Acte procedurale

Acte procedurale

Cererea

Cererea este un act procedural comun intalnit in tot cursul procesului penal. In numeroase cazuri legea prevede ca participantii pot formula cereri. Cererea constituie actul procedural prin care se urmareste recunoasterea unui drept sau interventia organului judiciar. Astfel, partile pot cere administrarea de probe, aplicarea unui sechestru, recuzarea unui judecator, etc.

Cererea se adreseaza organului competent, Indrumarea ei gresita nu atrage de regula nulitatea actului. De exemplu plangerea prealabila se considera valabila chiar daca a fost adresata unui organ necompetent daca a fost introdusa in termenul prevazut de lege (art.285 C.p.p.).

Citatia

Actul procedural prin care persoanele sunt chemate in fata organului judiciar se numeste citatie (art.175 C.p.p.). Citatia este scrisa dar chemarea in fata organului judiciar se poate face si prin nota telefonica sau telegrafica.

Inmanarea citatiilor se face prin agenti procedurali anume insarcinati sau prin intermediul serviciului postal.

Citatia este individuala, nechemandu-se prin acelasi act mai multe persoane.

Continutul citatiei este stabilit de art.176 C.p.p.

Art.177 C.p.p. reglementeaza minutios locul unde urmeaza a se trimite citatia avand in vedere multiple situatii concrete posibile.

Citatia se inmaneaza de regula celui citat acesta semnand dovada de primire care se inainteaza organului competent. Daca persoana nu vrea sa primeasca citatia sau nu voieste ori nu poate sa semneze dovada agentul procedural incheie un proces-verbal pe care il remite organului emitent. Daca persoana citata nu este gasita citatia se afiseaza pe usa locuintei si se incheie un proces-verbal. Procesele-verbale incheiate de agentii procedurali contin mentiunile oricarui proces-verbal. Ele cuprind in plus mentiunile prevazute de art.181 C.p.p.

Mandatul de aducere si comunicarea actelor de procedura

Infatisarea persoanelor in fata organului judiciar poate fi realizata si baza mandatului de aducere. Daca persoana citata nu s-a prezentat, iar prezenta ei este necesara, aceasta poate fi adusa in fata organului judiciar prin mandat de aducere (art.183).

Impotriva invinuitului sau inculpatului se poate emite mandat de aducere chiar inainte de a fi chemat prin citatie daca se constata motivat ca masura se impune in interesul rezolvarii cauzei.

Prin modificarile aduse Codului de procedura penala prin Legea nr.281/2003 au sporite garantiile procesuale in materia mandatului de aducere. Astfel, s-a prevazut ca persoana adusa cu mandat de aducere nu poate ramane la dispozitia organului judiciar decat strictul necesar pentru audiere in afara de cazul in care se dispune luarea unei masuri preventive. Persoana adusa prin mandat este ascultata de indata de organul judiciar.

Mandatul de aducere are in general continutul unei citatii si se executa prin organele de politie sau prin comandantul unitatii ori garnizoanei militare dupa caz.

Daca invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului el va fi constrans la aceasta.

Comunicarea altor acte de procedura. Comunicarea celorlalte acte de procedura se face potrivit acelorasi reguli generale care reglementeaza citarea, dispozitiile aplicandu-se in mod corespunzator (art.182 C.p.p.).

La comunicare actelor de procedura in strainatate urmeaza a se avea in vedere dispozitiile din Conventiile internationale ori regulile de reciprocitate.

Efectuarea actelor procedurale prin comisie

rogatorie sau delegare

Organele judiciare pot folosi comisia rogatorie ori delegarea cand actele procedurale urmeaza a se infaptui in alte locuri decat unde se afla organul judiciar.

Comisia rogatorie este institutia prin care organul de urmarire penala sau instanta de judecata care nu are posibilitatea sa indeplineasca un anumit act procedural se adreseaza, pentru realizarea actului respectiv unui organ avand similitudine organica si egalitate ierarhica.

Nu pot fi realizate pe cale de comisie rogatorie dispunerea unor acte sau masuri procesuale (art.132).

Delegarea. Potrivit art.135 C.p.p. organul judiciar poate dispune in conditiile art.132 efectuarea unui act procedural si prin delegare. Rezulta ca delegarea are acelasi continut procedural si justificare ca si comisia rogatorie. Delegarea se foloseste pentru delegarea unor activitati pe care un organ judiciar nu le poate indeplini in mod nemijlocit la locul unde se afla si nu poate fi data decat unui organ ierarhic inferioar.

Modificarea actelor procedurale, indreptarea erorilor materiale

si inlaturarea omisiunilor vadite

Modificarea actelor procedurale. Actele procedurale pot fi supuse unor modificari ulterioare. Adaugirile, corecturile sau suprimarile in text sunt luate in seama numai daca sunt confirmate in scris, in cuprinsul sau la sfarsitul actului de catre cel care l-a semnat (art.194 C.p.p.).

Indreptarea erorilor materiale. In cuprinsul unui act procedural pot apare erori. Pentru a fi supuse procedurii de indreptare prevazute de art.195 C.p.p. erorile trebuie sa fie materiale si evidente. Erorile se indreapta din oficiu sau la cererea celor interesati de organul judiciar care a intocmit actul, putand fi chemate si partile pentru lamuriri. Indreptarea se consemneaza intr-un proces-verbal sau intr-o incheiere.

Inlaturarea omisiunilor vadite. Procedura prevazuta in art.195 C.p.p. pentru indreptarea erorilor materiale se aplica si in cazul cand organul judiciar, ca urmare a unei omisiuni vadite nu s-a pronuntat asupra sumelor pretinse de martori, experti, interpreti sau aparatori potrivit art.189 sau art.190 C.p.p. Extinderea prevederilor art.195 are loc si in cazul omiterii pronuntarii cu privire la restituirea lucrurilor sau ridicarea masurilor asiguratorii.