Factorii care au contribuit la dezvoltarea relatiilor publice internationale

Factorii care au contribuit la dezvoltarea relatiilor publice internationale

Desi se considera ca relatiile publice, ca practica oficiala, au aparut in SUA la inceputul secolul al XX-lea, exista numeroase exemple de practici si activitati de relatii publice folosite de-a lungul istoriei de numeroase popoare. Tenhici sau metode de relatii publice au fost folosite mereu (de ex. rapoarte anuale si advertoriale au fost folosite de o companie de cai ferate din Germania inca din secolul al XIX-lea), insa ele nu au fost cunoscute sub aceasta denumire. Termenul de relatii publice vine din limba engleza si,desi nu are corespondent in multe limbi, el a fost tradus si adaptat pentru a denumi aceleasi tipuri de activitati desfasurate peste tot in lume, mai ales in marile zone urbane,puternic industrializate. Acest lucru a fost posibil datorita noilor tehnologii comunicationale, globalizarii si schimbarii intregii situatii economico-sociale. De fapt,ascensiunea relatiilor publice internationale ca domeniu distinct al relatiilor publice a fost determinata si stimulata de acesti factori, ele devenind incet dar sigur componente esentiale ale afacerilor (alaturi de publicitate si marketing) sau a relatiilor politice contemporane (impreuna cu relatiile diplomatice).

1. Globalizarea

Noile realitati economice au determinat si ele in mare masura schimbarea relatiilor publice internationale. Din ce in ce mai multe concerne isi externalizeaza anumite operatiuni pentru a-si reduce costurile si mari profiturile, si isi deschid filiale si reprezentante in mai multe zone de pe glob. Globalizarea brandurilor si a modalitatilor de comunicare a impus corporatiilor promovarea acelorasi branduri si comunicarea acelorasi mesaje peste tot in lume. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul departamentelor proprii de relatii publice sau cu ajutorul unor agentii specializate pe anumite segmente de activitate. Asa s-a ajuns ca multe dintre agentiile de relatii publice din Europa sau tarile nord-americane sa fie solicitate sa desfasoare campanii la nivel international pentru anumiti clienti foarte mari. Astfel, si acestea la randul lor au fost nevoite sa-si deschida filiere in alte tari sau sa apeleze la parteneriate cu agentii locale de relatii publice din zonele respective. In felul acesta, managementul operatiunilor desfasurate pe plan international putea fi mai rapid si mai eficient. De aceea s-a ajuns astazi ca notiunile si cunostintele despre relatiile publice internationale sa fie tot mai cerute si mai necesare,mai ales pentru specialistii care lucreaza in agentii multinationale sau aflate in parteneriat cu agentii din alte tari. Programe care alta data se derulau numai la nivelul unei tari sunt desfasurate acum in zone intregi de pe un continent sau chiar mai multe.

Fenomenul globalizarii a devenit mai evident incepand cu anii '90, in urma

exploziei de tehnologii informationale noi, a pietelor financiare care opereaza 24 de ore din 24 peste tot pe glob, a reducerii taxelor comerciale pentru unele produse, a aparitiei competitiei pe piete altadata dominate de monopoluri, precum si de reducerea unor diferente culturale si importul unor valori si obiceiuri (in special din spatiul american).

"Satul global" este o realitate a zilelor noastre, nu numai o notiune teoretica in cursuri

academice. O treime din profitul conpaniilor americane este generata de afacerile derulate in plan international. 80% din incasarile Coca-Cola, de exemplu, probabil cel mai cunoscut brand de pe tot globul, sunt realizate din vanzarile internationale. (Wilcox 2003,p. 378). In acelasi timp, multi investitori straini patrund pe piata americana. 15-20% dinactiunile companiilor americane sunt detinute de concerne straine. In aceste conditii,relatiile publice internationale au devenit un ingredient indispensabil al afacerilor desfasurate la scara internationala. De exemplu, 15 dintre cele mai mari organizatii americane de relatii publice obtin 30-40% din profit in urma serviciilor prestate peste granite.

Una dintre parerile unanim recunoscute e ca principalele tendinte care au afectat relatiile publice internationale in anii '90 vor ramane valabile si in noul mileniu.

2 Noile tehnologii comunicationale

Sistemele de telefonie mobila, retelele de computere, transmisiile prin satelit, posta electronica, faxurile, transmisiile prin fibra optica, televiziunile digitale, telefoanele mobile, laptopurile, CD, DVD, SMS, ISDN, PDA, 3D, 3G, iPod, Blackberry, bluetooth,VoIP, blog, RSS, podcast, webcast, Internet 0 si multe alte tehnologii si instrumente de comunicare cu nume mai mult sau mai putin sofisticate alcatuiesc peisajul comunicational al inceputului de secol XXI. A mai vorbi acum despre noutatea Internetului si despre potentialul sau de a revolutiona comunicarea a devenit un lucru desuet. Schimbarile aduse de Internet sunt deja certitudini de cativa ani buni de zile. Inca de la primele semne privind potentialul Internetului de a schimba intreg peisajul economic, politic, social si cultural contemporan, cercetatorii s-au impartit in doua categorii distincte: optimistii - cei care isi puneau mari sperante in capacitatea noului mediu de comunicare in masa de a schimba comunicarea in general - si pesimistii - cei care considerau ca acesta nu are sanse sa schimbe prea curand ceva semnificativ, mai ales, de exemplu, in peisajul politic sau electoral al viitorului si ca el va fi un instrument de campanie de categoria a doua,suprematia ramanand celor traditionale. Pesimistii au sustinut ca Internetul doar va contribui la confirmarea curentelor traditionale. De fapt, nu era pus la indoiala potentialul in sine al Internetului de a aduce schimbari, cat erau puse la indoiala interesul si dorinta oamenilor de a folosi tehnologia pentru a deveni mai bine informati. Ceea ce s-a intamplat incepand cu anii '90 a confirmat ipoteza ca, mai degraba, tehnologia nu ofera neaparat mai multe informatii, ci, de fapt, ofera mai multe oportunitati de informare.Selectivitatea este conceptul de baza atunci cand vorbim despre noile tehnologii de informare, publicul cautand numai acele informatii care le confirma pe cele capatate anterior, si nu pe cele care le-ar putea provoca disonante cognitive.

In opinia primilor cercetatori in domeniu, comparativ cu media traditionale, Internetul a schimbat natura comunicarii mesajelor din mai multe puncte de vedere. In primul rand, Internetul a schimbat definitiv volumul de informatii existent la ora actuala.

In comparatie cu media traditionale, mediul electronic ofera posibilitati de stocare nelimitate si posibilitatea ca la orice minut sa apara noi informatii. Viteza este, asadar, un alt avantaj net superior, timpul necesar transmiterii unui mesaj fiind incomparabil mai scurt. Stilul si formatul mesajelor s-au schimbat si ele combinarii dintre comunicare imprimata si cea electronica, care permite informatiei sa fie transmisa simultan in format scris, audio si video. Datorita specificului sau, s-a schimbat si directia de comunicare.

Internetul a dus la aparitia unui nou concept de comunicare in masa. Modelul clasic de comunicare emitator - receptor a cunoscut schimbari fundamentale. Renuntandu-se la controlul asupra directiei de primire si transmitere a informatiilor, puterea se descentralizeaza pana la nivel individual, persoanele putand decide singure ce doresc sa vada sau sa publice.

Discutiile privind impactul noilor tehnologii de comunicare continua, cel putin cate doua tabere adverse conturandu-se de fiecare data atunci cand se vorbeste despre efectele lor pozitive sau negative asupra modului in care comunicam. Nimeni nu mai pune la indoiala faptul ca ele ne afecteaza viata de zi cu zi, nici beneficiile uriase.

Discutiile tind sa se axeze mai degraba pe identificarea unor posibile efecte negative, pe dezvaluirea "fetei nevazute" acestora si a eventualelor caracteristici de "bomba cu efect intarziat", a efectelor de care nu suntem constienti acum si de care vom fi preocupati cand s-ar putea sa fie prea tarziu. Dincolo de toate aceste controverse si dezbateri, atat practicienii cat si teoreticienii relatiilor publice internationale tind sa accentueze rolul pozitiv al noilor tehnologii informationale asupra acestui domeniu, de beneficiile aduse si de posibilitatile uriase si noile provocarile profesionale aduse de ele. Astfel, s-a ajuns cauna dintre conditiile necesare pentru a avea succes in acest domeniu (pe langa cunoasterea a mai multor limbi straine si deschiderea si respectul pentru alte culturi) a devenit cunoasterea si utilizarea noilor instrumente de comunicare intr-un mod eficient si adecvat.