Figura 8. Schema tehnologica de obtinere a ETBE cu coloana de distilare rectiva cu fractie laterala.

Rezultatele simularii coloanei de distilare reactiva cu fractie laterala sunt prezentate in tabelul 1

Tabelul 1 Bilant material pe coloana de distilare reactiva cu fractie laterala.

Dupa cum se observa, din datele din tabelul 13, comparativ cu tabelul 10, in produsul de baza al coloanei se recupereaza cea mai mare parte din ETBE obtinut in instalatie, si o mica pierdre de etanol (aproximativ 5%).

Atat in fractia laterala, cat si in distilat, se vor regasi toate hidrocarburile nereactionate o mica pierdere de ETBE (aproximativ 2%) si cea mai mare parte din etanolul nereactionat.

In continuare propunem ca fluxurile de distilat si cel lateral, sa se uneasca intr-un mixer - M₄, si dupa detenta pana la presiunea de 6 bari si racire pana la temperatura de 40 ^oC, sa alimentam coloana de extractie, existenta si in industria clasica.

Rezultatele simularii coloanei de extractie sun prezentate in tabelul 14.

Tabelul 14. Bilant material pe coloana de extractie C₂

Simuland in continuare schema clasica, extractul de la baza coloanei C₂ merge la o coloana de fractionare C₃ care separa la varf etanolul extras (care se recircula la reactorul R₁), iar la baza separa solventul de extractie (apa), care se recicula la coloana de extractie, dupa schimbul de caldura.

Rezultatele simularii coloanei de fractonare C₃ sunt prezentate in tabelul 15.

Tabelul 15. Bilant material pe coloana de recuperare etanol C

.CALCULUL ECONOMIC

In cadrul acestui capitol se propune estimarea cheltuielilor de operare in instalatile de obtinere a ETBE. Cheltuielile de operare se refera la:

cheltuielile cu apa de racire la condensatoare si racitoarele suplimentare, cu specificatia ca la condensatoare s-a folosit apa de reciclu;

cheltuielile cu aburul saturat la refierbatoare;

Cheltuielile totale anuale de operare se calculeaza cu relatia:

C_T = C_apa + C_abur   (4.1)

unde:  

C_{agent racire} - reprezinta costul anual al apei de racire,

C_abur - costul anual al aburului saturat;

Se considera ca durata de functionare a instalatiei este de 8000 ore / an.

Costul anual al apei de racire se calculeaza cu relatia:

C_apa = D · P_apa · 8000    (4.2)

unde D reprezinta debitul volumic al apei

P_apa - pretul apei, lei / m

4.1. Calculul cheltuielilor

cu agentii termici din instalatia cu coloana de distilare reactiva de obtinere a ETBE

Costul anual al aburului saturat din instalatia de MTBE se calculeaza cu relatia:

C_abur = D · P_abur · 8000 (4.3)

unde: D reprezinta debitul masic de abur saturat, t / h

P_abur - pretul aburului saturat, lei / t

Se considera pretul aburului saturat ca fiind 92 lei / t.

Calculul costului anual al aburului saturat din instalatie este prezentat in tabelul urmator:

Tabelul 5.1 Costul anual al aburului saturat din instalatia MTBE

Pentru racirea efluentilor din instalatie s-a folosit apa recirculata care costa 0.345 lei/m Calculul costului anual al apei de racire este prezentat in tabelul urmator:

Tabelul 5.2.Costul anual al apei de racire pentru instalatia MTBE

Cheltuielile totale pentru instalatia MTBE sunt:

C_T = 14602240 + 1535062.32 = 16137302.32 lei/an.

5.2. Calculul cheltuielilor

cu agentii termici din instalatia ETBE

Costul anual al aburului saturat din instalatie de ETBE se calculeaza cu relatia 5.

Se considera pretul aburului saturat ca fiind 92 lei / t.

Calculul costului anual al aburului saturat din instalatie este prezentat in tabelul urmator:

Tabelul 5. Costul anual al aburului saturat din instalatia ETBE

Pentru racire efluentului s-a folosit apa recirculata care costa 0.345 lei/m Calculul costului anual al apei de racire este prezentat in tabelul urmator:

Tabelul 5.4.Costul anual al apei de racire pentru instalatia ETBE

Cheltuielile totale pentru instalatia ETBE sunt:

C_T = 5667200 + 631300.32 = 6298500.32 lei /an.

Analizand datele rezultate din calculul cheltuielilor cu apa recirculata si abur saturat la instalatia actuala de obtinere a MTBE, comparativ cu cele ce urmeaza a se efectua in instalatia de obtinere a ETBE se poate observa ca:

v    in instalatia actuala chetuielile sunt de lei/an;

v    in instalatia viitoare chetuielile sunt de lei/an.

In concluzie, cheltuielile in instalatia de obtinere a ETBE vor fi de 2,56 ori mai mici decat in instalatia actuala.

. CALCULUL MECANIC DE PREDIMENSIONARE A COLOANEI DE ABSORBTIE

. Prezentarea generala a coloanei

In industriile petroliera prelucratoare, chimica si petrochimica, precum si in alte industrii, se intalnesc aparate tehnologice care, prin forma si dimensiuni, intra in categoria aparatelor de tip coloana, aparate zvelte, cu raport relativ mare intre inaltime si diametru.

Calculul complet al unei coloane de absorbtie presupune dimensionarea tehnologica si dimensionarea mecanica, cele doua dimensionari fiind interdependente.

Conceptul de aparat de tip coloana, in general, este asociat cu cel de proces de transfer de substanta sau de masa (absorbtie, desorbtie, chemosorbtie, adsorbtie, fractionare, rectificare, extractie etc). Pentru a asigura durata necesara realizarii procesului urmarit, coloana trebuie sa aiba o anumita inaltime si un anumit diametru tehnologic.

In ansamblul sau, aparatul de tip coloana se compune din corp si amenajarile (echipamentele) interioare si/sau exterioare corespunzatoare.

Amenajarile (echipamentele) interioare corespunzatoare (pentru procese de transfer de substanta) au forme si functii diverse (talere, corpuri de umplere, serpentine etc) concordante cu tipul procesului tehnologic.

In functie de complexitatea constructiva, respectiv de frecventa deservirii aparatului, podetele si/sau platformele sunt prevazute numai pe o parte din circumferinta sau pe toata circumferinta mantalei. Se considera ca fiind aparate de tip coloana, toate aparatele tehnologice

cilindrice verticale care indeplinesc una din urmatoarele conditii:

   daca H_t ≤10 m (6.1)

   Respectiv

oarecare, daca H_t >10 m (6.2)

unde:H_t - inaltimea totala (gabaritica) a aparatului, in mm

D_{it ech} - diametrul interior tehnologic echivalent al aparatului, in mm

In figura urmatoare este prezentata shema generala a coloanei de absorbtie  

Figura 5.1 Prezentarea generala a coloanei de absorbtie

5.2 Calculul rezistentelor admisibile

Calculul rezistentei admisibile

pentru calculul mecanic de verificare a grosimii peretelui mantalei si fundurilor elipsoidale s-a folosit otelul K41 2b

calculul rezistentei admisibile se calculeaza cu formula urmatoare, pentru ca temperatura de lucru din coloana este mai mica de 60 ^oC.

a

, (6.3)

unde:

σ_r²⁰ -rezistenta de rupere la temperatura normala standard, t = 20 ^oC

s_c - limita tehnica de curgere la temperatura normala standard, t = 20 ^oC

c_r - coeficient de sigruanta la rupere;

c_c - coeficient de sigruanta la curgere;

Calculul rezistentei admisibile a sudurii

  (6.4)

unde:

σ_a reprezinta rezistenta tehnica normata a materialului de baza;

-reprezinta coeficientul de rezistenta al sudurii;

5.3 Calculul de predimensionare a grosimii peretelui mantalei cilindrice

Tronsonarea coloanei si stabilirea dimensiunilor de gabarit se realizeaza conform figurii 6.2

Grosimea totala de perete a mantalei date se determina cu relatia:

  (6.5)

unde:

p_c - presiunea de calcul , N/mm², care se determina cu formula:

p_c = p + p_h (6.6)

p_h = γ · h (6.7)

p - suprapresiunea indicata in datele de proiectare, N/mm²

p_h - presiunea hidrostatica la baza tronsoanelor, N/mm²

D_i - diametrul interior al sectiunii de rezistenta, mm, care se determina cu formula:

D_i = D_it + 2s_a [mm] 

s_a - grosimea de adaus obtinuta cu formula

s_a =s_c + s_t [mm] (6.9)

s_c -adaosul de coroziune determinat cu formula

s_c = w_c ·t [mm] (6.10)

s_c=0,15 mm

s_t - adaosul tehnologic mecanic, mm,

s_t =0,8 mm

s_a = 0,15+0,8 = 0,95 mm

D_it = 2134 mm

D_i 2136mm

Inaltimea mantalei H_m = 22000 mm

Figura .6.2 Determinarea presiunii de calcul

AR- axa de revolutie;

SIT-suprafata interioara tehnologica;

SI- suprafata interioara a peretelui de rezistenta (stabilitate);

SM- suprafata mediana a peretelui de rezistenta (stabilitate);

SE- suprafata exterioara

Figura 6.3 Marimi constructiv-dimensionale reprezentative. Schematizare.

Tronsonarea coloanei

Tronsonarea coloanei se face tinandu-se cont de latimile de tabla standardizata, lungimea unui tronson cu grosime de perete constanta nedepasind (8 . 10) m pentru jumatatea inferioara a mantalei si 15 m pentru jumatatea superioara a aceleiasi structuri. Tinand cont de inaltimea coloanei de absorbtie a H₂S din gaze de rafinarie, calculata in functie de numarul de talere reale si de eficacitatea fiecarui taler mantaua cilindrica a coloanei are Hm=22000 mm, am ales doua tronsoane.

H_f = 0,25·Di  

H_f = 0,25·2136=534 mm

H_1fs=534 + 100 =634 mm

p_hI = γ · h_I (6.15)

p_hII =γ · h_II   (6.16)

γ = 9000 N/m³

p_hI=9000 · 11634 = 0,1047 N/mm²

p_hII = 9000 · 22634 = 0,2037 N/mm²

p_cI = 0,65 + 0,1047 = 0,7547 N/mm²

p_cII = 0,65 + 0,2037 = 0,8537 N/mm²

5.4 Calculul de predimensionare a grosimii peretelui fundurilor elipsoidale

Funduri elipsoidale solicitate la presiune interioara, sunt standardizate din punct de vedere dimensional, fiind executate prin ambutisare, fie dintr-un singur semifabricat, fie din segmenti preasamblati prin sudare.Grosimea totala de perete se evalueaza cu urmatoarea formula:

, (mm) (6.17)

y_e este coeficient de suprasolicitare, ale carui valori depind de simplexul dimensional H/D_m (pentru H/D_m=0,25, y_e=1,00), in calculele practice considerandu-se, de regula, y_e=1,00.

s_a -grosimea de adaos, care se determina cu urmatoarea formula:

, (6.18)

unde: s_e si s_t au semnificatii cunoscute, iar s^'_t reprezinta grosimea de adaos tehnologic (mecanic) pentru compensarea subtierii tablei prin ambutisare are valori de ordinul (0,7 . 0,8) mm.

Figura 6.4 Fund elipsoidal exemplificare. Schematizare

SIT- suprafata interioara tehnologica

SM - suprafata mediana a peretelui de rezistenta

SE - suprafata exterioara

AR - axa de revolutie

CG - curba generatoare

IR - inceputul racordarii

Fundul superior elipsoidal

Fundul inferior elipsoidal

5.5 Probleme de securitate tehnica

Aparatele de tip coloana se definesc ca fiind aparate tehnologice cilindrice verticale zvelte, de regula echipate la interior cu talere de diferite tipuri sau cu alte dispozitive, asigurate la exterior cu posibilitati de acces direct (prin scari-inclinate elicoidale sau verticale ultimele numindu-se scari-pisica prin podeste, podete si platforme etc.) la oricare nivel si amplasare sub cerul deschis, cu rezemare la nivelul solului sau suprainaltata fata de sol. Alaturi de marea varietate constructiv-functionala a coloanelor industriale de distilare - fractionare - rectificare - extractie etc., grupa generala a aparatelor tehnologice de tip coloana include, de asemenea, absorberele si desorberele, adsorberele, vaporizatoarele, scruberele corpul unora din acestea fiind absolut cav.In functie de conditiile tehnologice de operare, corpul de baza al aparatelor respective se executa din oteluri carbon, oteluri slab aliate, oteluri aliate feritice, bimetale, aliaje speciale etc. Talerele propriu zise si componentele acestora se confectioneaza din din semifabricate din oteluri (carbon sau aliate), monel, fonte. Constructiv, aparatele de tip coloana se pot prezenta fie cu structura monolitica, nedemontabila, fie cu structura tronsonata, demontabila.

In procesul exploatarii industriale, aparatele de tip coloana, integrate in instalatii tehnologice de rafinarie si petrochimie, se murdaresc, respectiv se angraseaza, se deterioreaza pe cale mecanica (prin eroziune-abraziune, cavitatie, socuri), respectiv se uzeaza, au componente care se distrug pe cale chimica, mecanochimica sau electrochimica, respectiv se corodeaza, au numeroase imbinari demontabile care - in timp - devin neetanse, respectiv se deetanseaza, de asemenea cedeaza - de la caz la caz - fie prin pierdere de stabilitate mecanica, respectiv prin colaps, fie prin fluaj, fie ca urmare a unor avarieri, directe sau indirecte, datorita altor actiuni (incendii, explozii, efecte dinamice etc.). Multe dintre alternativele enumerate pot avea la origine, printre altele, conceptia constructiv imperfecta, utilizarea de materiale necorespunzatoare, executarea defectuoasa, cu abateri dimensionabile si de forma geometrica, montarea neingrijita, mentenanta si supravegherea neglijente, exploatarea neconforma, respectiv neasigurarea sau nerespectarea parametrilor regimului tehnologic (medii de lucru, compozitia chimica a acestora, presiune, temperatura,debite etc.). Principalele incidente functionale, specifice exploatariitehnologice industriale a aparatelor de tip coloana, pot fi impartite in trei grupe [18]:

Perturbari de regim, asa zise functionale, datorite: presiunilor si/sau temperaturilor necorespunzatoare; debitului scazut al amestecului de gaz (vapori) - lichid la iesirea din coloana; barbotarii insuficiente a fazei gazoase (vaporilor) in masa fazei lichide; infundarii repetate a componentelor dispozitivelor de tip taler; diminuarii vitezei de deplasare in coloana a fazei gazoase; eficientei modeste a absorbtiei, respectiv concentratiei scazute a componentului solubil in lichid; udarii neuniforme a umpluturii; inecarii coloanei etc.

Defectari care au la baza procese distructive de eroziune - coroziune, de tipul uzarii premature a componentelor de taler (nipluri, clopotei, clapete, jgheaburi, sisteme de deversare etc.); deteriorarii etansarilor de taler; deetansarii imbinarilor prin flanse (in urma cedarii garniturilor de etansare, suruburilor, piulitelor si chiar a flanselor conjugate; degradarii in special prin coroziune a racordurilor si conductelor sau componentelor (robinete, supape de siguranta etc.) conectate la coloane, gurilor de vizitare, gurilor de control; deformarii sau distorsionarii coloanei si/sau fundurilor; degradarii umpluturilor.

Avarieri propriu-zise, constand in functie de situatie din: ruperi, distorsionari si expulzari de talere, respectiv smulgerea unor segmente de taler si/sau distrugerea unor componente importante (deversoare, buzunare, gratare de sustinere) ale talerelor; fisurarea, craparea sau plesnirea mantalei, fundurilor etc.; tasarea fundatiei; distrugeri survenite la cel putin una dintre conductele tehnologice tehnologice proprii, respectiv punerea in stare de nefunctionare a oricareia dintre conductele (importante) corespunzatoare; cedari temporare sau indelungate ale utilajelor de vehiculare, prin coloane, mediilor tehnologice; cedarea imbinarilor dintre virole (suduri longitudinale), respectiv deteriorarea imbinarilor demontabile (prin flanse) dintre tronsoanele conjugate ale corpului coloanei.

Pregatirea pentru interventii a aparatelor de tip coloana

Se precizeaza, de la bun inceput, ca :

a) in cartea tehnica a fiecarei instalatii tehnologice petrochimice, se detaliaza, cu mare lux de amanunte, efectuarea tuturor actiunilor operative privind pregatirea aparatelor de tip coloana, in particular, pentru oricare gen de interventie, atat in conditiile opririlor normale, cat si in imprejurarile opririlor fortate; succesiunea si modalitatea materializarii actiunilor respective se reiau, de asemenea in mod amanuntit, in instructiunile de operare specifice, redandu-se ca atare si in literatura de specialitate [18];

b) verificarea oficiala periodica a tuturor apratelor de tip coloana, atunci cand acestea se incadreaza in categoria recipientelor stabile sub presiune (potrivit conceptelor ISCIR), consta din revizii interioare (RI), incercari de presiune (IP) si revizii exterioare (RE), toate acestea efectuandu-se cu respectarea prescriptiilor tehnice (PT) din colectia ISCIR CR 1 si C 4.

Ori de cate ori se impune o actiune de interventie - indiferent de scop, motivatie etc. - la interiorul unui aparat de tip coloana, in general, aflat in exploatare, in mod obligatoriu se vor executa - in succesiunea indicata - cel putin urmatoarele operatii tehnologice:

1) aducerea presiunii manometrice interioare - prin depresurizare sau presurizare, dupa caz (coloane sub presiune sau coloane sub vacuum) - la nivelul celei atmosferice;

2) golirea completa, prin evacuarea hidrocarburilor pe liniile de zumpf-slops (golire rapida - hidrocarburi si alte substante lichide) sau de falca (hidrocarburi gazoase si alte gaze);

3) aburirea - damfuirea, efectuata in decurs de 8 . 48 h, in functie de intensitatea suflarii cu abur, conditiile exploatarii precedente (starea si calitatea fluidelor de lucru, tipul procesului tehnologic s.a.), caracterul lucrarilor de mentenanta (reparare) ce urmeaza etc.;

4) scoaterea din circuitele tehnologice prin blindarea tuturor liniilor (comductelor, tubulaturilor) si racordurilor de comunicatie cu alte aparate, sisteme de vehiculare etc.;

5) Spalarea insistenta cu apa, aceasta aducandu-se prin liniile superioare de reflux; intensitatea acestei spalari este moderata, la inceput dandu-se apa mai putina, pentru a se evita vaporizarea violenta sau racirea prea brutala a componentelor metalice, respectiv pentru a preantampina ruperile corespunzatoare in sudurile mantalei, distorsionarile de talere,dislocarile si expulzarile de segmente de taler si de alte componente,ulterior aceste spalari cu apa se pot intensifica; se precizeaza ca nu se poate trece la urmatoarea operatie tehnologica de pregatire de interventie a aparatelor in discutie, atata vreme cat temperatura apei de spalare drenate la baza coloanei este mai mare de 50^oC;

6) Intreruperea alimentarii cu apa de spalare si deschiderea coloanei date ceea ce se identifica cu deschiderea tuturor gurilor de vizitare; mai intai se deschide gura de vizitare cea mai de sus insa inainte de aceasta si pentru scurt timp in interiorul aparatului se da abur, evitandu-se astfel aspirarea de aer atmosferic la deschidere si posibila formare in coloana a amestecurilor explozive, apoi sccesiv se deschid toate gurile de vizitare, in mod categoric se interzice deschiderea concomitenta sus si jos, adica la varful si baza coloanelor, a gurilor de vizitare intrucat datorita diferentelor de temperatura exista riscul formarii de curenti de aer care intra in spatiul tehnologic inferior si deci al generarii in urma amestecarii cu vapori de hidrocarburi sau gaze de amestecuri explozive, pericolele de explozie pot deveni iminente, deschiderea aparatelor de tip coloana nu se incepe niciodata prin demontarea capacului unei guri de vizitare inferioare;

7) Aerisirea, respectiv ventilarea naturala in decursul a 4 . 6 h si finalizarea in final a compozitiei atmosferei interioare a aparatelor respective;

8) Efectuarea de catre oameni a unei revizii primare localizandu-se efectele distructive ale coroziunii sau eroziunii la manta, funduri, talere si componente de taler, garnituri si suprafete de etansare se constata starea fizica a acoperirilor protectoare, se verifrica pozitia reciproca a diferitelor elemente si dispozitive interioare, se constata starea de fixare solida a talerelor si segmentelor de taler, se detecteaza diferite abateri dimensionale (in special cele privind orizontalitatea talerelor) si de forma geometrica.

6. NORME DE PROTECTIA MUNCII SI PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Legea 90/96, republicata in 2001 si Normele Metodologice de aplicare a Legii Protectiei Muncii

Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii si integritatii corporale a salariatilor.

Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru imbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic.

Prevederile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice la care activitatea se desfasoara cu personal angajat pe baza de contract individual de munca.

Prin persoane juridice si fizice se intelege: agenti economici din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, autoritatile si institutiile publice.

Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor angajate cu conventii civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioiada efectuarii practicii profesionale.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei, prin organele lor de specialitate centrale si teritoriale, organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectie a muncii.

Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si autorizarea (din punct de vedere al protectiei muncii) unitatilor din subordinea ministerelor si serviciilor se efectueaza de catre organele proprii.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale emite norme generale, normative si alte reglementari de interes national privind securitatea muncii (si alte domenii ale protectiei muncii) pentru toate unitatile. De asemenea, coordoneaza programul de elaborare a normelor specifice pe activitati si avizeaza normele, standardele si orice alte reglementari, initiate de alte organe, care contin prevederi in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Normele generale de protectie a muncii cuprind reguli si masuri aplicabile in intreaga economie nationala. Domeniile pentru care se elaboreaza normele generale de protectie a muncii sunt cuprinse in anexa 1 a legii. Activitatile pentru care se elaboreaza norme specifice de protectie a muncii sunt cuprinse in anexa 2 a legii.

Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa elaboreze instructiuni proprii de aplicare a normelor de protectie a muncii, in functie de particularitatile proceselor de munca.

Ministerul Sanatatii si Familiei emite norme obligatorii privind igiena muncii si avizeaza standardele de acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sanatatea salariatilor la locul de munca.

Contractele colective de munca ce se incheie la nivelul unitatilor vor cuprinde obligatoriu clauze referitoare la protectia muncii, in conformitate cu prevederile prezentei legi, a caror aplicare sa asigure prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale si in care sunt stipulate obligatiile si raspunderile partilor. In functie de natura, complexitatea si riscurile specifice activitatii desfasurate si de numarul salariatilor, persoanele juridice vor stabili personalul cu atributii in domeniul protectiei muncii. Desfasurarea activitatii de productie este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare (din punct de vedere al protectiei muncii) emisa de catre inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia muncii.

Cheltuielile aferente realizarii masurilor de protectie a muncii sunt finantate integral din costurile de productie ale persoanelor juridice si fizice.

Echipamentele tehnice trebuie sa corespunda prevederilor din normele, standardele referitoare la protectia muncii si sa nu prezinte pericol pentru sanatate sau viata salariatilor. Echipamentele tehnice din productia interna si din import trebuie sa fie dotate cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici, precum si prevenirea si avertizarea starilor de pericol. Echipamentele tehnice pot fi folosite numai daca indeplinesc conditiile de protectie a muncii, certificate de organele competente.

Conform legii nr. 90/96 obligatiile persoanele incadrate in munca sunt:

• sa isi insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora;
• sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca;
• sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;
• sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de propria persoana si de alte persoane participante la procesul de munca;
• sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa il informeze de indata pe conducatorul locului de munca;
• sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat;
• sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul protectiei muncii.

Norme Specifice de Protectia Muncii pentru rafinarii / 1986

Prezentele norme specifice de protectia muncii au drept scop stabilirea masurilor ce trebuie luate pentru asigurarea conditiilor nepericuloase de lucru, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale in unitatile de prelucrare a titeiului din cadrul Ministerului Industriei Petrochimice.

Conducerea unitatii este obligata, in baza prezentelor norme specifice, a normelor departamentale, a celorlalte acte normative in vigoare si a instructiunilor de protectia muncii cuprinse in documentatiile de proiectare, sa elaboreze instructiuni proprii de lucru si de protectie a muncii, care sa cuprinda toate masurile suplimentare specifice fiecarei activitati la fiecare loc de munca. Aceste instructiuni vor fi aplicate la fiecare loc de munca si vor fi actualizate, conform prevederilor N.D.P.M. in vigoare. Conducerea unitatii va lua toate masurile necesare pentru ca intreg personalul din subordine (si personalul din alte unitati care isi desfasoara activitatea in perimetrul intreprinderii) sa fie instruit, sa cunoasca si sa respecte normele si instructiunile specifice activitatii pe care o desfasoara.

Unitatea este obligata sa asigure dotarea personalului cu echipamentul prevazut in Normativul cadru de acordare a echipamentului de protectie si intretinerea, repararea, verificarea periodica a acestuia. Responsabilul cu instruirea este obligat sa completeze corect si la timp fisele de protectie a muncii, procesele verbale de instruire (in prealabil se face instruirea personalului pe baza unui plan conspect). Personalul ierarhic superior celui care a efectuat instruirea are obligatia sa verifice datele inscrise in documentele completate.

Cererile pentru obtinerea de derogari de la unele prevederi ale prezentelor norme vor fi inaintate (insotite de memoriile de justificare tehnica si economica) de catre unitate la Consiliul tehnico-economic din M.I.P. (cu avizul Serviciului Protectia Muncii-P.S.I.) pentru analiza si avizare. Cererile de derogare vor avea anexate masuri suplimentare pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale, elaborate in comun de catre unitatea beneficiara si proiectant.

Instalatiile tehnologice, aflate in functiune la data aparitiei prezentelor norme si care nu corespund in totalitate prevederilor acestora, vor functiona in continuare pe baza de instructiuni specifice care sa asigure desfasurarea activitatii in conditii de securitate.

6.1.Protectia individuala a muncitorului

Pentru a completa masurile tehnice de protectie colectiva luate in instalatii, este necesar sa se utilizeze echipamentul si materialele de protectie individuala prevazute in normativ.

Sefii de echipa, sefii de formatii si toti cei care organizeaza, conduc si controleaza procesul de productie, nu vor permite executarea nici unei operatii, inainte de a verifica dotarea fiecarui muncitor cu toate sortimentele necesare de echipament si materiale de protectie, cunoasterea modului corect de utilizare a acestora de catre toti muncitorii din subordine. Ei sunt raspunzatori de exacta dotare (si instruirea corespunzatoare) a personalului din subordine cu echipamentul de protectie si de lucru.

Fiecare persoana, indiferent de nivelul ei de pregatire, este obligata sa-si verifice, inainte de a intra in lucru, intregul echipament aflat in dotare, sa solicite inlocuirea celui degradat, sa solicite completarea acestuia cu noi sortimente, in functie de operatiile ce urmeaza a le efectua, sa cunoasca modul de a utiliza corect acest echipament in tot timpul lucrului.

Intreg personalul care are in primire echipament si materiale de protectie este obligat sa le intretina in stare corespunzatoare, iar in timpul cat acestea nu sunt intrebuintate, personalul este obligat sa le pastreze in conditii care sa le conserve si sa le protejeze contra degradarii si murdaririi.

6.2. Instructiuni specifice de PM pe faze ale procesului tehnologic

sau pe intreaga instalatie

Sulfurile de fier

Sulfurile de fier se intalnesc sub forma de depuneri de pulberi de culoare neagra sau cenusie, in recipientele unde s-au produs coroziuni prin actiunea sulfului si pot fi usor confundate cu cocsul (zona de separare TAME-MTBE).

Pericolul pe care il prezinta acesti compusi este legat de proprietatile lor piroforice, care ii fac sa se aprinda spontan in contact cu aerul. Astfel se pot produce incendii puternice in echipamentele proaspat deschise in care mai exista si urme de produse petroliere. Echipamentele tehnologice in care este posibila existenta sulfurilor de fier se vor sufla cu abur, in cantitate suficienta, si vor fi apoi spalate cu apa, inainte de a fi deschise. Depunerile a caror natura nu este certa se vor mentine in stare umeda pana la indepartarea lor din echipamente si depozitarea lor intr-un spatiu ferit.

Produse usoare rezultate din TAME-MTBE (lichide)

Hidrocarburile continute in benzina de cracare dizolva si indeparteaza grasimile naturale de la suprafata pielii, lasand-o fara protectie, susceptibile la iritatii si infectii.

Fluxurile de benzina care contin hidrocarburi aromatice in cantitati mai mari sunt deosebit de periculoase ca urmare a faptului ca benzenul are un efect cancerigen, iar aromatele mai grele au un efect narcotic.

In cazul in care astfel de produse vin in contact cu corpul trebuie imediat indepartate hainele si pielea va fi bine spalata cu apa calda si sapun. In cazul contactului cu ochii se vor lua aceleasi masuri descrise pentru produsele grele de cracare.

Gazele de la TAME-MTBE

Inhalarea vaporilor de hidrocarburi usoare de orice natura va fi evitata. Astfel de vapori pot fi toxici ca urmare a prezentei hidrocarburilor aromatice, a hidrogenului sulfurat, sau a altor substante nocive.

Persoana care a inhalat o cantitate de vapori de hidrocarburi trebuie scoasa din zona periculoasa, tinuta in repaus, si invelita pentru a fi incalzita, iar daca este necesar i se va face respiratie artificiala, cerand concomitent si ajutor medical specializat.

Hidrogenul sulfurat

Hidrogenul sulfurat este prezent in benzina de alimentare ca urmare a existentei sulfului continut in materia prima. El apare si in benzina nestabilizata, separatoarele de gaze, in produsele de varf de la stripare si debutanizare, in gazele sarace de la reabsorbtie si vaporii de la varful coloanei de stripare a apelor uzate.

Hidrogenul sulfurat este unul dintre cele mai toxice gaze si contactul cu o atmosfera ce contine chiar sub 0,1% volum H₂S poate fi fatal, intr-un timp de 10 minute sau mai putin. La concentratii foarte scazute, H₂S are mirosul caracteristic de oua stricate.

La deschiderea conductelor si echipamentelor care contin concentratii foarte mici de H₂S se vor lua masuri de precautii extreme, iar in caz de nesiguranta se va utiliza un detector de H₂S. La luarea probelor de gaze, la suflarea si la aerisirea conductelor si echipamentelor se vor precautii pentru a evita inhalarea de vapori. simtul mirosului este paralizat, astfel ca pericolul devine si mai mare.

O persoana expusa actiunii H₂S poate deveni agitata si cu stari de ameteala, poate avea mersul nesigur sau isi poate pierde cunostinta. Persoana va fi imediat indepartata din zona periculoasa si i se va face respiratie artificiala si se va solicita imediat interventia medicala specializata.

6. Masuri generale de prevenire si stingere a incendiilor

La exploatarea instalatiei tehnologice din cadrul platformei MTBE-TAME se vor respecta cu strictete instructiunile din Cartea de operare, recomandate pentru fiecare utilaj in parte, intrucat orice avarie sau accident tehnic intervenit poate duce la incendii sau explozii cu accidente umane sau pierderi materiale considerabile.

Factorii specifici care determina gradul ridicat de pericol de explozie si incendiu sunt urmatorii:

cantitati mari de hidrocarburi - prezente in circuitul instalatiilor din cadrul platformei MTBE-TAME produse finite ca GPL, benzina);

nivelul ridicat al temperaturilor si presiunilor in instalatiile de prelucrare;

folosirea focului deschis in instalatiile de prelucrare (cuptoare);

caracteristicile hidrocarburilor privind autoaprinderea, arderea, precum si formarea in anumite conditii de amestecuri explozive in amestec cu aerul;

potentialul pericol de avarii si neetanseitati pe care le prezinta instalatiile si utilajele de prelucrare, transport si depozitare;

electricitatea statica si descarcarile electrice atmosferice care pot constitui surse de explozii sau incendii.

Este strict obligatoriu ca operatiile de pornire, oprire, reparatii si revizii ale instalatiilor de prelucrare si a celor auxiliare sa se faca in conformitate cu planul intocmit anterior in care se vor introduce masurile de protectie PSI.

Executarea la timp si de calitate a lucrarilor de reparatii si de revizie sunt hotaratoare in prevenirea avariilor, incendiilor sau exploziilor.

Este interzisa punerea in functiune a instalatiilor de prelucrare incomplete, neverificate si nepredate corespunzator, in timpul opririlor instalatiei pentru revizii si reparatii.

Este strict interzisa punerea in functiune a instalatiei de prelucrare daca instalatiile de stins incendiu, dotarile de prima interventie inclusiv instalatiile de alarmare si anuntare a incendiului, nu sunt aprovizionate, realizate si montate.

In cazul defectarii instalatiilor de stins incendiu se vor lua masuri urgente pentru repararea si aducerea lor in stare de functionare, iar pe parcursul nefunctionarii beneficiarul va asigura facilitatile prin alte surse si mijloace PSI.

In cazul detectarii scaparilor de produse la flansele conductelor la coloane sau alte aparate cu produse combustibile fierbinti, trebuie sa se intervina imediat cu abur la exterior de la prizele de abur prevazute pentru prevenirea aprinderii produsului (este interzisa aplicarea jeturilor de apa pe suprafetele utilajelor sau conductelor calde).

In timpul functionarii instalatiilor, trebuie controlat daca sunt scapari de gaze, vapori sau produse lichide inflamabile, fie datorita diferitelor defectiuni (fisuri, pori, coroziuni) fie prin neetanseitati de garnituri, curgeri la robinete, etc. In cazul scaparilor se va interveni imediat cu jet de abur si la remedierea defectiunilor respective, la nevoie oprindu-se instalatiile tehnologice in scopul prevenirii incendiilor sau exploziilor.

La instalatia tehnologica sau in orice loc unde se pot produce accidental scapari de gaze, vapori sau lichide datorita neetanseitatilor, defectiunilor si avariilor sunt strict obligatorii urmatoarele masuri :

• instalatiile electrice vor fi de tip antiexploziv, in functie de planul de zonare;
• pentru manipularea robinetelor se vor folosi numai carlige alamite sau din material neferos;
• personalul de exploatare nu va folosi incaltaminte cu talpa de cauciuc, cu potcoave, cuie de fier, blacheuri, pentru evitarea producerii scanteilor si alunecarilor (se va folosi numai incaltaminte cu talpa din piele sau lemn);
• lucrarile cu foc desfasurate pe platforma instalatiei in functiune sau in revizie, se vor face numai pe baza unui permis de lucru cu foc si numai dupa luarea tuturor masurilor prevazute in permis;
• este interzisa folosirea tuturor sculelor care pot produce scantei;
• este interzisa executarea de sapaturi in cadrul instalatiilor fara permis special pentru sapaturi.

Este obligatoriu ca personalul de operare sa cunoasca in mod temeinic instalatia, utilajele precum si factorii fizico-chimici care conditioneaza exploziile si incendiile de hidrocarburi, gaze etc., pentru a putea sti sa intervina in mod operativ si eficient in diverse situatii ce pot sa apara in timpul exploatarii (folosirea corespunzatoare a agentilor de stingere depinde in principal de aceste cunostinte).