Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
NORMATIV PRIVIND METODOLOGIA DE CALCUL AL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT IN RETELELE ELECTRICE CU TENSIUNEA PESTE 1 kV
I. SCOP
Art.1. Prescriptia se aplica pentru calculul curentilor de scurtcircuit ceruti prin RET si RED. Calculul curentilor de scurtcircuit este necesar pentru luarea deciziilor in legatura cu dezvoltarea si exploatarea instalatiilor energetice.
Art.2. Prezenta prescriptie se aplica la calculul curentilor de scurtcircuit in instalatii electroenergetice de curent alternativ, cu tensiune peste 1 kV, pentru defectele transversale simple (fig.1).
Fig.1. Tipuri de curenti de scurtcircuit (sensul curentilor este ales arbitrar):
a - scurtcircuit trifazat simetric;
b - scurtcircuit bifazat;
c - scurtcircuit bifazat cu pamant;
d - scurtcircuit monofazat.
Art.3. Calculul curentului de scurtcircuit trifazat metalic (prin impedanta nula), desi foarte rar in exploatare, constituie un element de baza pentru studiul retelelor electrice; se efectueaza intotdeauna in proiectare si in exploatare.
In retelele cu neutrul legat direct la pamant (110 kV, 220 kV si 400 kV) un loc deosebit il ocupa calculul curentului de scurtcircuit monofazat, ca defectul cel mai probabil.
II. DOMENIU DE APLICARE
Art.4. Calculul curentilor de scurtcircuit este necesar sa se efectueze la:
a) dimensionarea instalatiilor noi la solicitari dinamice si termice;
b) verificarea instalatiilor existente la solicitari de scurtcircuit, in conditii de dezvoltare a instalatiilor sistemului energetic national;
c) stabilirea protectiei prin relee din instalatiile electrice, a automatizarilor de sistem - ca tipuri si reglaje;
d) determinarea influentei liniilor electrice de inalta tensiune asupra liniilor de telecomunicatii, in vederea stabilirii masurilor de protectie a acestora din urma;
e) determinarea nivelului supratensiunilor de comutatie;
f) caracterizarea sistemului energetic in raport cu o anumita bara a sistemului, atunci
cand se fac studii privind posibilitatile de racordare a unui consumator cu anumite caracteristici deosebite (regim deformant, socuri de putere reactiva, etc.);
g) analiza functionarii unor consumatori nesimetrici (de exemplu cuptoare electrice cu arc, cale ferata cu alimentare monofazata s.a.);
h) intocmirea de scheme echivalente necesare in studii de stabilitate statica sau dinamica, optimizari de regim (spre exemplu scheme echivalente REI - DIMO).
Art.5. Calculele curentilor de scurtcircuit se intocmesc cu o perspectiva diferita, in functie de scopul lor, si anume:
a) 5 - 10 ani pentru dimensionarea instalatiilor noi;
b) 1 - 3 ani pentru verificarea instalatiilor existente;
c) 5 ani pentru determinarea influentei liniilor de inalta tensiune asupra liniilor de telecomunicatii;
d) in mod curent, chiar si in timp real, la schimbari de configuratie si regim de functionare, pentru verificarea nivelului de solicitare la scurtcircuit (in cazul instalatiilor, functionarea in apropierea limitei admisibile) si pentru reglajul protectiei.
Defect |
Modificarea locala a unui circuit electric (de exemplu, ruperea unui conductor, slabirea izolat iei). |
Scurtcircuit |
Legatura galvanica, accidentala sau voita printr-o impedanta de valoare relativ redusa, intre doua sau mai multe puncte ale unui circuit care, in regim normal, au tensiuni diferite. In cadrul acestui normativ se va considera ca scurtcircuitele polifazate se realizeaza simultan pe toate fazele. |
Curentul de scurtcircuit |
Curentul care se inchide la locul de scurtcircuit. Curentul de scurtcircuit este, initial, asimetric in raport cu axa de timp si poate fi descompus intr-o componenta de curent periodica (simetrica) si o componenta aperiodica (fig. 2). |
Curentul aport la scurtcircuit |
Curentul care parcurge laturile retelei in conditiile unui scurtcircuit intr-un punct al acesteia. |
Curent de scurtcircuit net (maxim posibil) |
Curentul care ar circula daca scurtcircuitul este inlocuit cu unul ideal printr-o impedanta nula, care ar scoate din circuit aparatul, fara nici o modificare a alimentarii. |
Curentul de scurtcircuit simetric |
Valoarea efectiva a componentei simetrice (a curentului alternativ c.a.) la o frecventa egala cu cea de exploatare, componenta aperiodica a curentului fiind neglijata. Se determina pentru o intreaga perioada, daca valoarea c.a. variaza. |
Curentul initial de scurtcircuit I"k |
Valoarea efectiva a componentei simetrice c.a. a unui curent de scurtcircuit in momentul producerii scurtcircuitului, daca impedanta ramane constanta. |
Puterea de scurtcircuit initiala, S'k |
Valoarea fictiva definita prin: S'k = · UN · I'k unde UN - tensiunea nominala a retelei |
Componenta aperiodica a curentului de scurtcircuit icc |
Valoarea medie a infasuratoarei inferioara si superioara a curentului de scurtcircuit, descrescatoare de la valoarea initiala la zero (fig.2.). |
Curentul de scurtcircuit de soc isoc |
Valoarea instantanee maxima posibila a unui curent de scurtcircuit. Aceasta valoare depinde de momentul aparitiei scurtcircuitului (valoarea si faza tensiunii electromotoare). Calculul se face considerand conditiile in care exista curentii maximi posibili. |
Curentul de trecere ID |
Valoarea maxima instantanee a curentului care parcurge o siguranta fuzibila sau bobina de declansare a unui aparat de deconectare rapida in timpul functionarii acesteia. |
Fig. 2. Variatia curentului de scurtcircuit:
a - in cazul unui defect departe de generator; b - in cazul unui
scurtcircuit aproape de generator (reprezentare schematica);
I"k - curentul initial de scurtcircuit (c.a.);
isoc - curentul de scurtcircuit de soc;
Ik - curentul permanent de scurtcircuit (c.a.);
icc - componenta aperiodica a curentului de scurtcircuit (c.c.);
A - valoarea initiala a componentei aperiodice.
Curentul de rupere Ir |
Valoarea efectiva a unei perioade complete a componentei simetrice de c.a. la un scurtcircuit net in momentul separarii contactelor primului pol al unui aparat de comutatie. |
Curentul tranzitoriu de scurtcircuit I'k |
Valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit, determinata considerand reactantele retelei si reactantele tranzitorii longitudinale x'd ale generatoarelor. |
Curentul permanent de scurtcircuit Ik |
Valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit care ramane dupa trecerea fenomenelor tranzitorii (fig.2). Aceasta valoare depinde de caracteristicile retelei si a celor de reglaj ale generatoarelor. |
Curentul motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit IRS |
Cea mai mare valore efectiva a curentului unui motor asincron cu rotorul in scurcircuit alimentat la tensiunea nominala UNM si la frecventa nominala. |
Circuit electric echivalent |
Un model de descriere a functionarii unui circuit printr-o retea de elemente ideale. |
Sursa de tensiune (independenta) |
Un element activ care poate fi reprezentat printr-o sursa de tensiune ideala independenta de toti curentii si toate tensiunile din circuit, in serie cu un element pasiv. |
Tensiunea nominala a sistemului, UN |
Tensiunea prin care se desemneaza o retea si la care se face referire pentru anumite caracteristici de functionare a retelei; reprezinta tensiunea intre faze, standardizata, la care sistemul este proiectat sa functioneze si in raport cu care se asigura functionarea optima a sistemului. Tensiunile nominale sunt standardizate (SR CEI 38 + A1). |
Tensiunea de exploatare, U |
Valoarea medie a tensiunii la care este exploatata o retea in regim normal. Valoarea acesteia este, de regula, raportata la tensiunea nominala (U/UN = c). Se considera a fi tensiunea in punctul de scurtcircuit inainte de aparitia acestuia. |
Tensiunea sursei echivalente de tensiune, c·UN / |
Tensiunea unei a surse ideale, care se aplica in punctul unde se produce scurtcircuitul, in reteaua de secventa pozitiva, ca singura tensiune activa a sistemului (modul de calcul al scurtcircuitului se prezinta in cap.VI). |
Factorul de tensiune c |
Raportul dintre tensiunea sursei echivalente de tensiune si tensiunea UN/. Introducerea factorului c este necesara, deoarece pe de o parte tensiunea variaza in timp si spatiu, datorita schimbarii ploturilor la transformatoare, iar pe de alta parte, in cazul adoptarii unor metode simplificate (in care se neglijeaza sarcinile si capacitatile), el are rolul unui factor de corectie. Valorile c sunt prezentate in tabelul 2. |
Tensiunea supratranzitorie E" a masinii sincrone |
Valoarea efectiva a tensiunii interne simetrice a unei masini sincrone aplicata real in spatele reactantei supratranzitorii X" in momentul producerii scurtcircuitului. Ea este dependenta de sarcina retelei in momentul anterior defectului. |
Tensiunea tranzitorie E a masinii sincrone |
Valoarea efectiva a tensiunii interne simetrice a unei masini sincrone aplicata real in spatele reactantei tranzitorii X' in momentul producerii scurtcircuitului. |
Scurtcircuit departe de generator |
Un scurtcircuit in timpul caruia valoarea componentei simetrice de c.a. ramane practic constanta. |
Scurtcircuit aproape de generator |
Un scurtcircuit in care cel putin o masina sincrona contribuie cu un curent de scurtcircuit net initial, care este mai mare decat dublul curentului sau nominal, sau un scurtcircuit la care motoarele sincrone si asincrone contribuie cu peste 5% din I"k fara aportul motoarelor. |
Impedante de scurtcircuit la locul de defect, K: . Impedanta pozitiva (Z+) a unui sistem trifazat c.a. . Impedanta negativa (Z-) a unui sistem trifazat de c.a. . Impedanta zero (Z0) a unui sistem trifazat de c.a. Impedanta de scurtcircuit a unui sistem trifazat (Zk) |
Impedanta pe faza intr-un sistem de succesiune pozitiva vazuta de la locul de defect K (anexa 1). Impedanta pe faza intr-un sistem de succesiune negativa vazuta de la locul de defect K (anexa 1). Impedanta pe faza intr-un sistem de succesiune zero vazuta de la locul de defect K (anexa 1); se include si impedanta dintre neutru si pamant 3·ZN. Forma prescurtata de exprimare pentru impedanta directa, in cazul calculelor curentilor de scurtcircuit trifazati. |
Impedantele de scurtcircuit ale echipamentului electric: . Impedanta de scurtcircuit pozitiva (Z+) a unui echipament electric . Impedanta de scurtcircuit negativa (Z-) a unui echipament electric . Impedanta de scurtcircuit zero (Z0) a unui echipament electric |
Raportul dintre tensiunea faza - neutru si curentul de scurtcircuit corespunzator fazei unui echipament alimentat de un sistem de tensiuni de succesiune directa (anexa 1). Raportul dintre tensiunea faza - neutru si curentul de scurtcircuit corespunzator fazei unui echipament alimentat de un sistem de tensiuni de succesiune inversa (anexa 1). Raportul dintre tensiunea pe faza (faza - pamant) si curentul de scurtcircuit al unei faze a echipamentului electric, cand acesta este alimentat de la o sursa de tensiune de c.a., daca cei trei conductori de faza, paraleli, sunt utilizati pentru alimentare si un al patrulea conductor si/sau pamantul drept conductor de intoarcere (anexa 1). |
Reactanta supratranzitorie longitudinala a masinii sincrone, X"d |
Reactanta in momentul aparitiei scurtcircuitului. Se defineste ca raportul dintre valoarea initiala a unei variatii bruste a amplitudinii componentei fundamentale a tensiunii electromotoare induse, produsa de fluxul longitudinal total al indusului si valoarea variatiei simultane a amplitudinii fundamentalei componentei longitudinale a curentului indus, masina rotindu-se la turatia nominala. Pentru calculul curentilor de scurtcircuit este concludenta valoarea saturata a lui X"d . Reactanta X"d se da in procente din impedanta nominala a masinii: [W adica % |
Timp minim de deconectare, tmin |
Cel mai scurt timp intre inceputul unui curent de scurtcircuit si prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare. Timpul tmin este suma dintre timpul cel mai scurt de actionare al protectiei si cel mai scurt timp de deschidere al intreruptorului. |
Simboluri, indici si exponenti. |
Simbolurile reprezinta marimi avand valori numerice si dimensiuni diferite intr-un sistem coerent de unitati de masura (in acest normativ Sistemul International-SI). |
IN |
Curentul nominal al unui echipament electric (valoare efectiva). |
I"k |
Curentul initial de scurtcircuit simetric (valoare efectiva). |
I'k |
Curentul tranzitoriu de scurtcircuit simetric. |
Ik |
Curentul permanent de scurtcircuit simetric. |
I"k1 |
Curentul initial de scurtcircuit monofazat. |
I"k2 |
Curentul initial de scurtcircuit bifazat. |
I"k2p |
Curentul initial de scurtcircuit bifazat cu pamant. |
I"kpp |
Curentul de scurtcircuit initial la dubla punere la pamant. |
icc |
Componenta aperiodica a curentului de scurtcircuit. |
isoc |
Curentul de scurtcircuit de soc. |
ID |
Curentul de trecere. |
Ir |
Curent de rupere (valoare efectiva). |
Ip |
Curentul de pornire al motoarelor. |
IRS |
Curentul motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit. |
Ib |
Curentul de baza. |
UN |
Tensiunea nominala dintre faze a unei retele (valoare efectiva). |
U |
Tensiunea de exploatare. |
Ub |
Tensiunea de baza. |
c · UN / |
Sursa echivalenta de tensiune (valoarea efectiva a acesteia). |
E' |
Tensiunea supratranzitorie a masinii sincrone. |
E' |
Tensiunea tranzitorie a masinii sincrone. |
uKN |
Tensiunea de scurtcircuit nominala, in procente. |
urN |
Caderea de tensiune rezistiva nominala, in procente. |
KT sau kT |
Raportul de transformare nominal KT > 1. |
R sau r |
Rezistente. |
ro |
Rezistenta lineica (pe unitate de lungime). |
X sau x |
Reactanta. |
xo |
Reactanta lineica (pe unitatea de lungime). |
x'd, x'd, xd |
Reactantele supratranzitorie, tranzitorie si sincrona longitudinale ale unui generator (valori absolute sau raportate la impedanta nominala a generatorului). |
Z+ |
Impedanta de scurtcircuit de succesiune pozitiva. |
Z- |
Impedanta de scurtcircuit de succesiune negativa. |
Z0 |
Impedanta de scurtcircuit succesiune zero. |
Zk |
Impedanta de scurtcircuit trifazat. |
SN |
Puterea aparenta nominala a unui echipament electric. |
S'k |
Puterea de scurtcircuit initiala. |
DPscc |
Pierderile totale in infasurarile unui transformator la curentul nominal. |
cos j |
Factor de putere. |
P |
Puterea activa a unui echipament. |
f |
Frecventa. |
l |
Lungimea unei linii. |
h |
Randamentul motorului asincron. |
tmin |
Timp minim de deconectare. |
r |
Rezistivitate. |
s |
Sectiunea nominala. |
c |
Factor de tensiune. |
c |
Factor pentru determinarea curentilor de varf (factor de soc). |
m |
Factor pentru calculul curentului simetric de rupere al motoarelor sincrone. |
l |
Factor pentru calculul curentului maxim permanent de scurtcircuit. |
q |
Factor pentru calculul curentului simetric de rupere al motoarelor sincrone. |
KG |
Factor de corectie al impedantei generatorului. |
Kbloc |
Factor de corectie al impedantei al unui bloc generator - transformator. |
r |
Factor de reducere a curentului de succesiune zero de scurgere prin pamant. |
kt |
Coeficient de decrement. |
N |
Valoare nominala. |
K3 sau K |
Scurtcircuit trifazat. |
K2 |
Scurtcircuit bifazat. |
K1 |
Scurtcircuit monofazat, faza-neutru sau faza pamant. |
p |
Scurtcircuit cu pamant. |
K |
Defect, locul de scurtcircuit (defect). |
Q,S |
Punct de legatura a unei alimentari (sursa). |
IT |
Inalta tensiune. |
MT |
Medie tensiune. |
JT |
Joasa tensiune. |
L |
Linie. |
G |
Generator. |
M |
Motor. |
T |
Transformator. |
b |
Valoare de baza. |
NM |
nominal motor |
Exponenti: |
|
+ |
Componenta pozitiva (directa). |
- |
Componenta negativa (inversa). |
0 |
Componenta zero (homopolara). |
' |
Valoare initiala (supratranzitorie). |
' |
Valoare tranzitorie. |
Art.6. In prezenta norma tehnica energetica se folosesc urmatoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate:
trebuie este necesar urmeaza indica obligativitatea stricta a respectarii prevederilor in cauza;
de regula indica faptul ca prevederea respectiva trebuie sa fie aplicata in majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie sa fie temeinic justificata in proiect;
se recomanda indica o rezolvare preferabila, care trebuie sa fie avuta in vedere la solutionarea problemei; nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificata in proiect;
se admite indica o solutie satisfacatoare, care poate fi aplicata in solutii particulare, fiind obligatorie justificarea ei in proiect.
IV. Acte normative de referinta.
International Electrotechnical Vocabulary (IEV) - cap. 161: Electromagnetic
compatibility IEC 50 (161): 1990.
Short-circuit current calculation in three-phase a.c. systems, IEC 60909 : 1988.
3.*** Short-circuit current calculation in three-phase a.c. systems - Part 1. Factors for the calculation of short-circuit currents in three-phase a.c. systems according to IEC 909, IEC 60909-1 : 1991-10.
Short-circuit current calculation in three-phase a.c. systems - Part. 4. Examples for the calculation of short-circuit currents, IEC 60909-4 : 2000-07.
Draft - Short-circuit current calculation in three-phase a.c. systems, IEC. Tehnical Committee nr. 73/1988.
Short-circuit current calculation in three-phase a.c. systems International Electrotechnical Comission 73 (secretariat) 56, january 1993.
Short-circuit current calculation in three-phase a.c. systems - Part. 3. Currents during two separate simultaneous single phase line-to-earth short circuits and partial short-circuit currents flowing through earth, IEC 60909-3 : 1995-09.
Normativ privind metodologia de calcul a curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea peste 1 kV, PE 134-95.
Electrical equipment - Data for short-circuit current calculations in accordance with IEC 909 (1988), IEC 60909-2 : 1992-08.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |