Relatia mass media Guvern, institutii, politica, partide politice, politicieni

Relatia mass media Guvern, institutii, politica, partide politice, politicieni

,,Politicienii profesionisti ar necesita, invariabil, un jurnalism profesionist"[1]

Institutiile mass-media reprezinta cele mai importante institutii ale societatii civile si principalele institutii ale sferei publice. Acceptarea ca mass media este importanta reda trei posibilitati: una in care societatea si mass media se influenteaza reciproc, a doua mass media influenteaza societatea, iar a treia poate fi cea in care mass media nu influenteaza societatea si nici nu este influentata de ea dar este mijlocul prin care "politicul" isi influeteaza societatea. Primele doua afirmatii apartin lui Karl Eric Rosengren.

"In loc sa ne arate ce se petrece in jurul nostru, jurnalismul incearca sa ne spuna ce sa credemIn general, a avea competenta nu este considerata o conditie necesara ce ne va permite sa facem comentariiIn loc sa fie in slujba cititorului, jurnalistul se plaseaza deasupra cititorului." [2] toate aceste tendinte se datoreaza inaintarii ideii lui Bernard Cohen (1963).

Existenta multiculturalismului, a pluripartidismului si a diferentelor sociale este o conditie a existentei democratiei, dar totodata si o directie inchegata catre bunastare si libertate este necesara pentru buna infaptuire a democratiei. Pentru a produce bunastare sociala este nevoie de dialog si intelegere din partea actorilor ce se afla in disputa pentru propriile interese. Nu poti incalca spre exemplu libertatea altei clase sociale, sau religioase pentru a-ti satisface propriile interese economice. Interesele grupurilor politice, sociale, sau de orice fel trebuiesc facute publice pentru ca numai astfel se poate adopta o decizie care sa nu influenteze negativ o alta grupare a societatii.

Jakubowicz - Media as agent of change: "societatea, sau anumite segmente ale acesteia ca de exemplu structura de putere" determina rolul principal al mass media in schimbarea sociala.

Exercitarea controlului si presiunii asupra mass media din partea institutiilor statului se realizeaza in principal prin legi si reguli emise de stat(licente de functionare, suprataxe etc.), mascarea sau manipularea informatiei oferite, controlul asupra factorilor de productie si chiar distributie a presei (ex. RODIPET). DAA COMMENT PE GRAFIC

Majoritatea incercarilor de autonomizare au esuat din diverse motive printre care, lipsa unei clase politice democratice, partidele politice ce guverneaza detin bugetele pentru televiziunea si publicatiile publice. Slaba interventie a societatii civile, cultura politica ce doreste controlul si personalul TV care nu incearca a se profesionaliza la cerintele institutiilor ce le reprezinta ce are printre rolurile importante educarea populatiei.

G.Gebner : "Este mai important: Prin cine, cum, cu ce scopuri, si cu ce consecinte sunt exercitate controalele inevitabile."Nu se poate spune exact cine influenteaza mass media datorita schimbului continuu si al dinamicii proceselor sociale din regiune, fiind vorba de o societate in schimbare, procesele prin care trece aceasta sunt grabite, iar ecuatia ce o au la baza este greu de identificat datorita politicilor si politicienilor ce trec prin putere in continua schimbare"influenta directa a politicului exista, nu pot da exemple si nici generaliza, dar ele exista" Redactor Sef publicatie online.

Influenta exercitata asupra mass media in situatia in care aceasta este una de tip pluralist poate exista si nu altereaza si dezechilibreaza continutul pe care aceasta il transmite la nivel national, datorita exercitarii influentei din mai multe directii, fapt ce ar duce la o noua reasezare la fel de echilibrata datorita influentei din toate directiile ce s-ar anula una pe alta.

"acum exista mult mai multe influente, economice, politice, presa de nisa, ce ar terbuie sa minimalizeze influenta politca asupra mass media" Interviu Redactor-Sef Online

"Nu zic ca presa e dezvoltata destul de bine dar nici nu se compara cu situatia din 2002-2004 cand situatia era cu totul alta, si ca in 80% din ce se intampla in relatia putere presa e sub influenta Guvernului, acum sunt mai multe centre de influenta" Interviu Redactor Sef Online

Factori ai influentei Mass-media

gradul de expunere al indivizilor la mesajele mediatice depinde foarte mult de modul de expunere la grupurile sociale.

la alegerile SUA din 40 cei mai interesati de batalia candidatilor erau cei cu studii superioare sau cei de la varfurile societatii in general.

gradul de expunere al indivizilor variaza in functie de grupurile primare din care acestia fac parte.

expunerea este si selectiva: Ex. Cei care fac parte dintr-o minoritate, vor fi mai atenti la o dezbatere despre minoritati.

tendita de a ne exprima opinia in concordanta cu grupul presiunea grupului.

comunicarea in doi pasi:

I - trierea informatiilor

II - impartasirea acestora - acest pas determina o influenta din partea persoanelor ce este considerata ca fiind formatoare de opinie pentru persoana respectiva(la nivel individual, asta influentand schema la nivel general)

Influenta Mass-media depinde de:

mediul sociopolitic

competentele politice ale individului

motivatie

nivelul de comunicare prealabila

alegeri partinitoare

obiceiuri mass-media

OBS! - tv principalul mijloc de influentare(radioul si presa insotindo pe aceasta)

Influenta asupra conducatorilor:

Se manifesta la 3 niveluri:

I.      imaginea

II.    munca

III.  recrutarea

I.   Coerenta discursurilor(claritarea), imaginea fizica, telegenia-

II. Munca: reprezinta tipul de comunicare efemera si in direct, unde reactiile sunt imediate si pot fi in acelasi timp gresite(fapt ce poate dauna pentru foarte mult timp)Politicienii trebuie sa prezinte rapoarte ale activitatii lor, sa apara in mass-media,fiind constransi de sistem.

III.   Recrutarea

specialistii in stiinte politice spun ca favorizarea celor aflati la putere de a aparea in mass-media ii ajuta pe acestia sa isi pastreze in continuare legitimitatea, nelasand loc adversarilor acestora.

Influenta mass media asupra politicului:

Reluarea unor subiecte nerezolvate

Favorizarea comunicarii in sistemul politic

"mass media au consecinte minime in politica"[3]

Doris Graber(1989) "nu exista efecte directe ale mass media in politica."[4] Iar pentru influentarea electoratului trebuiesc combinate cu alti factori de influentare a agendei publice. CITATE INTERVIU

"Scara pluralismului nu este limitata dar puterea individului de a fi expus la pluralism este."

Tribuna Socialista - socialista-comunista asta a disparut

Vocea Romaniei - publicatie a Guvernului

Romania Libera - Monarhica

Romania Mare - publicatie fascista

C. Sparks & A. Reading

Conchid prin faptul ca mm ee (RO) s-au dezvoltat rapid si au fost eficiente doar pentru elita conducatoare.

Functiile primare ale mass-media dupa Harold Lasswell:

Supravegherea(evenimentelor)

Corelarea la intregul societatii

Transmiterea mostenirii culturale a societatii

Peter Gross atribuie si alte functii mass-mediei necesare in situatii speciale cum ar fi tranzitia catre un alt regim, printre care putem enumera:

Resocializare

Propagarea cultului politic democratic

Educare

Mobilizare

"realitatea apartine celor ce au puterea de a o interpreta, si de a-si comunica interpretarile."[5] Totusi daca ar fi sa luam in consideratie aceasta afirmatie si sa o aplicam Romaniei am putea deduce ca jurnalistii sunt cei ce au puterea de a comunica si interpreta faptele, iar cadrul in care acestia isi practica meseria apartine proprietarilor mass media, care impun un anumit stil si un anumit tip de subiecte pentru ceea ce urmeaza a fi publicat, din motive economice, sau din motive politice atunci cand acestia sunt in relatie cu politicienii pentru a-si satisface interesele. In toata aceasta schema cel care iese in dezavantaj este doar receptorul, capatul de linie al mesajului, ceea ce duce la o gresita informare asupra faptelor, si la scaderea increderii in mass media datorita lipsei de profesionalism a acesteia. Dar in Romania aceste lucruri se intamplau zilnic inainte de 89 iar cei ce au trait in acea perioada au invatat sa citeasca printre randuri fara a mai da importanta interpretarilor jurnalistilor.

Sistemul liberal al mass media presupune existenta responsabilitatii sociale a jurnalistilor asupra celor scrise, caracteristica atribuita mai mult Europei decat SUA . Ei isi atribuie rolul de educatori ai audientei promovand o cultura sociala caracterizata printr-un comportament benefic fata de societate si membrii acesteia, printr-o morala civica ce ii caracterizeaza si o participare activa la problemele comunitatii din care fac parte. Aparitia acestui model civic a coincis cu mass media interactive reprezentand un moment esential astfel asupra politici.

P112

In septembrie 1995 CNA a oprit transmiterea programului BBC World Service tradus in limba romana.

Problemele intampinate de mass media in incercarea de liberalizare a pietei licentelor de transmisie au fost de ordin legislativ si economic in mare parte. Parlamentul si Guvernul prin deciziile adoptate au impiedicat in mod constant dezvoltarea pietei mass media prin institutia CNA, o institutie a carei membri erau alesi de catre Parlament, Guvern si Presedentie. In acest cap avem mai multe ex de disfuncionalitati cu greu depasite de structura institutionala ce functiona la acea vreme. Mineriadele si codul penal repr alte modalitati de intimidare a audiovizualului

In general toata aceasta poveste despre mass media si rolul lor se reduce la eficienta acesteia din punct de vedere al cetateanului mai mult decat la felul cum aceasta functioneaza. Bineinteles ca gradul de eficienta este determinat si de modul in care un eveniment ajunge sa fie publicat in presa, dar mai mult conteaza gradul de profesionalism al jurnalistilor decat jurnalismul in sine. Dar presa intr-un sistem capitalist nu incearca tot timpul sa descopere adevarul, mai important pentru aceasta este sa poata avea un pret cat mai ridicat pe publicitate iar acest lucru poate sa dauneze imaginii respectivei institutii. Incercand sa preia subiectele de interes larg si care produc audienta unele publicatii ajung sa isi schimbe profilul si publicul din interese economice. Astfel s-a desprins un nou tip de presa, presa tabloid, ce urmareste subiectele de scandal, din viata nevazuta a personalitatilor publice ale vedetelor sau orice alt tip de subiect care poate produce presa de tip senzational. Putem aduce ca exemplu cazul cotidianului "Libertatea" care atunci cand a aparut functiona ca ziar cu caracter general, dar dupa o perioada a ajuns sa isi modifice continutul si astfel sa isi schimbe si audienta.

Definirea rolului participativ al mass media si al standardelor profesionale

NEW MEDIA

Conceptul de new media si stiri online nu este nou. Acesta exista de ceva timp iar in ultima vreme a luat amploare datorita cresterii de abonati internet inregistrate. Acest nou tip de comunicare faciliteaza accesul rapid la informatie fapt ce ajuta in reactia la problemele cu care se confrunta societatea fiind definit ca un model de jos in sus unde cetateanul are posibilitatea de a-si spune cuvantul public asupra unei anumite probleme de interes pentru el. Cuvantul care defineste acest sistem de comunicare este interactivitatea. Odata ce te poti exprima public si liber cu privire la o problema a societatii atunci parerea ta poate fi luata in seama. Deocamdata acest tip de comunicare nu poate fi folosit ca instrument democratic de supunere la decizie tocmai datorita faptului ca populatia cu drept de vot trecuta de 50 de ani are acces la internet intr-o proportie foarte mica. Trebuie sa mai treaca minim 20 de ani pentru a putea folosi acest instrument in luarea deciziilor la nivelul statului. Practic aceasta forma de reprezentare in stat este o varianta evoluata a agorei grecesti unde oricine poate avea o parere si unde orice problema este dezbatuta. Un alt atuu important al media online poate chiar cel mai important il reprezinta spatiul nelimitat ce este pus la dispozitia cititorului:

'Ziarul poate fi oricat de mare, poate incape orice in el.' Inteviu redactor publicatie nationala.

Acest spatiu virtual ofera oportunitatea de comunicare eficienta intre alesi si alegatori el schimba radical politica prin accesul la informatie fapt ce modifica tendinta alegatorului, creeaza noi efecte datorita interactiunii si tinde sa reechilibreze zonele in care s-au creat devieri de la cursul democratic unei societati prin comunicarea bi-directionala.

Undei rolu participativ_==))))(=????????????

Profesionalizarea mass media

Nivelul de profesionalizare al mass media

Poate mass media contribui la refacerea culturii politice?

Institutiile europene au un efect salutar asupra mass media ca institutie?

Cum afecteaza cultura poltica existenta, cultura profesionala si jurnalismul gazetarilor europeni?

Din "Eastern Europes Ailing Press", in New York Times, 6 august 1996, A16

Multi din jurnalistii europei de est au preluat legea  lui Karolyi (1918):

Cea mai buna lege a presei este aceea care contine numai doua articole:

nimeni nu trebuie sa controleze libertatea presei

al 2-lea specifica data de la care legea devine functionala.

In codul penal sunt prevazute pedepsirea insultei, calomnia, defaimarea, iar aceste legi se aplica si jurnalistilor ce tind sa defaimeze reprezentantii statului, fiind pedepsiti chiar si cu inchisoarea in unele cazuri(ADU EX DE JURNALISTI PEDEPSITI)

pag 41colosul

Au aparut mai mult de 1000 de publicatii noi. Posturile radio inchise in perioada comunista au fost redeschise.Televiziunea Romana si-a schimbat programul de emisie de la doua ore la zece ore pe zi, si a fost infiintata la Timisoara si Brasov Televiziunea Romana Libera ce avea dreptul la emisie doar in timpul in care televiziunea de stat nu emitea.

Aparitia Consiliul national al audiovizualului (CNA) 1992

Membrii acestui consiliu sunt alesi de catre Parlament, Presedinte si Guvern

Acesti membrii sunt schimbati de catre noua conducere ce a venit la putere in 1996. aceasta institutie, fata de altele din regiune, nu a impus limitarea capitalului strain din institutiile de media: . . . .dezvolta

CAUTAAlina Mungiu - "Romanii dupa 89: Istoria unei neintelegeri", Editura Humanitas, Bucuresti,1995

" 90% dintre jurnalisti sunt formati dupa 89, dar restul de 10% ce erau in pozitiile de control si decizie proveneau din vechea clasa comunista."[6]

"Vechea garda, nesigura si tematoare in noua situatie, speriata ca ura generala fata de fosta presa oficiala si rolul ei propagandistic s-ar putea acum intoarce impotriva ei, determinand o vanatoare de vrajitoare(lucru care nu s-a petrecut deloc), s-a gandit ca e mai bine sa se asigure si sa urmeze ceea ce considera ca este setul de reguli al guvernului. Cu alte cuvinte, s-a comportat corect dupa vechea schema."[7] Noile elite si totodata vechile elite au mers exact in aceiasi directie de sustinere guvernamentala a noilor elite politice si datorita instabilitatii guvernelor si a temerii de intoarcere la comunism. Schimbarea din functie a conducatorilor din TVR, o decizie ce a starnit scandaluri. (vezi P. Gross Peter Gross - ,,Limping to nowhere: Romania,s Media under Constantinescu Presidency, lucrarea nr.51, Woodrow Wilson International Center for Scholars, ianuarie 1999, pp. 9-20)

Mungiu Pippidi si-a pierdut postul ca urmare a  unei remanieri manageriale in 1999.

Elita mass-media devine elita politica.

Alina Mungiu: ,, mass-media au fost un substitut pentru toate structurile absente din societatea romaneasca, mai mult in 1990 si mai putin dupa aceea, insa in mod repetat in zilele noastre: un substitut al puterii si al opozitiei fata de aceasta, un substitut pentru o clasa politica care a fost educata abia recent si incomplet, un substitut pentru sistemul de justitie adesea slab si ineficient si pentru anumite organe sovaitoare de investigatie."[8]

Discutia se contureaza in jurul rolului de sustitut al mass-media dintr-o societate. Cum poate avea mass-media rol de substitut intr-o societate daca unul din rolurile sale fundamentale este acela de a crea o punte atat de necesara in societatile actuale dintre guvernanti si guvernati?

Poate doar in masura in care acest "substitut" reprezinta o prezentare a faptelor si evenimentelor dintr-o alta perspectiva decat cea reala. Putem deduce de aici ca rolul atribuit mass-media este acela de marioneta, de instrument de control politic prin care cei de la putere dezinformeaza si manipuleaza opinia publica.

Aceste schimbari continue de conducere din mass-media publice are ca efecte negative incapacitatea de producere a unui personal profesionist datorita faptului ca acestia nu se pot asocia unui model de conduita, fapt ce nu duce la creearea unui produs mass-media de calitate ce are ca scop cresterea participarii cetatenesti si al responsabilitatii mass-media pentru output-ul sau.(vezi Cornel Nistorescu - Inamicul public numarul 1 din EVZ, 2 apr. 1998, p.6)

Gilda Lazar si Eugen Serbanescu migreaza de la Romania Libera la Ministerul Afacerilor Externe ca purtatori de cuvant. Tot astfel T.R.Ungureanu care dupa ce a facut turul romanesc al gazetelor a ajuns sub aripa lui Traian Basescu fiind membru de partid in PD-L si candidat la alegerile europarlamentare 2009. La data anuntarii candidaturii sale ziarul "Cotidianul" a luat o decizie ce trebuia luata de orice ziar ce se respecta si a decis sa renunte la colaborarea cu acesta. Necesitatea de a face diferenta intre un jurnalism de opinie si partizanatul fatis era primordiala pentru integritatea si imaginea ziarului astfel: "decizia conducerii editoriale este consecinta preocuparii permanente de a delimita ferm opiniile politice de activismul politic, principiu pe care l-a aplicat si in cazul altor comentatori care au optat pentru viata de partid" - Conducerea editoriala a ziarului Cotidianul. O alta situatie asemanatoare, un alt jurnalist cu implicari politice Mircea Mihaies care in anul 2000 scria impotriva lui Basescu, iar la venirea acestuia la putere si-a schimbat viziunea si a ales sa "il sustina" pe acesta prin criticarea altor personalitati ce nu au in principal legatura cu politica cum ar fi Doina Cornea, Octavian Paler.

BAGA AICI CITATE DIN INTERVIURI

"Rolul mm de a transmite informatii legate de politic si de guvernamant cat mai obiectiv cu putinta nu s-a realizat la inceputul anilor '90 din doua motive: primul pentru clasa politica era necesara sporirea importantei intriseca a opiniei publice - astfel ar fi aparut o formare mai obiectiva a opiniilor, al doilea redefinirea naturii cetateniei in teorie cat si in practica"[10]

Referire aici la felul cum mm. Trateaza populatia ca consumator si nu ca cetatean.

Din miile de publicatii aparute dupa 1989 doar cateva au rezistat. Aceasta se datoreaza in principal lipsei de profesionalism, de fonduri si investitii pentru a sustine cresterile enorme de taxe impuse de noua putere pentru a elimina concurenta din randul mass-media, sau mai bine zis pe cei ce nu sustineau sau incercau sa contrazica deciziile mai marilor alesi, avand totusi si acestia in cele mai multe cazuri afinitati fata de opozitie.

Libertatea presei dupa 1989 s-a dovedit a fi un obiectiv destul de greu de realizat dat fiind contextul transformarilor de dupa revolutie. Pentru noua putere instalata, mass-media reprezenta una dintre armele cu care cei ce guvernau credeau ca vor reusi sa isi mentina pozitia. Imediat dupa caderea vechiului regim, TVR a fost vazuta ca o forta ce a produs schimbarea, iar ce-i ce au luat parte la aceasta "au fost vazuti de catre popor ca niste eroi eliberatori, urmand ca in foarte scurt timp imaginea sa le fie schimbata cu cea a unor mincinosi si tradatori ai democratiei, clovni si esuati moral" [11] . Dar aceasta nu avea sa dureze prea mult. Odata trecerea la nou sistem nu avea sa aduca decat doctrina a noului partid ce era la putere, nu o liberalizare de opinie, si nici pluralismul tipic oricarei democratii. Astfel cetatenii au resimtit controlul pe care puterea il exercita asupra mass-media acestea fiind evidente in rating-urile tot mai scazute ale revistelor, publicatiilor, si chiar a TVR.

Din faptul ca guvernul de atunci a folosit mass-media ca mijloc de transmitere al mesajelor sale rezulta ca asa numita "democratie" nou instalata era un sistem politic ce nu respecta libertatea dreptului de libertate a presei si a exprimarii fiind aproape in totalitate condus politic.

Aceastea vin in principal datorita unei increderi exagerate acordate mass-media pentru a produce schimbarea din partea politicienilor. Viziunea aceasta este in principal produsa si de faptul ca regimul comunist isi promova politica prin intermediul structurilor de presa, iar daca luam in consideratie faptul ca o parte din vechii activisti de partid sunt implicati in politica iar o parte in presa, atunci ei sunt cei care au pastrat aceasta traditie si dupa sfarsitul revolutiei in incercarea de a pastra o forma de control asupra libertatii individului pentru pastrarea puterii.

Unele institutii de presa care si-au schimbat titulatura, numele, dar ramanand in mare cu acelasi personal ce facea parte din nomeclatura comunista le putem cataloga ca au ajutat la mentinerea partizanatului puterii de atunci Ca exemple avem aici: Scinteia ce a devenit Adevarul, Romania Libera fosta Flacara etc. K. Jakubowicz si comportamentul vechii nomenclaturi de mai sus.

Chiar daca numarul angajatilor din domeniul jurnalistic a crescut odata cu trecerea la noul sistem politic, aceasta nu a adus cu sine si o ridicare a standardele de profesionalism in domeniu, ba chiar dimpotriva acesta s-a redus. Noii jurnalisti se considera o forta prin faptul ca reprezinta o a patra putere in stat, ei sunt contra celor ce au activat in presa de dinainte de 89, numindu-i pe acestia indoctrinati si incapabili de a reda evenimentele fara influenta vechiului regim.CITAT DESPRE PROFESIONALISMUL JURNALISTIC

Acum fata de situatia 89-92 presa nu mai este dominata de publicatiile politice, spectrul de domenii s-a diversificat odata cu evolutia sistemului mass media, dar si cu scaderea increderii in structurile media, reflectata in consumul de presa. Zii citat despre largirea spectrului publ. Si consumul de presa

Avem aici o delimitare a erelor mass-media, odata cu trecerea la sistemul privatizat de televiziune: "Coagolarea unor adevarate trusturi independente de presa autohtone va insemna, probabil, si trecerea din faza actuala de tranzitie - de la mass-media centralizata la presa de piata - la o alta etapa, aceea a unei forte care sa poata face fata si logistic celorlalte trei puteri in stat."[12]