiecarui stat3. Astfel, asistenta juridica este o forma de cooperare internationala care, spre deosebire de conlucrarea internationala in combaterea anumitor categorii de infractiuni transnationale comise de asociatii sau grupuri criminale, se realizeaza prin concursul acordat de un stat altui stat de a-si indeplini functia de realizare a justitiei, ca expresie a suveranitatii sale. Statele, recunoscandu-si reciproc dreptul de a incrimina fapte care prezinta pericol social, inteleg totodata sa-si acorde sprijin reciproc in opera de realizare a justitiei, independent de locul unde aceste fapte au fost savarsite

Notiunea de asistenta penala internationala imbraca doua acceptiuni: o acceptiune mai restransa, asa-numita asistenta juridica cu caracter judiciar (in foro), prin care se intelege asistenta pe care organele judiciare din diferite state si-o acorda in cursul procesului penal si care se manifesta in mod obisnuit in efectuarea sau in trimiterea actelor procedurale devenite necesare in cadrul acestui proces, si o acceptiune mai larga, prin care se intelege asitenta oferita in general in cadrul luptei impotriva infractionalitatii (in et extra foro)1.

De aici exista si o confuzie ce se creeaza cu privire la cele doua acceptiuni, ele avand si o terminologie specifica: asistenta judiciara pentru prima acceptiune, asistenta juridica pentru cea de-a doua, fiind insa frecvente cazurile in care termenul de asistenta juridica este exclusiv intrebuintat pentru a desemna activitatea de cooperare intre state in materie penala.

Din cele prezentate rezulta ca asistenta judiciara internationala in materie penala, reprezinta o forma de cooperare internationala ce consta in concursul ce si-l acorda statele suverane, in vederea combaterii criminalitatii pe teritoriul propriu, pentru realizarea justitiei, colaborare menita sa consolideze solidaritatea internationala in lupta impotriva fenomenului criminalitatii .

Realizarea asistentei juridice in materie penala poate imbraca diverse forme. Sursele acestor forme sunt: tratatele si conventiile, declaratiile de reciprocitate bilaterale si legile interne ale diferitelor state.

Pentru a realiza un cadru corespunzator relatiilor sale internationale, Romania a devenit parte la peste 3500 de tratate, din care un procent ridicat priveste asistenta juridica internationala in materie penala.3

2. Modalitati de asistenta judiciara in materie penala

In sensul art. 158 din Legea 302/2004, asistenta judiciara internationala cuprinde indeosebi urmatoarele activitati:

a) comisiile rogatorii internationale,

b) audierile prin videoconferinta,

c) infatisarea in statul solicitant a martorilor, expertilor si a persoanelor urmarite,

d) notificarea actelor de procedura care se intocmesc ori se depun intr-un proces penal,

e) cazierul judiciar.

Cadrul juridic. Asistenta judiciara in materie penala este reglementata dupa cum urmeaza:

- pe plan intern in Legea 302/2004, Titlul VII (art. 158-187 ), care a abrogat Legea nr. 704/2001 privind asistenta judiciara internationala in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 807/17.12.2001. Legea nr. 704/2001 raspundea doar cerintelor Conventiei europene de asistenta judiciara in materie penala, adoptata la Strasbourg la 20.04.1959, si ale Primului Protocol aditional la aceasta conventie, adoptat la Strasboug la 17.03.1978, noua lege este armonizata cu prevederi ce fac parte din acquis-ul recent: Conventia UE din 29.05.2000 privind asistenta judiciara in materie penala, Cel de-al doilea Protocol aditional la Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala si decizia-cadru privind echipele comune de ancheta.

- pe plan extern in urmatoarele acte: Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala, adoptata la Strasburg, la 29.04.1959, in completarea careia a fost semnat la 17.03.1978 un Protocol aditional.1 Astfel, la nivelul U.E. a fost adoptata Conventia din 29.05.2000 privind asistenta judiciara internationala in materie penala , iar la nivelul Consiliului Europei a fost adoptat, la 8.11.2001, cel de-al doilea Protocol aditional la Conventia europeana de asistenta judiciara internationala in materie penala, ambele instrumente reglementand noi forme de asistenta judiciara, precum si situatiile in care autoritatile judiciare pot comunica direct.

Conform normelor comunitare3, noua lege permite comunicarea directa intre autoritatile judiciare romane si cele straine. Cererile de asistenta judiciara internationala pot fi transmise direct de autoritatile judiciare solicitante autoritatilor judiciare solicitate in cazul in care instrumentul juridic international aplicabil in relatia intre statul solicitant si statul solicitat reglementeaza acest mod de transmitere.

In acelasi timp, legea permite folosirea pentru transmiterea cererilor, in baza acordului intre statul solicitant si statul solicitat, a mijloacelor electronice, in special a faxul-ui (nefiind exclusa nici folosirea altor mijloace electronice, precum e-mail-ul), daca autenticitatea si confidentialitatea cererii, precum si credibilitatea datelor transmise sunt garantate.

4. Forme noi de asistenta judiciara reglementate de Legea nr. 302/2004

Legea nr. 302/2004 reglementeaza pentru prima data audierile prin videoconferinta (art. 165), ca alternativa la cererea obisnuita de comisie rogatorie internationala, cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

persoana se afla pe teritoriul Romaniei,

- trebuie sa fie audiata ca martor sau expert de catre autoritatile judiciare ale unui stat strain,

- este inoportun sau imposibil pentru acea persoana sa compara personal pe teritoriul acelui stat,

in cererea de audiere prin videoconferinta trebuie sa se precizeze motivul pentru care nu este oportun sau este imposibil ca martorul sau expertul sa fie prezent personal la audiere, precum si denumirea autoritatii judiciare si numele persoanelor care vor proceda la audiere.

Audierile prin videoconferinta sunt guvernate de anumite reguli:

audierea trebuie sa aiba loc intotdeauna in prezenta magistratului roman competent, asistat, dupa caz, de un interpret,

- martorul sau expertul au dreptul de a fi asistati, dupa caz, de un interpret si pot invoca dreptul de a nu depune marturie.

Prin completarea dispozitiilor din legea nr. 39/2003 privind combaterea criminalitatii organizate, cu noua lege privind cooperarea judiciara internationala in materie penala se reglementeaza constituirea echipelor comune de ancheta si procedura de functionare a acestora.

O alta procedura prevazuta de Conventia UE privind asistenta judiciara in materie penala care a fost reglementata si de legea romana este supravegherea transfrontaliera.

Agentii unui stat strain, care, in cadrul unei anchete judiciare, supravegheaza pe teritoriul acelui stat o persoana ce se presupune ca a participat la savarsirea unei infractiuni care da loc la extradare sau o persoana fata de care sunt motive serioase sa se creada ca poate duce la identificarea sau localizarea persoanei mentionate mai sus, sunt autorizati sa continue aceasta supraveghere pe teritoriul statului roman, in baza unei cereri de asistenta judiciara prezentata in prealabil.

Conditiile in care supravegherea transfrontaliera se poate realiza pe teritoriul Romaniei sunt:

a) agentii de supraveghere trebuie sa respecte dispozitiile legii romane;

b) pe timpul supravegherii, agentii au asupra lor un document care sa ateste ca le-a fost acordata permisiunea;

c) agentii de supraveghere trebuie sa fie permanent in masura sa justifice calitatea lor oficiala;

d) agentii de supraveghere pot purta armamentul din dotare in timpul supravegherii;

e) patrunderea in domiciliul unei persoane si in alte locuri inaccesibile publicului este interzisa;

f) agentii de supraveghere nu pot nici retine, nici aresta persoana supravegheata;

g) despre orice operatiune de supraveghere se va intocmi un raport catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care va cere inclusiv prezentarea in persoana a agentilor care au efectuat supravegherea;

h) autoritatea statului caruia ii apartin agentii care au efectuat supravegherea, la cererea autoritatii competente romane, poate asista la ancheta subsecventa operatiunii, inclusiv la procedurile judiciare;

i) autoritatile statului caruia ii apartin agentii de supraveghere la cererea autoritatilor romane contribuie la desfasurarea in bune conditii a anchetei ce urmeaza operatiunii la care au participat, inclusiv la procedurile judiciare.

Modificarile si completarile care au fost aduse in domeniul asistentei judiciare in materie penala au avut ca scop transpunerea in legislatia interna a unor noi forme de asistenta judiciara adoptate la nivelul UE. S-a apreciat ca este firesc ca toate formele de asistenta judiciara stricto sensu, astfel cum sunt reglementate, in Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala, adoptata la Strasbourg la 20.04.1959, sa faca parte dintr-un singur Titlu.

Noul Titlu VII, din Legea 302/2004 denumit "Asistenta judiciara in materie penala", este structurat in doua capitole si anume:

- "Asistenta judiciara internationala" (art. ) si

- "Dispozitii privind asistenta judiciara aplicabile in relatia cu statele membre ale Uniunii Europene" ( art. 187^4 - 187^18). Se aplica, in completarea capitolului 1, exclusiv in relatia cu statele membre UE. Si in cadrul Uniunii, se distinge intre statele Schengen (Sectiunea 1) si celelalte state membre (Sectiunea a-II-a).