Nitrurarea

Nitrurarea

Este tratamentul termochimic cu azot aplicat otelurilor si fontelor cu o anumita compozitie de chimica, la o temperatura de inferioara punctului Ac1, intr-o atmosfera de amoniac sau in alt mediu capabil sa puna in libertate azot activ.

Acest tratament se aplica ptr. obtinerea uni strat superficial bogat in azot, co scopul de a mari duritatea superficiala rezistenta la uzura, la oboseala si la coroziune.

Nitrurarea este precedata, dar nu este urmata de un alt tratament termic.

Nitrurarea otelului (sau fontei )se poate efectua in mediu solid, lichid sau gazos  nitrurarea se datoreaza azotului activ in stare atomica.Azotul atomic se obtine prin disocierea amoniacului (NH3) la temperaturi de peste 500 ۫C.

Procesul de nitrurare consta din urmatoarele faze :

-disocierea amoniacului

-saturarea stratului superficial cu azot

-difuziunea azotului in miez

2NH3→3H2+2N.

Stratul nitrurat al otelurilor este foarte subtire , de numai cateva zecimi de mm . Duritatea stratului nitrurat ajunge la valoarea cea mai mare ce se poate obtine printr-un tratament termic sau termochimic. Structura straturilor nitrurate este foarte diferita si depinde de conditiile de nitrurare (temperatura si timp ) si in special de compozitia chimica a otelului.