SNV: arcul reflex simpatic si arcul reflex parasimpatic

SNV: arcul reflex simpatic si arcul reflex parasimpatic.

ARCUL REFLEX VEGETATIV SIMPATIC

Simpaticul are centri nervosi plasati in coarnele intermedio-laterale ale maduvei spinarii din regiunea cervico-toracala, lombara si pelvina.

Calea aferenta: dendritele neuronilor viscero-senzitivi din ganglionii spinali (aflati pe radacinile dorsale ale nervilor rahidieni) conduc excitatiile de la viscere si vase catre centri nervosi. Terminatiile receptoare din viscere si vase se clasifica pe baza naturii agentilor care le stimuleaza in: baroreceptori, osmoreceptori, chemorecetori etc. Acesti receptori sunt influentati, in mod specific, de modificarea anumitor constante ale mediului intern si detin un rol primordial in reglarea functionala a diverselor organe si sisteme.

Centri nervosi simpatici: neuronii vegetativi simpatici sunt localizati in coarnele laterale ale maduvei spinarii toraco-lombare (T1-L5), individualizandu-se sub forma cordoanelor intermediolaterale si prezentand o organizare metamerica.

Calea eferenta: fibrele preganglionare scurte sunt reprezentate de axonii neuronilor vegetativi din coarnele laterale si parasesc maduva pe calea radacinilor ventrale ale nervilor rahidieni apoi prin ramura comunicanta alba patrund in ganglionii latero-vertebrali de unde pot lua una din urmatoarele cai.

a) fac sinapsa cu neuronii din ganglionul latero-vertebral apoi reintra in nervul ralndian (ramura comunicanta cenusie) si prin ramura ventrala a nervului rahidian inerveaza glandele sudoripare, muschii netezi ai vaselor care iriga muschii striati si viscerele;   

b) traverseaza ganglionul latero-vertebral impreuna cu fibrele parasimpatice si fac sinapsa cu ganglionii situati in structura (vecinatatea) organelor formand plexuri;

c) traverseaza ganglionul latero-vertebral si fac sinapsa cu unul din neuronii ganglionilor prevertebrali, mai indepartati: ganglionii cervicali, stelat, celiac si mezenteric anterior sau mezenteric posterior; de aici pornesc fibrele postganglionäre lungi care inerveaza organele tinta;

d)   traverseaza ganglionul latero-vertebral si formeaza nervi proprii viscerali.

Cateva fibre preganglionare ajung direct la medulosuprartenala unde fac sinapsa cu neuronii rudimentari ai acestei glande. Neuronii rudimentari ai medulosuprarenalei elibereaza mediatorul chimic direct in sange, care il transporta la toate tesuturile organismului.

Organele inervate de fibrele axonice postganglionäre simpatice: muschii netezi ai vaselor, viscerelor, canalelor excretoare, glandele digestive, glandele sudoripare, fibrele radiäre ale irisului, muschii horipilatori si horiplumatori, muschii scheletici.

ARCUL REFLEX VEGETATIV PARASIMPATIC:

Parasimpaticul are centri nervosi distribuiti in doua regiuni ale S.N.C.

-intrunchiul cerebral: sistemul nervos vegetativparasimpatic cranial

-in regiunea sacrala a maduvei spinarii: sistemul nervos vegetativ parasimpatic sacral.

Calea aferenta: a portiunii craniale sunt dendritele neuronilor vegetativi senzitivi de pe traiectul nervilor cranieni perechile III, VII, IX si X, care conduc excitatiile de la interoreceptorii din viscere si vase la centri nervosi; iar a portiunii sacrale este asemanatoare cu a simpaticului lombar.

Centrii nervosi: ai portiunii craniale sunt neuronii vegetativi din trunchiul cerebral (bulb, punte, tuberculi cvadrigemeni, pedunculi cerebrali); ai portiunii sacrale sunt neuronii vegetativi parasimpatici din coarnele laterale ale maduvei sacrate (mictiune, defecatie, genitali).

Parasimpaticul cranial este constituit din cinci nuclei:

nucleul pupillar Edinger-Westphal, aflat in mezencefal. Prelungirile motorii preganglionare ale neuronilor acestui nucleu se ataseaza nervului oculomotor comun (perechea a III) si fac sinapsa cu neuronii din ganglionul oftalmic (ciliar). Fibrele postganglionäre inerveaza fibrele musculare circulare ale irisului determinand micsorarea pupilei (mioza) si muschii ciliari, realizand acomodarea cristalinului pentru vederea de aproape;

nucleul lacrimal, aflat in punte, cu neuroni ai caror axoni se asociaza nervului facial prin intermediul nervului mare pietros pana la ganglionul sfenopalatin, unde stabilesc sinapse. Fibrele postganglionäre se distribuie glandei lacrimale, unde regleaza secretia si irigatia acesteia (vasodilatatie);

nucleul salivar anterior;

nucleul salivar posterior;

nucleul dorsal al vagului, situat in bulb cu neuroni ale caror prelungiri axonice alcatuiesc perechea a X-a de nervi cranieni. Fibrele motorii preganglionare fac sinapsa in ganglionii situati in apropierea sau chiar in peretele organelor inervate ale sistemului respirator, cardiocirculator si digestiv, contribuind la realizarea functiilor acestora.

Parasimpaticul sacral este reprezentat de neuronii situati in maduva sacrala (Si- S₃). Fibrele preganglionare se alatura radacinilor ventrale ale nervilor rahidieni. Ele fac sinapsa in ganglionii intramurali ai organelor pe care le inerveaza. Fibrele postganglionäre scurte se distribuie intestinului gros, sistemului . xc retor si celui genital, contribuind, in principal, la realizarea proceselor mecanice ale digestiei in intestinul gros, realizarea defecatiei (contractia colonului sigmoid si relaxarea sfmcterului anal intern), a mictiunii (contractia musculaturii peretelui vezicii si relaxarea sfincterullìi vezical intern) si a copulatiei (erectia penisului).

Calea eferenta: fibrele preganglionare ale parasimpaticului cranial parasesc trunchiul cerebral si se ataseaza nervilor cranieni (oculomotor, facial, glosofaringian, vag, accesor), iar cele ale parasimpaticului sacral parasesc maduva spinarii pe calea radacinii ventrale a nervilor rahidieni (ca si fibre preganglionare simpatice).

Organele inervate de fibrele postganglionäre parasimpatice sunt aceleasi organe inervate si de simpatic (exceptie: muschii striati, muschii pilomotori ai parului, glandele sudoripare, medulosuprarenalele).

Integrarea si coordonarea sistemului nervos vegetativ se realizeaza in nucleu din formatiunea reticulata, hipotalamus, sistemul limbic si scoarta cerebrala, nuclei care pe langa coordonarea functiilor vegetative asigura si integrarea acestora cu functiile de relatie (echilibrul termic, hranireaetc).

Principalul neurotransmitator in toti ganglionii sistemului nervos vegetativ este acetilcolina. In ganglionii simpatici exista si interneuroni motori care secreta dopamina. Fibrele postganglionäre parasimpatice secreta tot acetilcolina. Majoritatea fibrelor postganglionäre simpatice secreta noradrenalina. Dar fibrele postganglionäre simpatice distribuite vaselor de sange ale muschilor scheletici produc vasodilatatie prin secretie de acetilcolina, ca si cele distribuite glandelor sudoripare la unele specii.

Axonii pre ganglionari ce inerveaza medulosuprarenala elibereaza acetilco­lina, in timp ce neuronii secretori vestigiali postganglionär!, ai medu-losuprarenalei sintetizeaza adrenalina si noradrenalina pe care le elibereaza direct in circulatia sanguina.

Acetilcolina stimuleaza doua tipuri de receptori diferiti structural si functional: muscarinici si nicotinici. Receptorii muscarinici sunt prezenti pe mem­brana tuturor celulelor tinta stimulate de neuronii parasimpatici ganglionari si ai celulelor tinta stimulate de catre neuronii simpatici ganglionari colinergici. Receptorii nicotinici sunt prezenti pe membrana neuronilor ganglionari simpatici si parasimpatici si pe cea a jonctiunilor neuromusculare somatice.

Noradrenalina stimuleaza alte doua tipuri de receptori, denumiti receptori adrenergici a si p Receptorii a si (3 sunt subdivizati in oii si ot2 si respectiv pi si P2 pe baza efectului inhibitor sau stimulator al diferitelor medicamente asupra lor fCunningham J., 1992). Acesti receptori au localizare atat sinaptica, cat si pe structuri aneurale, cum ar fi celulele hepatice si adipoase. Receptorii si P2 adrenergici, denumiti si autoreceptori, au localizare presinaptica si sunt de peste trei ori mai sensibili decat receptorii ai si t3] postsinaptrici. Receptorii a2 adrenergici, avand localizare predominant presinaptica, au rol de inhibitor asupra eliberarii de noradrenalina. Receptorii Pi se gasesc, in principal, in miocard, iar receptorii P2 se gasesc, in principal, in muschii netezi. Activitatea lor contribuie la producerea inhibitiei presinaptice si la deprimarea contractiilor intestinale si uterine de natura adrenergica. Prin intermediul receptorilor adrenergici a si P cu subtipurile respective, catecolaminele provoaca actiuni excitatoare sau inhibitoare asupra musculatorii netede a diferitelor organe si asupra unor glande precum si asupra unor procese metabolice.