Linii tehnologice automate de productie

Linii tehnologice automate de productie

1.Sisteme integrate de organizare procesuala in conditiile automatizarii.

Intreprinderile moderne se caracterizeaza prin forme specifice de organizare a proceselor de productie, bazate pe un nivel ridicat de mecanizare complexa si de automatizare.

In cadrul intreprinderilor cu procese de productie continue o extindere tot mai mare o capata liniile tehnologice automatizate la care diferitele instalatii sau agregate sunt integrate intr-un proces tehnologic care este condus de la o statie, pupitru sau camera de comanda de catre un operator sau cu ajutorul unui calculator.

In domeniile cu procese de productie discontinue, cum este cazul industriei constructiilor de masini, forma de automatizare de ansamblu cea mai reprezentativa este linia automata de productie sau linia de transfer.O linie automata de productie reprezinta acea forma de organizare a productiei in care diferitele utilaje necesare obtinerii unui produs, amplasate in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor, sunt unite prin instalatii de transport automate care duc obiectul de prelucrat de la o masina la alta, cu respectarea pentru toate masinile a unitatii ritmului si a conducerii procesului.In cadrul acestor linii automate, odata cu operatiile de productie se executa automatizat si operatiile de verificare si control a calitatii produselor executate, eliminandu-se pe parcurs cele necorespunzatoare.Liniile automate sau de transfer si-au capatat o larga extindere in mod deosebit in industria automobilelor.

O etapa superioara in organizarea productiei pe baza sistemelor integrate automatizate o constituie crearea sectiilor si a uzinelor complet automatizate.In cadrul acestor sisteme totalitatea proceselor de productie si de transport se efectueaza fara participarea omului, acesta avand rolul de a supraveghea, conduce si controla buna functionare a proceselor.Potrivit acestui sistem diferitele masini, utilaje sau instalatii care concura la obtinerea produsului finit actioneaza in mod coordonat, toate operatiunile fiind integrate intr-un proces unic cu executie automatizata.Pe plan mondial au fost construite cu bune rezultate uzine complet automatizate.In cadrul acestor uzine procesul de productie este reglat automat prin aparatura speciala care intervine si opreste functionarea agregatelor atunci cand procesul tehnologic nu se desfasoara normal.Mersul procesului tehnologic este urmarit cu ajutorul unui tablou pe care se semnalizeaza automat orice dereglare.

In numeroase intreprinderi din ramurile industriale cu procese de productie continue procesele tehnologice sunt complet automatizate, conducerea proceselor realizandu-se in mod centralizat de la camere de comanda sau in mod automat cu ajutorul calculatorului.

2.Folosirea microprocesoarelor, a robotilor si a inteligentei artificiale in sistemele de productie.

Progresele relizate in domeniul microelectronicii, automaticii si informaticii au determinat un ritm inalt de schimbare a structurilor tehnologice si organizatorice prin folosirea pe scara tot mai larga in proiectarea sistemelor de productie a microprocesoarelor, robotilor industriali si a inteligentei artificiale.

Un proces continuu de perfectionare a organizarii productiei se realizeaza prin trecerea de la automatizarea clasica, numita si automatizare rigida sau cablata, la automatizarea flexibila (supla) sau automatizarea prin program, asa cum mai este denumita aceasta.

Automatizarea clasica, rigida sau cablata se caracterizeaza prin folosirea de elemente si sisteme fluide, hidraulice sau pneumatice.Ea s-a dovedit deosebit de eficienta in conditiile unei productii de serie mare si ale unei productii continue, de mare volum, specifica industriei chimice, petrochimice, industriei cimentului, in metalurgie, in unele ramuri ale industriei alimentare etc

Automatizarea rigida prezinta ca dezavantaj principal faptul ca ea nu poate fi utilizata decat pentru un anumit proces tehnologic, pentru un anumit produs, trecerea la fabricarea unui alt produs necesitand o noua recablare, costisitoare sub raport economic.

Spre deosebire de automatizarea rigida, automatizarea flexibila, supla sau prin program, inglobeaza elemente de inteligenta artificiala , poate imbina automate si roboti in structuri ierarhic distribuite, gradul de flexibilitate crescand pe masura inglobarii in sistem a elementelor de inteligenta artificiala.In general, prin flexibilitatea unui sistem de productie, automatizat, se intelege capacitatea acestuia de adaptare la sarcini de productie diferite, atat sub raportul formei si al dimensiunilor cat si al procesului tehnologic proiectat.

Trecerea la automatizarea flexibila se realizeaza pe baza folosirii microprocesoarelor si a microcalculatoarelor, a robotilor industriali si a inteligentei artificiale.Trecerea la automatizarea flexibila, cu formele de organizare specifice, se bazeaza de asemenea pe progresele obtinute in domeniul proiectarii si folosirii robotilor industriali.

Prin definitie un robot industrial reprezinta un dispozitiv cu functionare automata reprogramabila, capabil sa efectueze anumite operatiuni si succesiuni de operatiuni.Robotii industriali in raport cu diversificarea de ordin constructiv si cu complexitatea pe care le pot realiza, se pot imparti in mai multe categorii.Astfel, dintr-o prima categorie fac parte manipulatoarele simple, cu secvente de lucru limitate, cu 2-3 grade de libertate si sistem rigid de programare, iar din categoria a doua fac parte manipulatoarele programabile, cu 5-6 grade de libertate, comandate de un sistem electronic ce poate memora programe prestabilite si executa operatii memorate si insusite dupa efectuarea lor prima data de o persoana.Caracteristica acestor roboti o constituie faptul ca nu poseda functii senzoriale externe, nereactionand la modificarile de conditii din mediul exterior.

Din categoria a treia de roboti fac parte cei acreditati cu calificativul de inteligenti, actionand in bucla inchisa.Caracteristica lor o constituie faptul ca sunt dotati cu dispozitive senzoriale, tactile, vizuale si cu sisteme de comanda care sa interpreteze semnalele senzoriale si sa dea dispozitii organelor executorii.

Ca urmare a progreselor obtinute in domeniul proiectarii si executarii robotilor, are loc o utilizare tot mai larga a acestora, atat in ce priveste executarea proceselor din activitatea de baza cat si in celelalte activitati cu caracter auxiliar.Astfel, de la folosirea robotilor pentru executarea anumitor operatiuni in cadrul unui proces tehnologic s-a ajuns la proiectarea de benzi de prelucrare sau de montaj complet robotizate, cu mare eficienta economica, in special in domeniul cresterii productivitatii muncii.

Prin dezvoltarea continua a informaticii se creaza conditiile necesare transferului de inteligenta de la om la masina, catre mijloacele de munca, permitand prin aceasta, perfectionarea continua a productiei si a formelor de organizare a productiei bazate pe informatii, pe culegerea, transmiterea, depozitarea si prelucrarea lor operativa, precum si furnizarea rezultatelor prelucrarii la scara de timp in care se desfasoara procesele.