Mass - media in socitatea contemporana

Mass - media in socitatea contemporana

" Mass-media " este un cuvant compus, preluat din engleza, care se traduce literar prin " mijloace de masa " si liber prin " mijloace de comunicare in masa " . Notiunea desemneaza ansamblul modalitatilor prin care se realizeaza difuzarea informatiei catre publicul larg.

Mass-media se refera la toate modalitatile de comunicare ce ajung la un numar foarte mare de persoane.

Mijloacele de comunicare in masa sunt: presa scrisa, radio, televizune, cinema, publicitatea prin afise etc.Primul astfel de mijloc de comunicare, in ordine istorica, este tiparul, inventat de Johann Gutenberg in anul 1455 si folosit pentru publicarea celei dintai carti, insasi 'Cartea Cartilor', Biblia de 42 de randuri (cuprinzand 1282 de pagini, pe cate doua coloane, trasa in 300 de exemplare). Descoperirea lui Gutenberg a marcat inceputul unei noi perioade in istoria civilizatiei si culturii umane - de unde si sintagme precum Galaxia Gutenberg sau Civilizatia Gutenberg, pentru a folosi expresiile lui Marshall McLuhan - cu imense foloase in raspandirea credintei si teologiei crestine, in dezvoltarea culturii scrise. Se considera insa ca putem vorbi de mass-media abia de la mijlocul secolului al XIX-lea, adica din momentul in care audienta a devenit suficient de larga si eterogena. Ziarele si cartile publicate inaintea acestei perioade se adresau exclusiv unor elite. In deceniul al patrulea al secolului trecut, prin aparitia fenomenului 'penny press' - ieftinirea presei - audienta s-a marit in mod deosebit, dar mai ales si-a schimbat structura, devenind o audienta de masa. Ieftinirea presei, inclusiv a cartilor, este principala cauza a acestui fenomen, dar trebuie sa luam in calcul, in acelasi timp, si schimbarea de orientare, publicatiile adresandu-se de acum incolo, in primul rand oamenilor obisnuiti. De la inceputurile veacului nostru Galaxia Gutenberg capata un concurent primejdios. E fenomenul civilizatiei Marconi, negresit, un factor enorm al progresului, caci de la lectura se trece la audibilitate. Ba chiar actul lecturii e in buna masura potentat prin descoperirea telefonului, telegrafului, radioului, filmului. Descoperirile legate de epocalul Marconi - inventatorul sistemului de telecomunicatii fara fir pe baza utilizarii undelor elelctromagnetice -au fost, se stie, extraordinar de favorizante dezvoltarii presei, si in general mass mediei ⁶ . Dezvoltarea semnificativa a mijloacelor de comunicare in masa s-a produs insa, in acest secol prin aparitia mass-mediei electronice: prima jumatate de secol a fost marcata de aparitia cinematrografului si a radioului, iar a doua de extinderea la nivel de masa a televiziunii, descoperita inca din deceniul al treilea. In sfarsit perioada pe care o traversam este marcata de dezvoltarea comunicarii informationale computerizate, cum ar fi sistemul Internet, prin sateliti artificiali, s.a.m.d.

Mijloacele de comunicare in masa pot fi clasificate pornind de la criterii diferite, dintre care mentionam:

a.  Modul de vehiculare a informatiei, in functie de care exista:

b) mijloace scrise ( ziarele, revistele );

c) mijloace audio-vizuale ( radioul, televiziunea ).

d) Gradul de noutate si de complexitate, in functie de care eista:

e) mijloace traditionale ( ziarele, radioul );

f)  mijloace moderne ( televiziunea, internetul, complexele multimedia ).

g) Periodicitatea aparitiei ( in cazul presei scrise ): zilnica ( ziare ) ; saptamanala ; lunara ( reviste )

Mijloacele de informare in masa au un rol important in societate, concretizat prin urmatoarele functii:

Functia de transmitere a informatiei

Mijloacele de informare in masa permit ca informatia sa ajunga foarte rapid la multi oameni. Ele raspund astfel dreptului fiecarei persoane de a fi informata. In prezent, se manifesta un proces de universalizare a informatiei ( informatii adesea identice se transmit zilnic in toata lumea ). Unele posturi de radio si de televiziune pot fi receptionate din multe zone ale globului, ceea ce face posibila o informare relativ unitara a populatiei lumii. Mijloacele de comunicare in masa actuale transmit stiri despre evenimente ce se produc aproape concomitent cu relatarea lor, fapt care contribuie la dinamizarea vietii sociale si la sentimentul de apartenenta planetara.

Functia de formare, influentare si manipulare a opiniei publice

Uneori, informatia se transmite in mod voit stfel incat sa se formeze o anumita parere generala. In asemenea situatii, in care opinia publica a fost influentata de anumite interese, se apreciaza ca a avut loc o actiune de manipulare. Acest tip de influenta se exercita astfel incat persoanele manipulate sa aiba impresia ca actioneaza conform unor idei si interese proprii, nu venite din exterior.

Manipularea se realizeaza in prezent in forme diverse si cu mijloace de mare finete. De multe ori, se face uz de tainuirea unor informatii sau de prezentarea deformata a lor. Ceea ce se urmareste in general este crearea unei imagini pozitive, intr-un anumit context, despre o persoana, un partid politic, o institutie sau o idee, insinuandu-se ca orice altceva este " rau ".

Functia de educatie

Atat continutul informatiilor, cat si felul in care se realizeaz transmiterea lor contribuie la educarea publicului. In cazul unei emisiuni radio, de exemplu, modul de stabilire a titlului unei stiri, tonul folosit de spicher, contextul in care este incadrata informatia au influenta asupra receptorului. In prezent, functia educativa se realizeaza explicit mai ales prin:

actiuni de popularizare a stiintei ( emisiunea Teleenciclopedia, Animal Planet, Discovery, National Geographic );

programe de educatie la distanta, prin care cursantii sunt pregatiti pentru examene.

Functia de relaxare si de divertisment

Aceasta functie a mijloacelor de comunicare in masa s-a accentuat mult in perioada postbelica. Amuzamentul, distractia, jocurile interactive au capatat o pondere deosebit de importanta in grilele programelor de televiziune sau in sumarele publicatiilor de mare tiraj.

Toate mijloacele de informare in masa functioneaza potrivit normelor unui cod etic al utilizarii informatiei. Acest cod este bazat pe adevar, respect pentru persoana, corectitudine. Orice incalcare a valorilor presupuse de acest cod trebuie condamnata. Opinia publica trebuie informata ori de cate ori se identifica actiuni de manipulare a ei. Astfel, cetatenii sunt educati in vederea interpretarii corecte a mesajelor receptionate si pot fi dejucate planurile individuale ale detinatorilor puterii de a influenta si de a monopoliza prin mijoacele de informare in masa credintele si opiniiile unor persoane sau grupuri.

In zilele noastre, un nou instrument mass-media ia o amploare tot mai mare. Este vorba de internet, un sistem mondial de interconectare a calculatoarelor electronice. Principalele facilitati pe care le ofera reteaua internet abonatilor sai, sunt:
- accesul la baze de date din intreaga lume (publicatii, programe TV, pagini speciale, etc);
- posta electronica - posibilitatea comunicarii ieftine cu un alt abonat din orice parte a lumii;
- posibilitatea efectuarii de tranzactii comerciale.
In tara noastra, daca in perioada comunista, informatia si mijloacele de transmitere a ei erau tinute strict sub control, dupa anul 1989, am asistat la o adevarata explozie informationala pe fondul aparitiei a numeroase ziare si reviste, posturi de radio si canale de televiziune. De asemenea, reteaua internet este accesibila detinatorilor de calculatoare electronice.

Statele moderne, inclusiv cel roman, isi propun sa garanteze libera circulatie a informatiilor, dreptul la informatie fiind considerat unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Problema care se ridica este daca in lipsa unei valorizari a informatiitor, acest drept nu se intoarce impotriva omului.
Traim o epoca in care lumea este avida de informatie, iar mass-media are grija sa-i alimenteze continuu aceasta sete, stimulandu-i curiozitatea, o curiozitate de multe ori sterila daca nu chiar malefica. Intr-o forma sau alta, mass-media este omniprezenta in societate intinzandu-si influenta direct sau indirect asupra tuturor. Omul modern, omul de masa, este supus unui bombardament continuu de informatii, care-l depersonalizeaza, il face sa-si piarda constiinta de sine. Dezvoltarea tehnicii a dus la aparitia de instrumente mediatice tot mai atractive, de natura sa creeze o adevarata fascinatie asupra destinatarului. Oamenii devin dependenti de mass-media si reactioneaza in masa la semnalele primite. Mass-media ajunge astfel sa impuna valori si comportamente.
In aceste conditii s-a remarcat ca mass-media reprezinta o putere in stat. Ea nu este insa o putere in sine, ci o putere in mana cuiva.

Libertatea de circulatie a informatiilor prost inteleasa, a facut ca mass-media sa devina un izvor de informatii periculoase, de idei false si ireale; in lipsa unui sistem coerent de valori autentice. Concurenta intre diferitele canale mediatice si dorinta de castigare a unei audiente cat mai largi, duce la difuzarea unor mesaje tot mai nocive, prin exaltarea violentei si a erotismului, cultivarea orgoliului si a lacomiei, a derizorului si a lipsei de sens.

Omniprezenta mass-mediei face ca nimeni sa nu poata scapa de influenta publicitatii. Rod al unor intense studii demografice, psihografice, geografice, comportamentale, publicitatea modeleaza modul de a intelege viata, lumea, propria existenta in special in privinta motivatiilor criteriilor de selectare si a comportamentului avand un impact indirect dar puternic asupra societatii. Functiile publicitatii sunt de a informa si a convinge potentialul client sa achizitioneze. Dar, in conditiile concurentei acerbe, reclama incearca tot mai mult sa seduca, aducand argumente amagitoare, cultivand orgoliul, exploatand pornirile josnice, stimuland nevoi artificiale si prezentand deformat realitatea.

Dintre mijloacele de comunicare in masa, impactul cel mai puternic il are in prezent televiziunea. Aceasta se adreseaza simtului cel mai sensibil dar si cel mai coruptibil al omului, adica vazului. Prin ochi omul ia in primul rand contact cu lumea, cu realitatea exterioara. Karl Popper, unul dintre teoreticienii 'societatii deschise' considera ca 'televiziunea a devenit o putere politica colosala potential.

Vom incerca in cele ce urmeaza sa deslusim cateva elemente care fac ca impactul televiziunii sa fie atat de puternic
- Televiziunea transforma evenimentul, realitatea in spectacol, iesind in intampinarea nevoii de spectacol a omului si creand astfel placere. Vizeaza ineditul si agreabilul in raport cu complexitatea si profunzimea vietii. Privind televizorul individul are impresia ca domina lumea;
- Televiziunea urmareste crearea imaginarului confortabil, schimba sensul realitatii inlocuind-o cu fictiunea, ne ofera o lume iluzorie in care trairea placerii suprima responsabilitatea, ne ofera placerea consensului general prin intoarcerea la un anumit primitivism si placerea stabilitatii in ambianta de iluzii prin iesirea din realitate. In acest sens serialele au un rol important in a ne mentine intr-o realitate iluzorie dar stabila, oferindu-ne si modele de comportament;

Un alt progres semnificativ care poate ajuta la modelarea mijloacelor de comunicare viitoare este dezvoltarea tehnologiilor de comunicare interactive.

Exista un numar de tehnologii bazate pe telefonie, folosite in prezent de catre companii, universitati si alte comunitati institutionale si profesionale, menite sa faciliteze discutiile purtate la distanyta, simultan cu receptarea imaginii interlocutorilor. Un alt mod de a pune in legatura oamenii este utilizarea de mesaje schimbate intre parteneri care dactilografiaza aceste mesaje pe terminale de computer. Aceste tehnologii sunt privite de multi ca imbunatatiri ale telefonului traditional, deoarece permit unui numar mai mare de doi oameni, din mai mult de doua locuri, sa comunice unii cu altii.

Dintre mijloacele interctive de comunicare destinate folosirii de catre grupuri mari si diverse, comparabile cu publicul mass-media conventionale, vizionarea bidirectionala prin cablu a fost cel mai des intalnita. Vizionarea bidirectionala prin cablu este o extensie a sistemului unidirectional sau monologic de televiziune prin cablu.

Un sistem care a fost deja aceptat partial in Statele Unite este videotex-ul. De fapt, aceasta nu este o tehnologie noua. Videotex-ul este pur si simplu o noua combinatie a unora dintre tehnologiile discutate deja. Mayer a definit videotex-ul ca fiind un sistem electronic interactiv care da posibilitatea utilizatorului sa trimita si sa primeasca date de la alti utilizatori unui computer sau ai unui alt videotex, prin intermediul unui terminal capabil sa afiseze texte si imagini.

Videotex-ul asigura un flux de informatii in doua sensuri, prin care utilizatorul poate cere si oibtine informatii dintr-un meniu de servicii informative asigurate de o companie de videotex.

Avantajele videotexului: - diversitatea serviciilor de informatii si modul de comunicare in doua sensuri-i-au facut pe multi sa prevada raspandirea rapida.

Un dezavantaj evident si un obstacol in calea adoptarii videotexului a fost costul abonamentului.

Ca forma de comunicvare, videotexul are si cateva dezavantaje in plan fizic, care pot determina oamenii sa opuna rezistenta la adoptarea sistemului chiar daca nu ar avea de platit o suma substantiala ptr echipamentele necesare.

In prezent, cel mai mare serviciu de videotex din Statele Unite are doar 275.000 de abonati, din care cei mai multi sunt companii, si nu persoane fizice.