Sanatatea si securitatea in munca - stivuitoristi

SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA - STIVUITORISTI

1. Legislatia in vigoare privind sanatatea si securitatea in munca 

Unitatile care detin si/sau exploateaza stivuitoare sunt direct raspunzatoare pentru functionarea acestora in conditii de siguranta.

Pentru functionarea in conditii de siguranta, stivuitoarele vor fi supuse unui regim special de supraveghere in conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice PT R1-2010 si ale  instructiunilor de exploatare elaborate de catre producator.

Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice PT R1-2010, cu normele specifice de protectia muncii, instructiunile de exploatare specifice stivuitorului respectiv si instructiunile interne elaborate de unitatea detinatoare.

Cadrul legal de baza il constituie legislatia privind sanatatea si securitatea in munca, scopul acesteia fiind instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.  

Principalele acte normative in domeniul sanatatii si securitatii in munca sunt:

-Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;

-Hotararea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

-Hotararea Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;

-Hotararea Guvernului nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protective la locul de munca;

-Hotararea Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata;

-Hotararea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;

-Hotararea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;

-Hotararea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor.

2. Echipamentul de protectie  

Conform Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006:

Echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv.

Echipament individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii.

Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie corespunzator pentru riscurile implicate, fara sa conduca el insusi la un risc marit;

-sa corespunda conditiilor existente la locul de munca;

-sa ia in considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului;

-sa se potriveasca in mod corect persoanei care ii poarta, dupa toate ajustarile necesare.

In cazul in care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie, aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.

Conditiile de utilizare a echipamentului individual de protectie, in special durata purtarii, sunt determinate in functie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecarui lucrator si de performanta echipamentului individual de protectie.

Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de angajator, care asigura buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii, repararii si inlocuirilor necesare.

Angajatorul asigura instruirea lucratorului si, daca este cazul, organizeaza antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protectie.

Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate si in conformitate cu fisa de instructiuni, cu exceptia imprejurarilor specifice si exceptionale. Instructiunile trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor.

Echipamentul individual de protectie se asigura in functie de factorii de risc si de partile corpului expuse.

In consecinta, echipamentul individual de protectie pentru stivuitoristi se alege pentru fiecare loc de munca in parte functie de particularitatile acestuia.

3. Masuri de prim ajutor in caz de avarii, de incendiu si in caz de    

accidente la stivuitoare

Notiuni generale de prim ajutor

Primul ajutor reprezinta o interventie rapida si calificata, in caz de accident, cu scopul de a inlatura cauza, a ameliora suferinta si a preveni complicatiile.

In cadrul primului ajutor se iau masuri in primele minute la locul accidentului, pentru combaterea efectelor unei agresiuni, efecte care se pot agrava in timp, de multe ori punand in pericol viata individului.

Acordarea primului ajutor presupune:

- asigurarea unei respiratii eficiente;

- mentinerea functiei cardiace;

- oprirea hemoragiei;

- instalarea unei perfuzii;

- limitarea patrunderii unor substante toxice in organism;

- imobilizarea fracturilor;

- reducerea luxatiilor;

- pozitionarea corecta a accidentatului (este foarte importanta ca masura de prim ajutor si pe parcursul timpul transportului).

Cunoasterea etapelor acordarii primului ajutor medical si respectarea ordinii de desfasurare a acestora este foarte importanta pentru asigurarea unui prim ajutor corect. Sunt patru etape importante de acordare a primului ajutor:

1) Inlaturarea cauzelor:

Pentru aceasta se scote victima din mediul in care s-a produs accidentul si se inlatura agentului cauzal (daca este posibil).

2) Evaluarea leziunilor:

Se face la locul accidentului, pentru esalonarea actiunilor de prim ajutor. Pentru stop respirator, sau stop cardio-respirator se asigura mentinerea functiilor vitale.

Pentru hemoragii se executa hemostaza provizorie.

Pentru celelalte tipuri de leziuni, se iau masurile masuri specifice leziunii.

3) Combaterea durerilor:   

Este o etapa foarte importanta, deoarece durerea poate declansa o stare de soc.

4) Transportul accidentatului la o unitate sanitara de specialitate:

Pe tot timpul transportului, accidentatul trebuie sa fie supravegheat permanent, pentru a putea sesiza aparitia eventualelor efecte secundare sau complicatii.

Respiratia si circulatia sangelui

De cele mai multe ori, victimele accidentelor grave isi pierd cunostinta. Deci, in mod categoric, primul gest al celui care acorda primul ajutor va fi controlul functiilor respiratorii si circulatorii, iar datoria majora a oricarei persoane care acorda primul ajutor este mentinerea functiilor vitale ale victimei.

Controlul respiratiei se poate face in doua moduri. Daca privim toracele accidentatului se pot observa miscarile ritmice respiratorii. Curentul de aer care intra sau iese pe nas sau prin gura se poate evidentia cu ajutorul unei coli de hartie sau cu o oglinda pusa in fata gurii sau a nasului victimei. Miscarea hartiei sau aburirea oglinzii arata prezenta respiratiei.

Controlul circulatiei sangelui se face prin ascultarea inimii si prin cautarea pulsului. Ascultarea batailor inimii se va face punand urechea pe toracele accidentatului, in regiunea inimii. Pulsul se va simti la nivelul arterei radiale, adica la nivelul articulatiei pumnului, la nivelul degetului mare. Daca pulsul este slabit, el poate fi simtit mai usor la nivelul arterei carotide, pe partea laterala a gatului.

Semnele care denota o insuficienta respiratorie sunt:

- Miscarile respiratorii sunt foarte slabe si neregulate sau lipsesc cu desavarsire;

- Buzele si unghiile se invinetesc;

Semnele care denota insuficienta circulatorie sunt:

- Pulsul se percepe cu foarte mare greutate sau nu poate fi perceput;

- Extremitatile sunt reci si livide;

- Bataile inimii nu se mai pot percepe;

- Hemoragiile din plagi inceteaza;

ATENTIE: La scurt timp dupa oprirea respiratiei si a circulatiei sangelui apar tulburari ale sistemului nervos central. Accidentatul este inconstient si nu mai raspunde la intrebari, nu reactioneaza la durere (ciupitul pielii), nu are reflexul corneean (atingerea corneei nu determina clipirea) si reflexul pupilar lipseste (pupila nu se mai ingusteaza la cresterea intensitatii luminii).