Subclasa Euthyneura

Subclasa Euthyneura

Cea de-a doua subclasa de gasteropode cuprinde specii marine, dulcicole si terestre cu cordoanele nervoase neincrucisate datorita unui proces de detorsiune al masei viscerale. In acest grup taxonomic sunt incluse peste 50 000 de specii, grupate in clasificatiile mai vechi in subclasele Opisthobranchiata si Pulmonata.

O p i s t h o b r a n c h i a t a

Sunt gasteropode in mare lor majoritate marine, bentale sau pelagice, cu sau fara cochilie in cazul speciilor fara cochilie corpul capata o simetrie bilaterala secundara. Prezinta tentacule si rinofori; piciorul poate fi adesea latit, transformandu-se in falduri inotatoare cu aspect variat. Branhia primara este de cele mai multe ori disparuta si inlocuita de branhii tegumentare cu aspect variabil, dispuse de obicei dorsal; exista si specii la care respiratia se realizeaza la nivelul tegumentului. Sistemul nervos cu cordoanele nervoase incrucisate numai la formele primitive. Ochii sunt redusi iar statocistul este prezent. In majoritatea cazurilor, opistobranhiatele sunt hermafrodite.

Sistematica grupului este si in prezent controversata si pretabila la interpretari. Numarul ordinelor difera in functie de autori, de la 6 - 7 la 12.

Ordinul Cephalaspidea

Include circa 7 000 de specii de talie mica sau medie, sedimentofile sau fitofile, cu cochilie prezenta. Aceasta este completata anterior la multe specii de un scut cefalic cu care animalele sapa gropi in sedimente. In Marea Neagra se intalnesc specii apartinand genurilor Retusa (R. truncatula), Cylichnina (C. variabilis), Haminea (H. navicula), relativ frecvente pe fundurile sedimentare, de la 4 la peste 100 m adancime, acolo unde conditiile o permit. Cochilia lor este alba, fragila, cilindrica sau ovoidala, de maximum 5-6 mm, cu apertura inalta, ingusta superior si larga inferior.

Ordinul Anaspidea

Cuprinde specii exotice, de talie medie si mare, cu cochilia redusa. Aplisiomorfele (fam. Aplysiidae) sunt specii masive, bentale; Aplysia californica este cea mai mare specie a grupului si totodata una din cele mai mari moluste, atingand pana la 1 m lungime. Gymnosomatele (fam. Clionidae) sunt forme pelagice (ex. Clione limacina), bune inotatoare, cu piciorul redus dar cu lobi parapodiali folositi la inot si corpul alungit, fusiform.

Ordinul Saccoglossa (Ascoglossa, Monostychoglossa)

Include circa 700 de specii, cu sau fara cochilie. Rinoforii sunt prezenti iar formele fara cochilie prezinta numeroase papile dorsale; parapodele prezente sau absente. Ordinul se imparte in 6 subordine.

- Subordinul Juliacea, cu specii caracterizate printr-o cochilie bivalva - Berthelinia (Thamanovalva) limax este o specie de talie mica (1 - 2 cm lungime), fitofila, intalnita in apele Japoniei.

- Subordinul Polybranchiacea, cu specii cu corpul alungit, cu branhii secundare tegumentare orale, foarte numeroase. Styliger bellulus (fam. Styligeridae) este intalnit si in Marea Neagra. Este o specie de talie mica, fitofila, intalnita in zona infralitorala.

- Subordinul Elysiacea, cu specii cu corpul variat colorat, vermiform-aplatizat, fara branhii tegumentare, papile sau parapode. Limapontia capitata se recunoaste relativ usor dupa capul prevazut cu doi lobi laterali mari si posteriorul ascutit. Atinge 7 mm lungime si poate fi intalnita in infralitoralul pietros al Marii Negre, pe alge.

Ordinul Acochilidacea

Speciile acestui grup sunt marine, salmastricole sau dulcicole, de talie mica, cu rinofori si numeroase papile dorsale. Sub tegument, dorsal, se gasesc resturi ale cochiliei. Parahedyle tyrtowi este o specie de 1,9 mm, cu corpul alungit, transparent. Capul prezinta doi rinofori cilindrici si doua tentacule mari. Este intalnit pe alge sau pe funduri maloase.

Ordinul Notaspidea

Cuprinde circa 400 de specii, cu corpul protejat de un pliu al mantelei, de forma conic-rotunjita, care poate inveli animalul in intregime. Capul cu doua sau patru tentacule. Specii ale acestui grup nu au fost semnalate in Marea Neagra.

Ordinul Nudibranchiata

Nudibranhiatele sunt un grup eterogen, cu peste 5 000 de specii de talie mica, medie si mare, cu branhii secundare tegumentare a caror marime, forma si pozitie variaza mult in cadrul celor 50 de familii impartite in 4 subordine: Doridacea, Dendronotacea, Arminiacea, Aeolidacea.

- Subordinul Doridacea - include specii de talie mica sau mare, cu branhii dispuse posterior, in forma de rozeta, lateral, pe suprafata dorsala, sau sub un pliu al mantelei, posterior. Doridella obscura (fam. Corambidae) este o specie de 7-9 mm, rapitoare, specializata exclusiv pe briozoare din genurile Membranipora, Electra, Conopeum. De origine vest-atlantica, a patruns recent (sfarsitul anilor '80) si in bazinul Marii Negre.

- Subordinul Aeolidacea - cu forme cu sau fara tentacule, cu rinofori simpli, neretractili si papile dorsale prezente. In Marea Neagra patrund speciile Embletonia pulchra (8 mm) si Tergipes tergipes (7 mm), destul de comune pe fundurile sedimentare (30 - 40 m adancime) sau in asociatiile de midii.

Ordinul Soleolifera (Gymnomorpha, Opisthopneusta)

Include specii marine sau terestre, in zonele supralitorale. Sunt forme fara cochilie, cu cavitatea paleala orientata posterior sau lateral, fara branhii sau parapode. Dorsal prezinta papile iar capul cu 1 - 2 perechi de tentacule. In Marea Neagra lipsesc.

P u l m o n a t a

Gasteropodele pulmonate sunt forme terestre, dulcicole sau marine, cu cavitatea paleala transformata in plaman. Inima prezinta un singur atriu iar aparatul excretor o singura nefridie. In functie de pozitia ochilor se impart in doua ordine.

Ordinul Basommatophora

Sunt specii dulcicole sau salmastricole, cu cochilie prezenta. Ochii sunt situati la baza tentaculelor, care sunt neretractile. Sunt animale hermafrodite, dar orificiile genitale se deschid separat, alaturat.

- Familia Lymnaeidae (suprafam. Lymneoidea) cuprinde specii de talie medie sau mica. Cochilia este dextra, fragila sau nu, ascutita sau globuloasa cu ultimul anfract larg. Genul Lymnaea se caracterizeaza prin cochilie alungita, cu apexul ascutit. Cea mai comuna specie a grupului este Lymnaea stagnalis, comuna in apele curgatoare mari si statatoare, cu cochilia de 6 - 7 cm inaltime, fragila, de culoare maslinie, cu ultima tura de spira larga; Stagnicola palustris are talia mai mica, cochilia mai dura si ultima tura de spira nu prea larga. Genul Radix include specii caracterizate prin cochilie de dimensiuni medii sau mici, globuloasa, putin inalta, cu ultimul anfract larg si apertura rasfranta. Radix ovata, una din cele mai mari specii ale genului este comuna in Dunare si Delta.

- Familia Physidae (suprafam. Physoidea) include gasteropode de talie mica, cu cochilia usor alungita, senestra, putin inalta, cu 3-4 ture de spira si apertura ovala. Physa fontinalis si P. acuta sunt specii intalnite in ape curgatoare si statatoare limpezi, pe substrat fital.

- Familia Ancylidae (suprafam. Ancyloidea) cuprinde specii de talie mica, cu cochilia conica, cu apexul putin proeminent si indreptat posterior. Deschiderea orificiilor genitale pe partea stanga demonstreaza ca inrularea masei viscerale este de tip senestru. Ancylus fluviatilis (7 mm lungime) este o specie fitofila, relativ comuna in apele limpezi si reci, pe plante sau pe substrat pietros; poate fi intalnit pana la 1000 m altitudine, in lacurile glaciare.

- Familia Planorbidae (suprafam. Planorbioidea) - cu specii prevazute cu o cochilie senestra, inrulata intr-un singur plan, cu aspect discoidal. Cochilia poate fi uneori aplatizata sau prevazuta cu o carena caracteristica, mai mult sau mai putin evidenta - Planorbis carinatus, P. planorbis. Cel mai cunoscut reprezentant al acestei familii este Planorbarius corneus, cu cochilia de 2 - 5 cm diametru, cu spirele lipsite de carena, este de asemenea o specie comuna in apele statatoare din toata Europa.

Ordinul Stylommatophora

In acest grup taxonomic sunt cuprinse peste 32 000 de specii terestre, rareori amfibii dulcicole sau marine, cu cochilia cel mai adesea prezenta, caz in care este globuloasa sau alungita, cu ornamentatie destul de saraca, constand in striuri sau coaste. La acest grup exista un singur orificiu genital, gonoductele mascule si femele fuzionand cu putin inainte de a se deschide la exterior. In functie de anatomia aparatului excretor se impart in mai multe subordine.

Subordinul Heterurethra. Speciile acestui grup prezinta rinichi larg, situat intre pericard si rect. Canalul excretor (uretra) este dispus paralel cu rectul. Forme amfibii, in medii foarte umede. Mentionam din acest grup taxonomic pe Succinea putris (16 - 22 mm) si Oxyloma sp (pana la 17 mm), (fam. Succineidae, Succineoidea) comune pe malurile apelor (Succinea) sau in mlastini (Oxyloma), cu cochilia fragila cu numar mic de spire, transparenta, cu apertura intreaga, larga.

Subordinul Orhurethra include forme mici si foarte mici, cu rinichiul alungit, situat langa pericard, cu canalul excretor foarte scurt. Sunt ovipare sau vivipare, cu cochilie de regula alungita, cu apertura adesea cu falduri caracteristice.

- Familia Enidae (Pupiloidea) cuprinde specii raspandite in diverse biotopuri terestre. Zebrina varnensis si Zebrina detrita sunt forme xeroterme (prima foarte comuna in Dobrogea), cu cochilia alungita, alb-portelanoasa (Z. varnensis) sau cu dungi maronii (Z. detrita); speciile genului Chondrula (C. microtragus, C. tridens) sunt relativ comune in frunzarul padurilor de stejar; prezinta cochilia mica (sub 10 mm), bruna, cu apertura prevazuta cu falduri caracteristice; speciile genurilor Mastus (M. venerabilis) si Ena (E. montana) sunt higrofile, intalnite mai ales in padurile din zona montana; cochilia este alungita, de circa 1 cm, fara falduri aperturale sau ornamentatii, de culoare brun-roscata.

Subordinul Sigmurethra. Include peste 25 000 de specii, in acest grup fiind cuprinse si clausilidele (Mesurethra din alte clasificatii). Canalul excretor este indoit in forma literei S iar rinichiul este scurt, situat in spatele cavitatii paleale. Sistematica grupului cuprinde circa 10 suprafamilii.

- Suprafamilia Clausilioidea, familia Clausilidae include specii de talie mica cu cochilie inalta adesea ornamentata cu coaste longitudinale. Apertura cu falduri poate fi inchisa ermetic printr-o structura calcaroasa (clausilium) atasata de columela. Sunt specii numeroase, in padurile din zonele de deal sau munte.

- Suprafamilia Zonitidae (Zonitoidea) sunt forme cu corp vermiform, cu cochilie redusa si acoperita de manta care are un aspect oval sau absenta. Sunt specii nocturne, in locuri umede. Familiile Limacidae, Milacidae sunt cele mai bogat reprezentate la noi in fauna, avand numeroase specii, raspandite mai ales in zonele impadurite de deal si de munte. Limax cinereo-niger este una dintre cele mai mari specii ale grupului, fiind intalnit adesea in localitati; atinge peste 10 cm in extensie si este colorat cenusiu cu dungi longitudinale negre. Limax flavus este raspandit in sudul tarii; are talia mai mica decat precedentul si poate fi recunoscut relativ usor dupa culoarea caracteristica, galben-oranj, a mucusului. Bielzia caerulescens este o specie montana cu aspect catifelat, cu mai multe morfe - albastra, violeta, neagra; poate fi ­intalnit in padurile de fag si molid.

- Suprafamila Helicoidea grupeaza specii terestre, cu cochilia prezenta, de regula globuloasa, divers colorata in nuante de brun, galben, maron si alb. Bradibaena fruticum (fam. Bradibaenidae) este o specie silvicola, de 1 - 2 cm, cu cochilie aproape transparenta prin care se observa masa viscerala si corpul animalului colorat adesea in galben citrin.

Familia Helicidae include cele mai cunoscute specii de gasteropode terestre. Helicella obvia este un gasteropod xerofil, comun i­n zonele de stepa sau pe dealurile neimpadurite. Cochilia este putin inalta, albicioasa, cu dungi maronii dispuse in lungul turelor de spira. Cepaea vindobonensis este comun in toata tara, caracterizandu-se printr-o cochilie globuloasa de 2-3 cm, alba, cu benzi negre, brune sau galbui dispuse spiralat; exista o mare varietate de forme, benzile colorate putand fi late si fuzionate sau foarte inguste. Genul Helix cuprinde cei mai mari melci terestri din Europa (H. pomatia, H. lucorum, s.a). Cochilia lor este globuloasa, colorata in cafeniu cu benzi late brune in lungul spirelor.