Scheletul omului

Scheletul omului

Osteologia este partea anatomiei care studiaza oasele.Oasele sunt organe rezistente,dure, de culoare alb-galbuie.Ansamblul lor constituie scheletul (systema skeletale).Scheletul omului cuprinde 206 oase, 310 articulatii si 493 muschi.

Aparatul locomotor este alcatuit din oase, articulatii si muschi striati scheletici.Scheletul se imaparte in patru parti:coloana vertebrala, toracele osos, oasele capului sau craniul si oasele membrelor.

Coloana vertebrala (columna vertebralis)

Componentele scheletale ale spatelui sunt reprezentate in principal de vertebre si discurile intervertebrale asociate.Craniul,omoplatii,oasele pelvisului si coastele contribuie de asemenea la scheletul osos al spatelui si asigura locurile pentru insertiile musculare.

Vertebrele sunt in numar de 33:

7 cervicale (C I-C VII)

12 toracale (T I-T XII)

5 lombare (L I-L V)

5 sacrale (S I-S V)

3 sau 4 coccigiene (Co I-Co IV)

Vertebrele sacrate fuzioneaza intr-un singur element osos, sacrum.Vertebrele coccigiene sunt rudimentare ca structura, variaza ca numar de la 3 la 4 si adesea sunt fuzionate intr-un singur os numit coccis.

Vertebra tip:

O vertebra tip este formata dintr-un corp vertebral si un arc vertebral.

Corpul vertebral este situat anterior si este principalul component osos in sustinerea greutatii.El creste in marime de la CI la LV adica de la prima vertebra cervicala (CI) la a cincea vertebra lombara(LV) pe masura ce creste si greutatea suportata.Intre corpurile vertebrale se gasesc discurile intervertebrale si ligamente.

Arcul vertebral este legat de suprafata posterioara a corpului vertebral prin doi pediculi care formeaza coloanele laterale ale arcului vertebral."Acoperisul" arcului vertebral este format de lamele (laminae) dreapta si stanga care fuzioneaza la nivelul liniei mediane.Arcurile vertebrale sun aliniate astfel incat formeaza peretii lateral si posterior al canalului vertebral care se intinde de la prima vertebra cervicala (CI) la ultima vertebra sacrala(SV).Acest canal osos contine maduva spinarii si invelisurile ei,vase de sange, tesut conjunctiv, adipos si partile proximale ale nervilor spinali.

Arcul vertebral al unei vertebre tip prezinta un numar de proiectii caracteristice care servesc la:

-insertii musculare si ligamentare

-brate de parghii pentru actiunea musculara

-locuri de articulatie cu vertebra vecina

Procesul spinos se proiecteza posterior si inferior fata de "acoperisul" arcului vertebral.Pe fiecare parte a arcului vertebral se extinde lateral procesul transvers, de la locul de intilnire al lamei vertebrale cu pediculul vertebral.Din aceiasi regiune pornesc procesele articulare superioare si procesele articulare inferioare pentru articulatiile cu procesele similare de pe vertebrele adiacente.

Fiecare vertebra contine de asemenea elemente costale.La torace, aceste elemente sunt mari si formeaza coastele care se articuleaza cu procesele transverse.In celelalte regiuni aceste elemente costale sunt mici si incorporate proceselor transverse.

Intre corpul vertebral si arcul vertebral se delimiteaza gaura vertebrala (foramen vertebrale).Gaurile vertebrale ale tuturor vertebrelor formeaza prin suprapunere canalul vertebral care contine si protejeaza maduva spinarii.Superior canalul vertebral se continua cu gaura occipitala mare (foramen magnum) de la nivelul craniului.

Intre corpul vertebral si originea proceselor articulare fiecare pedicul prezinta superior incizura vertebrala superioara iar inferior incizura vertebrala inferioara (incisura vertebralis superior si incisura vertebralis inferior) care delimiteaza intre ele, prin suprapunerea vertebrelor,gaura intervertebrala (foramen intervertebrale)

Vertebrele cervicale(vertebrae cervicales

Cele sapte vertebre cervicale sunt caracterizate prin marimea mica a lor si prin prezenta unui orificiu(foramen) in fiecare proces transvers (foramen transversarium).

Vertebra cervicala tipica prezinta:

-corpul vertebral  mic in inaltime si de forma patrata(privit de sus)

-are o suprafata concava superioara si convexa inferioara

-fiecare proces transvers este perforat de un orificiu rotund numit foramen transversarium

-procesul spinos este scurt si bifid

-gaura vertebrala are forma triunghiulara

Primele doua vertebre cervicale (atlas si axis) sunt specializate in miscarile capului

Atlas(CI)

Prima vertebra cervicala(CI) se articuleaza cu craniul.Principala caracteristica a lui CI este absenta corpului vertebral.Vazuta de sus CI are forma unui inel si prezinta doua mase laterale interconectate printr-un arc anterior si un arc posterior.

Fiecare masa laterala se articuleaza superior cu condilul occipital de la nivelul craniului iar inferior cu procesul articular superior al vertebrei CII(axis).

Suprafetele articulare superioare au forma de boaba de fasole si sunt concave,in timp ce suprafetele articulare inferioare sunt aproape circulare si plate.

Articulatia atlanto-occipitala permite capului sa se incline anterior (flexia capului) si posterior(extensia capului).

Arcul anterior prezinta pe suprafata posterioara o fateta articulara pentru dintele(dens) axisului iar anterior prezinta tuberculul anterior.

Arcul posterior prezinta posterior tuberculul posterior iar superior santul arterei vertebrale (sulcus arteriae vertebralis) prin care trece artera vertebrala .

Dintele axisului este mentinut in pozitie de un puternic ligament transvers al atlasului care trece posterior de dens axis si uneste fatetele ovale de pe suprafata mediala a maselor laterale ale atlasului.

Dens axis joaca rolul unui pivot care permite atlasului si craniului sa se roteasca pe axis.

Procesele transverse ale axisului sunt largi si se prelungesc mai mult lateral in raport cu celelalte vertebre cervicale si servesc ca brate de parghie pentru actiunea musculara, in special pentru muschii care participa la miscarile capului la nivelul articulatiei atlanto-axiale.

Axis(CII) se caracterizeaza printr-o proeminenta osoasa asemanatoare unui dinte(dens) care se proiecteaza superior fata de corpul vertebral al axisului.

Suprafata anterioara a dintelui axisului prezinta o fateta articulara ovala pentru articulatia cu arcul anterior al atlasului.Supero-lateral pe dintele axisului se observa doua impresiuni care servesc insertiei puternicelor ligamente alare , cate unul de fiecare parte, care conecteaza dintele axisului de suprafetele mediale ale condililor occipitali.Aceste ligamente alare impiedica rotatia excesiva a capului si atlasului in raport cu axisul.

A sasea vertebra cervicala(C VI)

Prezinta tuberculul carotidian (tuberculum caroticum) sau tuberculul Chassaignac.Acesta este reprezentat de tuberculul anterior al procesului transvers al lui C VI si poate fi palpat, fiind un reper important.La acest nivel artera carotida comuna poate fi comprimata realizandu-se hemostaza provizorie a arterei.

Vertebra proeminenta (vertebra prominens)(C VII) este reprezentata de cea de-a saptea vertebra cervicala.Prezinta un proces spinos lung, palpabil sub piele.Constitue astfel un reper important in anatomia topografica.

Vertebrele toracice (vertebrae thoracicae)

Cele douasprezece vertebre toracice se articuleaza cu coastele.Vertebra toracica tip prezinta doua fatete articulare partiale fovea costalis superior/inferior (fetele costale superioara si inferioara) pe fiecare parte a corpului vertebral pentru articulatia cu capul coastei corespunzatoare si capul coastei de dedesupt.Fata costala superioara este mai mare decat cea inferioara.Fiecare proces transvers prezinta o fata articulara(fata costala a procesului transvers) pentru articulatia cu tuberculul coastei corespunzatoare(fovea costalis processus transversi).Corpul vertebral are forma de inima privit de sus iar gaura vertebrala este rotunda.Procesele articulare sunt verticale si dispuse in plan frontal, procesul articular superior este plat si priveste posterior iar procesul articular inferior se proiecteaza de la lamele vertebrale si priveste anterior.Vertebra toracica tipica are pe fiecare parte trei locuri prin care se ariculeaza cu coastele:

-doua demifatete localizate superior si inferior pe corpul vertebral pentru articulatia cu fatetele corespunzatoare de pe capetele coastelor adiacente.Fateta costala superioara se articuleaza cu partea capului coastei corespunzatoare si fateta articulara inferioara se articuleaza cu partea capului coastei de dedesupt

-o fateta ovala (fateta costala a procesului transvers) situata pe procesul transvers care se articuleaza cu tuberculul coastei corespunzatoare

Vertebrele toracice nu se articuleaza in acelasi fel cu coastele:

-fata costala superioara de pe corpul vertebrei T1 este completa si se articuleaza cu o singura fata de pe capul coastei corespunzatoare.Cu alte cuvinte,capul coastei I nu se articuleaza cu vertebra cervicala C VII

-in mod similar vertebra T X (si adesea T XI) se articuleaza numai numai cu coasta corespunzatoare neavand demifateta articulara inferioara

-vertebra T XI si T XII se articuleaza numai cu capul coastei corespunzatoare neavand fata costala a procesului transvers.Pe corpurile vertebrale ale acestor vertebre nu exista decat o fata articulara completa pentru capul coastei

Coastele (costae)

Exista doisprezece perechi de coaste, fiecare terminandu-se anterior cu cartilajul costal.

Coastele se articuleaza cu coloana vertebrala.Cartilajele coastelor I-VII cunoscute sub numele de coaste adevarate se articuleaza direct cu sternul.Perechile de coaste VIII-XII se numesc coaste false.Cartilajele costale ale coastelor VIII-X se articuleaza anterior cu cartilajul coastei VII.Coastele XI si XII nu se articuleaza anterior cu sternul si se numesc coaste flotante.

Coasta tip prezinta o diafiza incurbata cu o extremitate anterioara si una posterioara.Extremitatea anterioara se continua cu cartilajul costal.Extremitatea posterioara se articuleaza cu coloana vertebrala si prezinta cap,col si tuberculul coastei.

capul coastei este intr-o oarecare masura latit si  prezinta in mod tipic doua suprafete articulare separate de o creasta (crista capitis costae).Suprafata articulara superioara este mai mica si se articuleaza cu fata costala inferioara de pe corpul vertebrei de deasupra, in timp ce suprafata articulara inferioara mai mare se articuleaza cu fata costala superioara a vertebrei corespunzatoare.

colul coastei este scurt si turtit si separa capul de tuberculul coastei

tuberculul coastei se proiecteaza posterior de la jonctiunea colului cu diafiza coastei.Prezinta doua regiuni care constau intr-o parte articulara si una non-articulara:

-partea articulara este prezenta medial si prezinta o fata articulara ovala pentru articulatia cu fata corespunzatoare de pe procesul transvers al vertebrei asociate

-partea non-articulara este proeminenta, rugoasa datorita insertiei ligamentului costo-transversar lateral.

Diafiza coastei este subtire si turtita cu o suprafata externa si una interna.

Marginea superioara este neteda si rotunjita, in timp ce marginea inferioara este ascutita si prezinta santul costal.

Coastele sunt oase lungi si arcuate.Lungimea lor creste de la coasta I la coasta VII, apoi descreste pana la coasta XII.

Coastele descriu o curba cu concavitatea mediala.Dupa ce se desprinde de pe coloana vertebrala, se indreapta lateral si posterior, paralele cu procesul transvers al vertebrei corespunzatoare.La nivelul varfului procesului transvers coastele isi schimba directia indreptandu-se anterior si formand un unghi obtuz cu deschidere antero-mediala numit unghi costal posterior (angulus costae).De la acest unghi coastele se indreapta anterior,medial si inferior iar inainte de a ajunge la cartilajul costal isi schimba iar traiectoria la nivelul unghiului costal anterior si se indreapta medial.

Coastele prezinta de asemenea o usoara torsiune in lungul axului longitudinal in asa fel incat suprafata interna a partii anterioare a diafizei priveste oarecum superior in raport cu partea posterioara.

La nivelul santului coastei trec manunchiurile vasculo-nervoase intercostale:vena este situata superior, artera inferior de vena iar nervul inferior de artera si adesea neprotejat de sant.

Coasta I-a

Este turtita in plan orizontal si prezinta o suprafata superioara si una inferioara.De la articulatia cu vertebra toracala TI ea se inclina inferior si se ataseaza manubriului sternal.Capul coastei se articuleaza printr-o singura fata articulara cu corpul vrtebrei TI.Tuberculul coastei prezinta o fata pentru articulatia cu procesul transvers.Pe suprafata superioara exista un tubercul numit tuberculul muschiului scalen anterior situat aproximativ la jumatatea lungimii diafizei (tuberculum musculi scaleni anterioris).Anterior de tuberculul muschiului scalen este santul venei subclavii iar posterior santul arterei subclavii (sulcus venae/arteriae subclavie).

Anterior si posterior de aceste santuri, diafiza coastei este rugoasa datorita insertiilor musculare si ligamentare.

Coasta a II-a

Este turtita dar de doua ori mai lunga decat coasta I-a.Se articuleaza cu coloana vertebrala intr-un mod tipic coastei tip.Prezinta pe fata supero-laterala impresiunea muschiului dintat anterior (tuberositas musculi serrate anterioris).

Coasta a X-a

Capul coastei prezinta o singura fata articulara cu vertebra corespunzatoare.

Coastele a XI-a si a XII-a prezinta o singura fata articulara cu corpul vertebrei corespunzatoare si nu prezinta tuberculul si colul coastei.Ambele sunt scurte, au o curbura mica, si sunt orientate anterior.

Sternul (sternum)

Este format din trei elemente majore:

-manubriul sternal, lat si pozitionat superior

-corpul sternului,ingust si orientat longitudinal

-procesul xifoid, mic si pozitionat inferior

Manubriul sternal (manubrium sterni) formeaza o parte din cadrul osos al gatului si toracelui.Partea superioara a manubriului sternal se prelungeste lateral si prezinta pe linia mediana o incizura palpabila numita incizura jugulara sau suprasternala.De o parte si de alta a incizurii jugulare se observa o fosa ovala pentru articulatia cu extremitatea sternala a claviculei.Inferior de fata articulara pentru clavicula exista o alta fata articulara situata lateral pe manubriul sternal pentru articulatia cu cartilajul coastei I-a.La extremitatea inferioara a manubriului sternal se observa o demifateta articulara pentru jumatatea superioara a celui de-al doilea cartilaj costal.

Corpul sternului (corpus sterni)

Este plat.Suprafata anterioara a corpului sternului este adesea marcat de niste creste transversale care reprezinta liniile de fuziune intre elementele segmentale numite sternebre din care se formeaza din punct de vedere embriologic corpul sternului.

Marginile laterale ale corpului sternului prezinta fete articulare pentru cartilajele costale:

-superior, fiecare margine laterala prezinta cate o demifateta pentru articulatia cu portiunea inferioara a celui de-al doilea cartilaj costal

-inferior de aceste demifatete sunt patru fete pentru articulatia cu cartilajele costale III,IV,V,VI

La capatul inferior al corpului sternal exista o demifateta pentru portiunea superioara a cartilajului costal VII.Capatul inferior al corpului sternului este atasat la procesul xifoid.

Procesul xifoid (procesus xiphoideus)

Este partea cea mai mica a sternului si se poate prezenta sub mai multe forme:lat, ascutit, subtire, bifid, curb sau perforat.La inceput este o structura cartilaginoasa care se osifica la adult.La nivelul marginii laterale, superior, prezinta cate o demifateta pentru portiunea inferioara a cartilajului coastei VII.

Peretele toracic este format din elemente scheletale si muschi:

-posterior este reprezentat de cele doisprezece vertebre toracale si de discurile intervertebrale

-lateral peretele este format din coaste (doisprezece de fiecare parte) si trei straturi de muschi plati care se intind si umplu spatiile intercostale intre coastele adiacente, misca coastele si asigura suportul spatiilor intercostale

-anterior se afla sternul format din manubriul sternal,corpul sternului si procesul xifoid.Intre manubriului sternului si corpul sternului se afla unghiul sternal orientat posterior(angulus sterni) care poarta numele de unghiul Louis si serveste la reperarea coastei a doua si numararea coastelor.

Orificiul superior al cutiei toracice se numeste  apertura toracica superioara formata din vertebra TI, coasta I-a si manubriul sternal iar orificiul inferior se numeste apertura toracica inferioara formata din vertebra T XII, coasta a XII-a , extremitatea coastei a XI-a, marginea costala si procesul xifoid al sternului.

Cartilajele coastelor X,IX,VIII,VII se unesc si formeaza arcul costal sau rebordul costal(arcus costalis).Cele doua arcuri costale, urcand spre procesul xifoid, delimiteaza unghiul substernal (angulus infrastenalis).

Vertebrele lombare (vertebrae lumbales)

Cele cinci vertebre lomabre se deosebesc de vertebrele din celelate regiuni prin dimensiunea mare a lor si prin absenta fatetelor pentru articulatia cu coastele.Procesul transvers este in general subtire si lung cu exceptia celui care apartine vertebrei LV care este mare si de forma conica servind pentru insertia ligamentelor iliolombare,care conecteaza procesele transverse de oasele pelvine.Corpul vertebral este cilindric iar gaura vertebrala este triunghiulara ca forma si mai mare decat in regiunea toracica.

Sacrul [os sacrum(sacrali)]

Este un singur os rezultat din fuzionarea vertebrelor sacrate.Are forma triunghiulara cu apexul orientat inferior,concav anterior si convex posterior si baza superior.Se articuleaza superior cu LV iar dedesupt cu coccisul.Baza sacrului formeaza cu ultima vertebra lombara un unghi numit promontoriu(promontorium),foarte important din punct de vedere obstetrical si antropologic.Prezinta pe fiecare fata laterala doua fete mari articulare in forma literei"L" pentru articulatia cu oasele pelvice(facies auricularis).Fata posterioara,convexa a sacrului prezinta patru perechi de  gauri sacrate posterioare (foramina sacralia posterior) iar fata anterioara,cocava, prezinta patru perechi de gauri sacrate anterioare [foramina sacralia anteriora (pelvica)] pentru pasajul ramurilor posterioare respectiv anterioare ale nervilor spinali S1-S4.

Pe linia mediana prezinta creasta sacrata mediana (crista sacralis mediana) rezultata din unirea proceselor spinoase ale vertebrelor sacrate.Sub creasta sacrata mediana se gaseste un orificiu in forma de "V" rasturanat care poarta numele de hiatul sacrat (hiatus sacralis) delimitat de coarnele sacrate (cornu sacrale).Lateral de creasta sacrata mediana se gaseste cate o creasta sacrata intermediara (crista sacralis intermedia) rezultata din sudarea proceselor articulare ale vertebrelor sacrate.

Lateral de gaurile sacrate posterioare se gaseste creasta sacrata laterala (crista sacralis lateralis)care rezulta din sudarea proceselor transverse ale vertebrelor sacrate.

Canalul sacrat (canalis sacralis) strabate osul sacru,continuind canalul vertebral,este triunghiular superior si turtit antero-posterior, inferior.

Coccigele (os coccyges,coccys)

Este un os mic de forma triunghiulara care se articuleaza cu varful sacrului si reprezinta trei sau patru vertebre coccigiene fuzionate.Nu prezinta arcuri vertebrale si canal vertebral.I se descriu o baza (superior),un varf (inferior),doua fete (anterioara sau pelvina care este concava si posterioara,convexa) si doua margini.

Baza prezinta doua procese numite coarnele coccigelui (cornu coccygeum) care se articuleaza cu coarnele sacrate si delimitand hiatul sacrat.

Coloana vertebrala nu este rectilinie.Prezinta curburi in plan sagital si in plan frontal.

Curburile in plan sagital se numesc lordoze (convexitatea este orientata anterior) si cifoze (convexitatea este orientata posterior):

-curbura cervicala cu convexitatea anterior

-curbura toracala cu convexitatea posterior

-curbura lombara cu convexitatea anterioara

-curbura sacrococcigiana cu convexitatea posterior

Curburile in plan frontal sunt mai putin proeminente decat cele in plan sagital:curbura cervicala cu convexitatea la stanga;curbura toracica cu convexitatea la dreapta;curbura lombara cu convexitatea la stanga.

Coloana vertebrala poate prezenta si curburi patologice ca urmare a exagerarii curburilor normale.

Cifoza patologica se caracterizeaza prin accentuarea convexitatii posterioare.

Lordoza patologica se caracterizeaza prin accentuarea convexitatii anterioare.

In scolioza se observa exagerarea curburilor in plan frontal.

Oasele capului

Oasele capului formeaza craniul (cranium).Sunt 22 de oase care intra in componenta craniului, exceptand oasele urechii.

Cu exceptia mandibulei,celelalte oase ale craniului sunt articulate unele de altele prin suturi (articulatii fibroase in care cele doua elemente osoase sunt legate prin tesut conjunctiv numit ligament sutural) si sunt imobile,fixe.

Oasele craniului se impart in neurocraniu care adaposteste encefalul si oasele fetei sau scheletul facial numit viscerocraniu.

Neurocraniul este format din: doua oase temporale si doua parietale si cate un os frontal,sfenoid,etmoid,occipital.Aceste oase formeaza calvaria sau bolta craniului si baza craniului.

Viscerocraniul (scheletul facial) este format din oase pereche :oasele nazale,palatine,lacrimale,zigomatice,maxilare,cornete nazale inferioare si dintr-un singur os numit vomer.

Mandibula nu face parte din scheletul craniului sau scheletul facial

A)   Vederea anterioara:

Vederea anterioara a craniului include fruntea (superior) si orbitele (inferior),regiunea nazala (portiunea dintre orbita si maxilar),maxila si mandibula (maxilarul inferior).

Osul frontal (os frontale)

Fruntea este formata de osul frontal care contribuie si la formarea portiunii superioare a cadrului orbitei.

Superior de cadrul orbitei,de o parte si de cealalta se gasesc arcurile superciliare (arcus superciliaris) mai pronuntate la barbat decat la femeie.Intre aceste arcuri sau arcade se gaseste o mica depresiune numita glabela (glabella).

In partea mediala a regiunii superioare a orbitei se observa gaura supraorbitara (foramen supraorbitale) prin care trec nervii si vasele supraorbitare.

Medial,osul frontal se proiecteaza inferior formand partea mediala a cadrului orbitei.Lateral se gaseste procesul zigomatic al osului frontal (processus zygomaticus) care se proiecteaza tot inferior si formeaza marginea superolaterala a orbitei.Aceste procese se articuleaza cu procesul frontal al osului zigomatic.

Oasele zigomatice si nazale

Marginea inferioara si laterala a orbitelor este formata de oasele zigomatice (os zygomaticum).Superior, in regiunea nazala,cele doua oase nazale se articuleaza unele cu altele pe linia mediana si cu osul frontal, superior.Articulatia oaselor nazale cu a osului frontal poarta numele de sutura frontonazala.Lateral fiecare os nazal se articuleaza cu procesul frontal al fiecarui maxilar.

Apertura piriforma este o deschidere larga in regiunea nazala si o deschidere anterioara a cavitatii nazale.Ea este marginita superior de oasele nazale iar lateral si inferior de oasele maxilare.

Prin apertura piriforma sunt vizibile crestele nazale fuzionate,care formeaza partea inferioara a partii osoase a septului nazal (se mai numesc si spine nazale anterioare) si cornetele nazale inferioare.

Maxila (maxilla)

Partea fetei dintre orbite si dintii superiori este formata de cele doua maxile.Superior, fiecare maxila contribuie la formarea marginii mediale si inferioare a orbitelor.

Lateral,procesul zigomatic al maxilei se articuleaza cu osul zigomatic iar medial procesul frontal al maxilei se articuleaza cu osul frontal.

Inferior si lateral de deschiderea cavitatii nazale se afla corpul maxilei corpus maxillae).

Pe suprafata anterioara a corpului maxilei, sub marginea inferioara a orbitei, se observa gaura suborbitara sau infraorbitara (foramen infraorbitale) prin care trec nervii si vasele infraorbitare.

Inferior, fiecare maxila, se termina cu procesele alveolare (processus alveolaris) ce contin cavitatile de receptie ale dintilor numite alveole dentare (alveoli dentales).

Mandibula (mandibula)

Este formata din corpul mandibulei (corpus mandibulae) anterior si ramurile mandibulei (ramus mandibulae) posterior.Cele doua portiuni ale mandibulei(corpul si ramurile mandibulei) se intalnesc posterior la nivelul unghiului mandibulei(angulus mandibulae) care este de120 grade la adult.

Corpul mandibulei se imparte aritrar in doua parti:

-partea superioara este reprezentata de partea alveolara a mandibulei

-partea inferioara este reprezentata de baza mandibulei

Partea alveolara a mandibulei contine dintii inferiori.Baza mandibulei prezinta pe linia mediana si anterior o ingrosare numita protuberanta mentoniera (protuberantia mentalis)lateral de care se gasesc, de-o parte si de cealalta tuberculii mentonieri (tuberculum mentale).

Lateral, la jumatatea distantei dintre marginea superioara a partii alveolare si marginea inferioara a bazei mandibulei se observa gaura mentoniera (foramen mentale) prin care trec elementele manunchiului vasculo-nervos mentonier.In dreptul gaurii mentoniere se gaseste linia oblica (linea obliqua) pe care se insera o serie de muschi care coboara buza inferioara (coboritor al unghiului gurii, coboritor al buzei inferioare).

Vederea laterala

Vederea laterala a craniului este formata din portiunile laterale ale calvariei si scheletului facial si aproximativ o jumatate din mandibula.

Oasele care formeaza portiunile laterale ale calvariei sunt: frontalul, occipitalul, sfenoidul si temporalul.

Oasele de la nivelul scheletului facial implicate in vederea laterala sunt: nazalul, maxilele si oasele zigomatice.

Portiunea laterala a calvariei

Incepe anterior cu osul frontal.Osul frontal se articuleaza cu osul parietal la nivelul suturii coronare.Parietalul se articuleaza cu occipitalul la nivelul suturii lambdoide.

In portiunea inferioara a vederii laterale, frontalul se articuleaza cu aripa mare a osului sfenoid.Aripa mare a osului sfenoid se articuleaza la nivelul suturii sfeno-parietale si cu extremitatea anterioara a osului temporal la nivelul suturii sfeno-scuamoase.

Jonctiunea dintre frontal, parietal,sfenoid si temporal poarta numele de pterion.Portiunea osoasa de aici este in mod particular subtire si acopera ramura anterioara a arterei meningee medii care poate fi lezata in fracturile craniului din aceasta zona si dand nastere unui hematom extradural.

Articulatia dintre osul temporal si osul occipital se face la nivelul suturii occipito-mastoidiene.

Osul temporal

Are o contributie importanta la portiunea inferioara a peretelui lateral al craniului:

-partea scuamoasa se gaseste in partea anterioara si superioara a osului temporal; se articuleaza anterior cu aripa mare a sfenoidului la nivelul suturii sfeno-scuamoase iar superior cu osul parietal la nivelul suturii scuamoase

-procesul zigomatic este proiectia anterioara a partii inferioare a partii scuamoase a temporalului care initial se indreapta lateral apoi se incurbeaza anterior pentru a se articula cu procesul temporal al osului zigomatic si formeaza arcul zigomatic (arcus zigomatycus)

-imediat sub originea procesului zigomatic al portiunii scuamoase a osului temporal se gaseste partea timpanica a osului temporal pe care se observa deschiderea acustica externa care conduce in meatul acustic extern (canalul auditiv)

-portiunea pietro-mastoidiana care cuprinde partea pietroasa si partea mastoidiana a temporalului.

Partea mastoidiana este portiunea cea mai posterioara a temporalului si este numai o parte din portiunea pietromastoidiana a temporalului de pe vederea laterala.Se continua cu partea scuamoasa a temporalului anterior si se articuleaza cu parietalul superior la nivelul suturii occipito-mastoidiene.Aceste doua suturi se intalnesc cu sutura lambdoida (sutura dintre parietal si occipital) la nivelul unui punct numit asterion.Sutura parieto-mastoidiana se continua cu sutura scuamoasa.

Partea scuamoasa a temporalului prezinta o proieminenta osoasa inferioara numita proces mastoidian ( processus mastoideus) pe care se insera muschii sternocleidomastoidian, spleniul capului si lungul capului.

Medial de procesul mastoidian se observa procesul stiloid ( processus styloideus) pe care se insera muschii stiloglos, stilofaringian si stilohoidian si ligamentele stilomandibular si stilohioidian.

Viscerocraniul participa la vederea laterala a craniului prin: osul nazal, maxila si osul zigomatic:

-maxilarul prin portiunea alveolara care contine dintii; superior contribuie la la formarea marginii mediale si inferioare a orbitei; medial se gaseste procesul frontal al maxilarului care se articuleaza cu frontalul; lateral procesul zigomatic al maxilarului intilneste zigomaticul

- osul zigomatic este elementul central; medial participa la formarea marginii inferioare a orbitei prin articulatia cu procesul zigomatic al maxilei; superior, procesul frontal al zigomaticului se articuleaza cu procesul zigomatic al frontalului si participa la formarea marginii laterale a orbitei; lateral, procesul temporal al osului zigomatic se indreapta posterior si se articuleaza cu procesul zigomatic al temporalului formand arcul zigomatic; pe suprafata laterala a zigomaticului se observa un mic orificiu numit zigomatico-facial prin care trece nervul zigomatico-facial.

Mandibula

Este ultima structura osoasa vizibila pe vederea laterala a craniului.In partea anterioara a vederii laterale se observa inferior corpul mandibulei, ramul mandibulei, unghiul mandibulei.De asemenea se observa partea alveolara a mandibulei, dintii si protuberanta mentala.

Gaura mentoniera se observa pe suprafata laterala a corpului mandibulei si de asemenea procesul coronoid si procesul condilar care prelungesc superior ramurile mandibulei.

Procesul condilar participa la articulatia mandibulei cu osul temporal iar procesul coronoid serveste ca punct de insertie muschiului temporal

B)    Vederea posterioara

Cuprinde oasele occipital, parietal si temporal

Osul occipital

Principala structura osoasa vizibila pe aceasta vedere este partea scuamoasa a osului occipital care se articuleaza superior cu cele doua oase parietale la nivelul suturii lambdoide iar lateral cu oasele temporale la nivelul suturilor occipito-mastoidiene.

De-a lungul suturii lambdoide pot fi observate mici insule de oase suturale sau oase vormiene.Pe linia mediana se observa protuberanta occipitala externa de la care pleaca lateral doua linii curbe numite liniile nucale superioare.

Punctul proieminent al protuberantei occipitale externe se numeste inion.

La aproxomativ 2,5 centimetri inferior de linia nucala superioara ( la 1 inch) pleaca alte doua linii curbe spre lateral numite liniile nucale inferioare.

Protuberanta occipitala externa se prelungeste inferior cu creasta occipitala externa.

Oasele temporale sunt vizibile in vederea posterioara prin procesele mastoide.La nivelul marginii infero-mediale a fiecarui proces mastoid se observa incizura mastoidiana, loc de insertie pentru pantecele posterior al muschiului digastric.

C)   Vederea superioara

Osul frontal, oasele parietale si osul occipital se observa in vederea superioara.Aceste oase formeaza partea superioara a boltii craniene sau calvariei.Dinspre anterior spre posterior se observa:

-frontalul care se articuleaza cu oasele parietale la nivelul suturii coronare

-cele doua oase parietale se articuleaza intre ele pe linia mediana la nivelul suturii sagitale iar la nivelul suturii lambdoide cu osul occipital.Jonctiunea dintre sutura sagitala si sutura coronara  se numeste bregma iar dintre sutura sagitala si sutura lambdoida se numeste lambda.

Singurele orificii vizibile pe aceasta vedere sunt doua orificii parietale, imediat  lateral de sutura sagitala, de o parte si de alta a ei si posterior.

Oasele calvariei au o structura unica fiind formate dintr-o tablie osoasa compacta interna si externa intre care se gaseste un strat de tesut osos spongios numit diploe.

D)   Vederea inferioara

Baza craniului se observa in vederea inferioara si se intinde de la al doilea incisiv (anterior) la linia nucala superioara ( posterior) iar lateral pana la procesele mastoidiene si arcurile zigomatice.

Baza craniului cuprinde:

-partea anterioara cu dintii si palatului dur

-partea mijlocie cuprinsa intre partea posterioara a palatului dur si marginea anterioara a lui foramen magnum( gaura occipitala mare)

-partea posterioara cuprinsa intre marginea anterioara a gaurii occipitale mari (foramen magnum) si linia nucala superioara

--Partea anterioara este reprezentata de dinti si palatul dur

Dintii se proiecteaza de la arcurile alveolare ale celor doua maxile.Aceste doua arcuri au o configuratie in "U" si marginesc palatul dur pe trei laturi.

Palatul dur este format din procesul palatin al fiecarei maxile, anterior si din lama orizontala a fiecarui os palatin, posterior.

Procesele palatine se intalnesc pe linia mediana la nivelul suturii intermaxilare iar cu oasele palatine la nivelul suturii palatomaxilare.

Deasemenea lamele orizontale ale celor doua oase palatine se intalnesc la nivelul suturii interpalatine.

La nivelul palatului dur se observa:

-fosa incisiva pe linia mediana in partea anterioara si imediat posterior de dinti; peretii fosei incisive contin orificiile incisive in care se deschid canalele incisive care sunt cai de trecere intre palatul dur si cavitatea nazala

-gaurile palatine mari aproape de marginea postero-laterala a palatului dur care conduc la canalele palatine mari prin care trec nervii si vasele palatine mari

-gaurile palatine mici sunt posterior de gaurile palatine mari si conduc in canalele palatine mici; gaurile palatine mici se afla la nivelul procesului piramidal al osului palatin iar prin ele trec nervii si vasele palatine mici

-spina nazala posterioara se proiecteaza pe linia mediana la nivelul marginii libere posterioare a palatului dur

--Partea mijlocie este formata in jumatatea anterioara de vomer si oasele sfenoide iar in jumatatea posterioara de occipital si de cele doua oase temporale

Vomerul se gaseste anterior pe linia mediana si asezat pe osul sfenoid.Participa la formarea parti osoase a septului nazal si la delimitarea celor doua choane nazale

Sfenoidul este format din corpul osului sfenoid plasat central, aripile mari si mici care se proiecteaza lateral de la nivelul corpului si din cele doua procese pterigoide imediat lateral de fiecare choana nazala.

Corpul sfenoidului are forma unui cub osos ce contine doua sinusuri mari pline cu aer separate de un sept.

Corpul sfenoidului se articuleaza anterior cu vomerul, etmoidul si oasele palatine, cu oasele temporale postero-lateral si cu osul occipital posterior

Procesele pterigoide: sunt proiectii inferioare de la jonctiunea corpului cu aripile mari.

Fiecare proces pterigoid este format dintr-o lama mediala mai ingusta si o lama laterala mai larga, intre ele fiind fosa pterigoida.

Fiecare lama mediala a proceselor pterigoide se termina inferior cu o proiectie in forma de carlig numita hamulus, iar superior prezinta fosa scafoida.

Superior de fosa scafoida la nivelul radacinii lamei mediale a procesului pterigoid este deschiderea canalului pterigoidian situata langa marginea anterioara a lui foramen lacerum ( gaura sparta).Prin canalul pterigoidian trec nervul si vasele pterigoide iar foramen lacerum este inchisa la omul viu de un dop cartilaginos.

Aripile mari ale sfenoidului

Sunt situate lateral si postero-lateral de lamele laterale ale proceselor pterigoide si formeaza atat o parte din baza craniului cat si o parte din peretele lateral al acestuia.

Aripile mari se articuleaza lateral si posterior cu parti ale osului temporal.

La nivelul lor se observa:

-foramen ovale prin care trece nervul mandibular

-foramen spinosum prin care trece artera meningee medie

Osul occipital si cele doua oase temporale formeaza jumatatea posterioara a partii mijlocii a craniului.Imediat posterior de corpul sfenoidului, pe linia mediana se observa partea bazilara a osului occipital care se intinde posterior pana la foramen magnum sau gaura occipitala mare, iar lateral este marginita de oasele temporale.

Pe partea bazilara a osului occipital se remarca o proeminenta numita tuberculul faringian de care se ataseaza parti ale faringelui.

Osul temporal

Lateral de partea bazilara a osului occipital este partea pietroasa a partii pietro-mastoidiene a osului temporal.