Salarizarea ca sistem-notiuni de baza, fundamentele legii

SALARIZAREA CA SISTEM-NOTIUNI DE BAZA, FUNDAMENTELE LEGII

Adunarea Generala a O.N.U. din 10.12.1948 adoptand Declaratia Universala a Drepturilor Omului declara ca a oricine munceste are dreptul la un salariu echitabil si suficient care sa-i asigure lui si familiei sale o existenta conforma cu demnitatea umanaa.

Conform Conferintei Nr.95/1949 a Organizatiei Internationale a Muncii asalariul reprezinta suma de bani data de patronat salariatului in temeiul unui contract individual de munca pentru munca efectuata sau ce ar trebui efectuata sau pentru serviciile efectuate sau ce ar trebui efectuatea.

Codul Muncii (L53/20003) la titlul 4 - prevederi:

pentru munca prestata in conditiile CIM fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani convenit la incheierea contractului;

salariul cuprinde - a) salariul de baza (SB);

- b) adaosuri si sporuri la salariu.

a) SB se stabileste in raport cu:

- calificarea personala;

- importanta muncii;

- complexitatea lucrarilor de efectuat;

- pregatirea si competenta profesionala.

b) adaosuri si sporuri:

- se acorda in functie de: - rezultatele obtinute;

- conditiile concrete in care se lucreaza;

- vechimea in munca.

- se iau in calcul la stabilirea drepturilor ce se determina in raport cu salariulin masura in care au caracter de continuitate si sunt prevazute de lege.

Conform art. 2 prevederile CM se aplica:

a) persoanelor angajate cu CIM care au domiciliul in Romania sau cu autorizatie de a lucra in Romania, cu conditia sa isi desfasoare activitatea in tara;

b) cetatenilor romani angajati ai unor institutii constituite in tara care isi desfasoara activitatea in strainatate cu exceptia cazului in care legislatia statului respectiv este mai rentabila;

c) cetatenilor straini sau apatrizi ce au CIM in Romania;

d) refugiatilor incadrati cu CIM in Romania;

e) ucenicilor cu contract de ucenicie;

f)  angajatorilor persoane juridice sau fizice;

g) organizatiilor sindicale sau patronale.

Salariile se stabilesc in raport cu:

- forma de organizare a unitatii;

- forma de finantare;

- caracterul activitatii.

Salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale, in raportul dintre persoanele juridice sau fizice care angajeaza si salariati sau reprezentanti ai acestora in functie de posibilitatile financiare ale angajatorului.

Modificarea salariului stabilit prin negociere intre parti nu poate fi solicitata inainte de 1 an de la data stabilirii.

Atat salariul stabilit prin negociere intre parti cat si salariul stabilit  prin OG sau HG nu poate fi mai mic decat salariul minim brut pe tara care din 01.01.2003 este stabilit la suma de 2500000 lei.

Drepturile salariale nereclamate se prescriu in termen de trei ani de la data datorarii (art.166/CM).

Sistemul de salarizare este ansamblul de norme prin care sunt stabilite principiile, obiectivele, elementele si formele salarizarii muncii, reglementand totodata mijloacele, metodele si instrumentele de infaptuire ale acestora prin determinarea conditiilor de stabilire si acordare a salariului.

­Forme de salarizare:

- salarizarea in regie sau pe unitate de timp;

- salarizarea in acord care poate fi: direct, indirect sau progresiv;

- salarizarea pe baza de tarife fixe sau cote procentuale;

- alte forme de salarizare prevazute in mod expres de lege.

Principiile sistemului de salarizare:

la munca egala salariu egal;

salariu diferentiat dupa nivelul studiilor;

salariu diferentiat in raport cu functia indeplinita;

salariu diferentiat in raport cu cantitatea si calitatea muncii (ex: la salarizare in

acord);

salariu diferentiat in raport cu conditiile de munca;

caracterul confidential al S;

la stabilirea S nu pot fi facute discriminari pe criterii politice, etnice, confesionale, varsta, stare materiala, etc.

S se plateste periodic la interval de cel mult o luna. Intarzierea nejustificata a platii poate duce la obligarea angajatorului de a plati daune interese salariatilor.

drepturile salariale cuvenite angajatilor se platesc inaintea altor obligatii ale unitatii.

S se stabileste prin negocieri colective sau individuale.

drepturile salariale ale angajatilor nu pot fi urmarite si nu se pot face retineri ale acestora decat in conditiile si cazurile prevazute de lege.

In baza art.409/Cod procedura civila coroborat cu art.164/L53 si alte prevederi legale, drepturile salariale ale angajatilor pot fi grevate de retineri in urmatoarele limite:

pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de antretinere sau de alocatie pentru copii;

pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Cand un salariat are datorii la mai multi creditori, iar cota de 1/2 din S lunar net nu acopera toate creantele, acestea se retin in ordinea de prioritate stabilita de lege (art. 532 din Codul de procedura civila)

ART. 563 din Codul de procedura civila (1) In cazul an care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel: a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli facute an interesul comun al creditorilor; b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru antretinerea si angrijirea copiilor pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau antarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate an cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii; c) creantele rezultand din obligatia de antretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale; e) creantele rezultand din amprumuturi acordate de stat; f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite; g) creantele rezultand din amprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi; h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; i) alte creante. (2) In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza antre creditori proportional cu creanta fiecaruia.), iar compartimentul de personal este obligat sa comunice in scris celorlalti creditori in termen de 5 zile motivele pentru care nu s-au efectuat retinerile in totalitate sau partial.

Toate retinerile din S se realizeaza numai pe baza de titluri executorii aduse la cunostinta salariatului sub semnatura.

Inspectorul de resurse umane are obligatia ca in orice situatie de incetare a raporturilor de munca, salariatului sa i se intocmeasca o nota de lichidare in 2 exemplare in care sa i se specifice datele de identitate personale si urmatoarele: sumele de retinut, titlurile executorii, emitentul acestora cu nume, adresa si numar cont bancar, iar la adresa de transfer sau dosarul de pensie se anexeaza originalul notei de lichidare insotit de originalele titlurilor executorii.

La desfacerea contractului de munca al unui angajat, indiferent de motiv, trebuie sa se comunice in scris creditorilor noul loc de munca al salariatului sau pozitia de pensionar si casa de pensii prin care isi primeste drepturile.

In cazul desfacerii contractului de munca pe motive disciplinare sau disponibilizari, titlurile executorii se restituie creditorilor cu recomandarea de a urmari recuperarea datoriilor prin administratia financiara de domiciliu.

Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor an caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel.

Soldele militarilor in termen, ale militarilor cu termen redus, elevilor si studentilor institutiilor militare pot fi urmarite in cuantum de 1/3 din repararea pagubelor unitatii.

Nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii:

alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii,

ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav,

ajutoarele de maternitate,

cele acordate in caz de deces,

bursele de studii acordate de stat,

diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii. (art. 409 din Codul de procedura civila).