 |  |
|
1. Introducere
Conform sondajului CURS din Iunie 2002, mai mult de 50% dintre respondenti considera ca presa serveste interesului public. Acest item a ajutat la masurarea increderii pe care opinia publica o are in mass media romaneasca. Asa cum se poate observa si din graficul alaturat, institutiile media din Romania se bucura de increderea cetatenilor, fiind una dintre institutii publice cu cea mai mare incredere acordata de opinia publica, ocupand locul 3, dupa Biserica (76%) si Armata (65.5%).
|
|
|
|
|
|
Sursa: Sondaj CURS - SAR, Iunie 2002
Cum bine este stiut, una dintre functiile pe care presa le are in societatea moderna, aceea de purtator de mesaj si implicit de formator de opinie, o transforma intr-un important vector in conturarea imaginilor pe care opinia publica le are cu privire la diverse subiecte.
Media are un rol major in definirea cadrului in care se desfasoara discursul public. De cele mai multe ori, presa este cea care stabileste termenii in care un discurs public se desfasoara, si, constient sau nu, poate promova diverse stereotipuri. De exemplu, in ceea ce priveste prezenta si imaginea minoritatii rome in presa, stereotipurile cel mai des utilizate sunt cele cu conotatie negativa. Utilizarea stereotipurilor ca modalitate de prezentare a minoritatilor nationale reprezinta un mod de asociere si generalizare extrem de simplista, un mod de constructie monotona si stearpa a unei imagini sociale a celor care provin dintr-o minoritate etnica .
Media joaca un rol important in procesul de integrare al minoritatilor etnice. De felul in care aceasta prezinta diverse evenimente ai caror actori principali sunt reprezentanti ai minoritatilor nationale depinde mesajul transmis opiniei publice si modalitatile prin care publicul larg ii percepe pe etnicii minoritari. Cazurile prezentate de mass media - unele clare si detaliate, altele mai putin -, stereotipurile si cliseele culturale duc adesea la confirmarea sau intarirea unor prejudecati deja existente, care pot provoca sau exacerba comportamente exclusive, discriminatorii si rasiste in cadrul societatii.
Tocmai pentru a analiza modul in care mass media influenteaza dezbaterea publica, in 1994 cativa ziaristi de la saptamanalul Academia Catavencu au infiintat (in cadrul Asezamantului Cultural Academia Catavencu) un departament intitulat Agentia de Monitorizare a Presei - AMP. Primele proiecte ale AMP au constat in evaluarea echidistantei politice a presei in special in campaniile electorale. Treptat monitorizarea si analiza de presa s-au extins la domenii cum ar fi: minoritatile etnice coruptia sau femeia in presa. Scopul acestui demers este acela de a reduce nivelul de dezinformare a cetateanului, de a lupta impotriva promovarii atitudinilor nationalist- sovine in presa scrisa si electronica, de a promova standarde europene de profesionalism si obiectivitate in comunitatea jurnalistica.
2. O tema in actualitate: romii si migratia ilegala
Punctul de plecare al acestei analize l-au constituit articolele de presa aparute in perioada august - octombrie 2002 avand ca subiect migratia ilegala urmarindu-se imaginea pe care o au in acest context romii in presa romaneasca. In primul rand, am masurat, atitudinea mass media fata de persoanele repatriate, in special din tari cu care Romania a incheiat acorduri de readmisie.
Un element nou in metodologia folosita in realizarea acestui studiu a fost introducerea unui parametru - mentionarea inutila a etniei. Acesta ne-a ajutat sa identificam cazurile in care jurnalistii fac trimitere explicita la etnia celor repatriati, stiut fiind ca in cuprinsul acestor acorduri bilaterale etnia nu reprezinta un element de interes, singura specificatie fiind cea referitoare la cetatenie.
In perioada 1 august - 15 octombrie 2002 au fost monitorizate 12 cotidiene (Adevarul, Cronica Romana, Curierul National, Evenimentul Zilei, Independent, Jurnalul National, Libertatea, Monitorul de Bucuresti, National, Romania Libera, Ultima Ora, Ziua) in care au fost identificate 45 de articole relevante pentru subiectul acestei analize de presa.
|
|
|
|
|
|
Desi migratia ilegala a devenit subiect de presa inca din luna aprilie a acestui an, cea mai mare amploare, masurata in numar de articole, a inregistrat-o in prima jumatate a lunii octombrie
|
|
|
|
|
|
Interesul presei fata de acest subiect si implicit amplificarea spatiului editorialistic fata de acesta, poate fi explicat atat prin numeroasele expulzari ale unor cetateni romani care au emigrat ilegal in tari europene - acorduri bilaterale de readmisie, cat si datorita pozitiilor oficiale ale autoritatilor franceze, olandeze si spaniole fata de cetatenii romani privind reintroducerea vizelor. Peste 300 de cetateni romani descoperiti ilegal pe teritoriul Elvetiei si Spaniei au fost expulzati incepand din 9 octombrie. Repatrierea acestora se face in baza acordurilor de readmisie pe care Romania le-a semnat cu cele doua tari.
Pe de alta parte, desi intre Romania si Spania a fost semnat un Acord de readmisie, transportatorii iberici au cerut Guvernului de la Madrid, ca la randul sau, sa ceara forurilor europene reintroducerea vizelor pentru romani, pe motiv ca inmultirea numarului de imigranti ilegali care intra in Spania cu microbuze si autocare-pirat din Romania le creeaza mari prejudicii materiale.In Franta, Le Monde afirma ca la Bruxelles au loc demersuri ale autoritatilor franceze, speriate de valurile de cersetori romani de etnie roma, de a introduce vizele pentru cetatenii romani. Acest cotidian aloca spatii ample materialelor privind problema imigrantilor romani din Franta[2].
Toate aceste semnale venite din partea autoritatilor europene au determinat si presa romaneasca sa ia pozitie fata de fenomenul migratiei ilegale. Aceasta luare de pozitie in cazul mediei romanesti poate fi tradusa prin articole tendentioase la adresa cetatenilor expulzati, in mare majoritate de etnie roma .
|
|
|
|
|
|
Majoritatea evenimentelor care ii au ca protagonisti pe romi sunt conflictuale, acestea fiind evenimente in care actorii implicati se afla pusi in situatii contradictorii, ei nereactionand in conformitate cu asteptarile noastre.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Desi 60% dintre evenimentele relatate sunt conflictuale, in aproximativ 70% dintre acestea romii sunt fie tinte ale atacurilor altor actori participanti la evenimente - autoritati straine, autoritati romane, lideri locali ai romilor - fie au un comportament neutru.
Iata cateva dintre opiniile liderilor romi cu privire la fenomenul migatiei ilegale si a urmarilor pe care aceasta le produce:
Nicolae Gheorghe considera ca reintroducerea vizelor Schengen pentru romani nu ar rezolva deloc problema filierelor cersetorilor romi din Franta, ci, din contra, ar amplifica-o; "printre traficantii de persoane se afla si membri din etnia noastra". Cu toate acestea, Nicolae Gheorghe considera ca romii sunt victime ale discriminarii jurnalistilor francezi.
Nicolae Paun este de parere ca articolele din presa franceza contin mesaje rasiste clare la adresa romilor. "Problema o constituie traficantii de persoane. Acestia iau la cersit romi, voluntar sau nu, le retin actele si le inapoiaza respectivilor doar dupa ce acestia le aduc cateva mii de euro."
Gheorghe Raducanu considera ca in Franta sunt in jur de 2000 - 3000 romi. Sunt mai multi lautari, tigani care nu agreseaza, ci doar canta. Mai sunt spalatori de parbrize si, intr-adevar, femei cu copii in brate la cersit. Majoritatea acestora se gasesc in zonele limitrofe Parisului si pe litoralul francez.
|
|
|
|
|
|
Desi liderii romilor considera ca nu este vina etnicilor romi, ca nu ei sunt principalii vinovati de ce se petrece in tarile europene cu acesti azilanti, tendinta presei este aceea de a prezenta actiuni negative care ii au ca protagonisti pe romi.
Mesajul fostului presedinte al Romaniei Ion Iliescu pare a fi cel mai aproape de realitate. Acesta considera ca "Romania trebuie sa suporte consecintele unor comportamente necivilizate ale catorva persoane, toti cetatenii Romaniei. Este nedrept, este incorect si, de aceea, trebuie sa intretinem o stare de spirit de aducere la un numitor comun a tuturor in intelegerea acestor nevoi[4].
O atentie deosebita am acordat-o in aceasta analiza felului in care presa romaneasca se exprima cu privire la cetatenii romani expulzati din Elvetia si Spania in urma acordurilor de readmisie.
|
|
|
|
|
|
Desi elementul de identificare al imigrantilor ilegali este cetatenia, presa, atat cea romana cat si cea internationala are tendinta de a scoate in evidenta etnia acestor persoane. In peste 70% dintre articolele monitorizate, jurnalistii mentioneaza ca cei expulzati din diverse tari europene sunt romi. In aceasta perioada, presa a alimentat imaginarul colectiv cu stereotipuri negative precum: tigani cersetori, tigani fara ocupatie si tigani nomazi.
C O N C L U Z I I
In lucrarea de fata a fost efectuata o incercare de a deplasa abordarea eradicarii saraciei romilor pe un loc important teoriei economice, care ar corespunde impactului lor asupra practicii economice.
In pofida politicilor survenite si elaborate de catre stat, realitatea ultimelor decenii cunoaste o tendinta de crestere a saraciei, insa in fiecare societate se manifesta diferit in dependenta de locul si timpul de referinta, cu accente si nuante specifice..
Saracia este izvorul din care se alimenteaza stagnarea si regresul. Efectele saraciei, impun o responsabilitate mai accentuata a fiecarui membru al societatii, o schimbare substantiala a modului de abordare a realitatilor. In lupta impotriva saraciei obiectivul politicii guvernamentale trebuie sa fie coeziunea sociala, ca un ansamblu de raporturi si legaturi care vor contribui la intarirea capacitatii societatii, asigurarea durabila a bunurilor necesare tuturor membrilor.
Masurile de eradicare a saraciei trebuie sa cuprinda un sistem complex de strategii si instrumente, deoarece acest fenomen sintetizeaza un spectru larg de factori si influente.
Situatia romilor este, probabil, exemplul cel mai sugestiv pentru intelegerea mecanismelor care au generat saracia extrema. Criza severa a societatii socialiste, in anii '80, si apoi a tranzitiei, a avut efectele negative cele mai accentuate, in cazul populatiei rome. Incercarea regimului comunist de a integra populatia roma in formele moderne de viata, in sistemul scolar si economic, dincolo de abuzurile politice generale, a avut efecte si asupra oportunitatilor de integrare sociala. Fragila adaptare la modernitate, posibila ca urmare a integrarii lor pe piata muncii, s-a spulberat, odata cu excluderea masiva din sistemul economiei formale. Pierderea locurilor de munca nu a fost insotita doar de pierderea unor venituri constante, ci si de beneficiile sociale asociate, insecuritate economica si scaderea participarii scolare. Saracia si marginalizarea sociala au fost accentuate de mentalitatea sensibil diferita in segmentul de romi.
Procesul de renuntare la meseriile traditionale a fost stopat, odata cu debutul tranzitiei, cand, din lipsa unor venituri constante, o parte a populatiei roma a revenit la indeletnicirile traditionale. Sansele de reusita a unor astfel de initiative au fost diminuate de schimbarea preferintelor generale de consum, spre produse de factura occidentala.
Cercetarile privind segmentul de populatie apartinand romilor au cunoscut o evolutie continua. Odata cu aparitia strategiilor, programelor si politicilor publice pentru romi, tara noastra a facut un pas important in ceea ce priveste orientarea populatiei rome. Proiectele de dezvoltare comunitara pornite la nivel micro au devenit structurate la nivel macrosocial, facand un pas determinant in acest domeniu.
Prin elaborarea si implementarea politicilor publice, proiectelor de dezvoltare comunitara si sociala, in perioada 1999-2008 s-au ratificat conventii internationale, legislatie si tratate privind protectia minoritatilor nationale.
Evolutia implementarii strategiei de imbunatatire a situatiei romilor a fost vizata de forurile superioare ale tarii noastre si cele internationale, sustinute si criticate acolo unde s-au inregistrat neajunsuri prin monitorizari periodice, tinandu-se cont de solutiile gasite. Un rol important l-au avut in implementare si comunitatile stiintifice, prin fundamentarea programelor politicilor publice destinate romilor.
Pentru perioada 2005-2015 este avuta in vedere educatia, sanatatea, angajarea in munca si locuirea. Programele cele mai reprezentative au fost cele PHARE, sprijinite financiar de Comisia Europeana, desfasurate in diferite domenii, cum ar fi cele din educatie, locuire, securitate sociala, sanatate, infrastructura, comunicare, achizitie teren, justitie si ordine publica etc.
Proiectele vizand romii, derulate la noi in tara au avut ca arie de acoperire o paleta destul de larga de domenii. Pasii au fost, uneori, mai inceti, alteori, mai alerti, fiind nevoiti sa se adapteze de fiecare data, inregistrandu-se uneori puncte slabe, alteori puncte forte; cert este ca ele au contribuit la "cointeresarea unui numar mare de actori sociali" .
Concluzionand, lucrarea de fata este de interes general celor care au contribuit si contribuie la derularea in continuare a programelor si proiectelor de dezvoltare comunitara, care vizeaza romii.
B I B L I O G R A F I E
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |
