Indicatoare si mijloace radiestezice in trecut si in prezent

INDICATOARE SI MIJLOACE RADIESTEZICE IN TRECUT SI IN PREZENT

ISTORIC

Mai inainte de 70.000 ani, intrebuintau vizionarea. (Inchideau ochii si 'vedeau': figuri, fiinte, ce se intampla cu 'tinta'. Intrau in legatura cu 'tinta', stiau ce simte 'tinta', citeau 'tinta', in prezent dar si in trecut si in viitor = CITIREA IN DUH - pe care au avut-o si sfintii prooroci crestini.)

Intre 40.000 si 70.000 ani in urma biodetectia se realiza fara indicatoare, pe extrasensibilitati personale, utilizandu-se directia ' lungul nasului'. Cand erau pe directie, simteau o stare tensionala de decodificare.

Primele indicatoare sub forma de baston, bat, toiag, confectionate din lemn foarte uscat si usor cu L 1..2m au aparut acum 40.000 ani. Se tineau in mana, de mijloc, pe orizontala. Lemnul, pe codificare, se rotea si vibra. Acestea se interpretau.

Cu 25.000 ani iChr. indicatoarele radiestezice materiale au inceput sa se diversifice si au aparut indicatoare din lemn, inclusiv cele in 'V'. Ulterior materialele s-au diversificat: oase de pesti si pasari, lemne diferite, cele metalice.

Evolutia constructiei indicatoarelor radiestezice e paralela cu variabilitatea spirituala a calitatilor umane, marcate prin parametrii IE.

Animalele si plantele inca mai realizeaza biodetectia prin intermediul stringurilor care le determina citirea tintelor'. (Oamenii au pierdut aceasta calitate).

Ex: vulturii, alte rapitoare - zburatoare, terestre, subacvatice - fac biodetectie intr-un mod foarte perfectionat. Nu numai auzul, mirosul le ajuta sa determine caracteristicile tintei biodetectate. La toate aceste animale, ca si la ierbivore (care migreaza catre locurile unde gasesc hrana, care se gasesc mult dincolo de bataia organelor lor de simt), necesitatile fundamentale ale animalelor, pasarilor, de tipul foame, reproducere, evitarea unor catastrofe, le amplifica potentele de biodetectie, in unele cazuri chiar de zeci de ori (animalele si pasarile satule au minimum de potente de biodetectie).

Necesitatile de supravietuire amplifica si potentele de biodetectie extrasenzoriale.

Observatie: Acesta e un argument suplimentar pentru care oamenii este bine sa tina post.

1. Ramura de alun - este folosita de fantanari, aurari, etc. Se culegea de la anumiti aluni. Poate fi uscata sau verde. Se tine usor inclinata, fara sa atinga solul. In momentul detectiei sursei de semnal incepe sa aiba o miscare oscilatorie usoara.

2. Indicatorul in forma de V sau bagheta Simu Simeon, format din doua vergele elastice legate la un capat, care se tin orizontal, cu palmele intoarse spre exterior si care basculeaza in plan vertical, cu o anumita amplitudine. Aceasta amplitudine are anumite semnificatii prestabilite de operator, in functie de natura SST biodetectate.

Cca. 40cm

Cca 45 cm

3. Pendulul sideral

Pendulul sideral a aparut cu circa 1700 ani iChr., perfectionat in special in sec.XVIII de radiestezistii francezi. Deci, este un instrument vechi, modernizat in timp. Consta dintr-un obiect suspendat de un fir inextensibil.

Clasificarea pendulelor

a) Dupa lungime pot fi:

a)scurte: l<15cm;

b)lungi: 15cm<l<80cm.

b) Dupa forma corpului suspendat poate fi: sfera, picatura, cilindru, tor, con, spirala, cruce, etc. Nu conteaza forma sau materialul din care este facut.

c) Dupa masa corpului suspendat:

1) usoare: m<8g;

2) medii: 8g<m<15g;

3) grele: m>15g.

d) Pendulul cu probe - acesta include in obiectul suspendat esantioane din structuri fizice, minerale, bucati de tesut conservat, etc. Aceste esantioane sunt folosite pentru biodetectia "in cunostinta de cauza" a unui anumit tip de mineral, zacamant, substanta. Aceasta, pentru ca operatorul radiestezist trebue sa cunoasca foarte bine proprietatile, caracteristicile a ceea ce cauta. Operatorul radiestezist poate avea o trusa cu esantioane.

Miscarile pendulului ovoidale, sau liniare, spre stanga, sau spre dreapta- ca sens, trebue sa aiba o semnificatie, prestabilita de operator: DA, NU. Cresterea amploarei miscarilor de oscilatie are sensul apropierii de ss, micsorarea- sens invers.

4. Indicatoare in forma de "L"

Primul 'L' primitiv, din lemn, se gaseste reprezentat pe o sculptura chinezeasca in piatra, cu circa 2500 ani i.Chr.; mai pot fi din os, etc. Ulterior, s-a construit din

metal, sticla, plastic, etc.

In 1978 a aparut bagheta in forma de 'L', perfectionata, modernizata la noi in tara in 1982 de dr. ing. Cojocaru (de la Spitalul Militar Central). Este un indicator dublu, format dintr- o pereche de baghete in forma de "L", pereche. 'L'urile folosesc in special pe terenuri intinse, tinte indepartate, pe vant, sau pentru determinari subacvatice. Pentru acestea din urma baghetele trebuie sa aiba o greutate de maximum 300g, inclusiv proba. Investigatia incepe cu baghetele orientate paralel.

In starea ready, baghetele sunt convergente, cu varfurile apropiate.Pe masura ce ne apropiem de sursa de semnal varfurile incep sa seincruciseze, cu atat mai mult cu cat sunt mai aproape. Cand se ajunge pe ss, varfurile sunt incrucisate,suprapuse, paralele.

Distanta dela varful baghetelor la punctul de incrucisare, este proportionala cu distanta operator- ss, impartindu- se lungimea unei baghete in 100 sau 10 unitati de lungime conventional stabilite. Daca se face biodetectia ss, aceasta se afla pe directia bisectoarei unghiului format de baghete, la distanta corespunzatoare numarului de gradatii conventionale la care s- a facut intersectia. Se poate lucra si cu un singur "L", caz in care directia la ss este directa, iar deasupra ss bagheta ajunge in pozitia la 90 de grade fata de directia initiala la ss.

O bagheta in "L" cu varfurile ascutite.

a)Pozitia initiala a baghetelor, cu 1 grad sub orizon-

tala.

b)Pozitia baghetelor in starea "ready".

c)Pozitia baghetelor deasupra ss.

Indicatoare cu probe.

Capac infiletat pentru punerea probei.

Rigla TURENNE

Turenne a fost conte si episcop hughenot din sec.XVIII - XIX.

Rigla se utilizeaza pentru analize cantitative si calitative ale probelor. Se parcurge rigla de la platanul A la platanul B cu pendulul si in momentul in care acesta incepe sa oscileze perpendicular pe directia riglei, se citeste valoarea de pe rigla, care reprezinta cat la suta din proba martor care se gaseste pe platanul A ,contine proba recoltata pusa pe platanul B. Daca pendulul nu are nici un fel de miscare, proba recoltata nu contine elementele probei martor.

A 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 B

A - proba martor;

B - proba recoltata.

5 Morisca inductoare - este o elice foarte usoara verticala, asezata cu o mica ceasca pe un varf de ac, astfel incat frecarea sa fie minima.

6. Compensatorul MAURRY- Dna Maurry este o fiziciana care a trait in sec.XX.

Aparatul se utilizeaza pentru diagnosticari medicale. Pacientul atinge cu mana membrana de cauciuc(PC), care asigura un semnal electric si magnetic. Se regleaza acordul brut(din potentiometrul P) in sute si acordul fin(din potentiometrul p) in zeci si unitati, se aduna valorile citite pe cadranele C1 si C2 atunci cand ledurile B si apoi F au luminozitatea minima reglata, iar semnalele sonore ale buzzerului- Z- s- au stins (initial erau puternice, la atingere)si in functie de valoarea finala se determina afectiunile predominante ale pacientului in functie de marimile dintr- un tabel anexat compensatorului, intocmit pe baza de etalonari pe grupe de pacienti, in spitale.

Alt. 220 v~

LEGENDA:

C1 - cadran acord brut in sute; C2- Cadran acord fin in zeci si unitati

L - sursa de lumina (led) pentru acord brut; I - Idem, pentru acord fin

B - buzzer acord brut; F - Buzzer acord fin

P - potentiometru acord brut; p - Potentiometru acord fin.

PC - placa de cauciuc contact deget. - -Intrerupator alimentare 220 v.

A - Led semnalizator alimentare.

Ansa si raportorul- Brevetate impreuna cu aparatul teoretic ie de C. Dumitriu in 1996 la OSIM .

In 1977 apare indicatorul in forma de ansa cu raportorul utilizat si astazi (raportor centezimal, pentru a avea precizie in acest sistem). A fost inventat de dl. Claudian Dumitriu, inspirat de forma literei "omega" din alfabetul grecesc. Ansa se executa din sarma otelita sau Ag. Sau Cu de j 2mm. Este important ca ansa sa fie simetrica si sa aiba varfurile bine ascutite.

ANSA

70mm 20mm

Raportorul Radiestezic

RAPORTORUL CENTESIMAL PENTRU MASURATORI INFORENERGETICE

Materialul din care sunt confectionate instrumentele radiestezice nu influenteaza rezultatul masurarii. Instrumentele mai grele au inertie mare si este bine sa fie utilizate in conditii meteorologice neprielnice.