SCHEMA PE TABLA - Tesuturi animale - epitelial, conjunctiv, nervos

SCHEMA PE TABLA

Tesuturi animale - epitelial, conjunctiv, nervos

Competente derivate:

C1 - Sa de fineasca tesutul.

C2 - Sa enumere tipurile de tesuturi animale.

C3 - Sa caracterizeze tesutul epitelial.

C4 - Sa caracterizeze tesutul conjunctiv.

C5 - Sa caracterizeze tesutul nervos.

1. Tesutul - definitie: - este o grupare de celule diferentiate, care au aceeasi structura si indeplinesc aceeasi functie;

- a luat nastere ca urmare a multiplicarii si diferentierii celulelor din foitele embrionare;

- celulele din tesut sunt in legatura unele cu altele prin intermediul unor prelungiri citoplasmatice si al unei substante intercelulare. In cantitate mica aceasta se numeste substanta de ciment, iar in cantitate mare se numeste substanta fundamentala.

2. Tipurile de tesuturi animale sunt:

In cursul dezvoltarii embrionare, la animale se diferentiaza patru tipuri de tesuturi:

- epiteliale;

- conjunctive;

- muscular;

- nervos.

- celulele animale, spre deosebire de cele vegetale, nu au perete celular, conturul lor este greu de observat cu ajutorul microscopului optic scolar, mai ales daca ele sunt alaturate.

3. Tesutul epitelial:

a) Definitie:

- este constituit din unul sau mai multe straturi de celule legate intre ele.

b) Epiteliile - functii:

- invelesc suprafete;

- formeaza epiderma la contactul cu mediul extern;

- captusesc cavitatile care comunica cu exteriorul (tub digestiv, cai aeriene (respiratorii), genitale si urinare);

- captusesc cavitatile inchise (inima, vase sangvine si limfatice, pericard, pleura, peritoneu);

- formeaza parenchimul glandelor si receptorii analizatorilor.

Celulele epiteliale sunt strans unite intre ele, iar in zona de legatura cu tesutul conjuctiv, ele se aseaza pe o membrana bazala, care au rol de suport si de schimb nutritiv cu acest tesut

Epiteliile nu au vase de sange, schimbul de substante nutritive realizandu-se prin difuzie de la celulele tesutului conjunctiv care le insotesc intotdeauna. Printre celulele epiteliale se gasesc terminatii nervoase cu rol senzitiv.

c) Clasificarea tesutului epitelial:

- de acoperire;

- secretoare (glandulare);

- senzoriale.

● Epiteliile de acoperire:

- sunt principalele forme de tesut  epitelial;

- acopera organismul la exterior si captusesc, la interior, principalele organe cavitare;

Clasificare:

- unistratificate: - epiteliile pavimentoase simple;

- epiteliile cubice simple;

- epiteliile cilindrice simple.

- pseudostratificate;

- pluristratificate: - epiteliile pavimentoase stratificate;

- epiteliile cilindrice stratificate;

- epiteliile cubice stratificate;

- epiteliile de tranzitie.

- pluristratificate (au rol de protectie) se gasesc la nivelul epidermei, in cavitatea bucala, faringe si esofag;

- unistratificate (au functia de a fi traversate de unele substante) marginesc vilozitatile intestinale;

- pseudostratificate (mucoasa traheala formata din celule asezate pe un singur strat dar cu celule cu nuclei la diferite inaltimi, dand impresia caste stratificata);

● Epiteliile secretoare (glandulare):

- produc si elimina substante;

- sunt constituite din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produsi de secretie specifici si care formeaza parenchimul glandular;

- impreuna cu tesutul conjunctiv (stroma), vase de sange si fibre nervoase, aceste epitelii formeaza glande;

- se gasesc in componenta glandelor;

- se descriu urmatoarele tipuri de glande:

- glande endocrine: - ale caror produsi de secretie, numiti hormoni, se varsa direct in sange, iar celulele secretoare sunt in contact direct cu capilarele sangvine (hipofiza, epifiza, tiroida, timusul);

- exemple: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele, timusul, glandele suprarenale, pancreasul endocrin, gonadele;

- glande exocrine: - care deverseaza produsii de secretie prin canale la exteriorul organismului (glandele sudoripare, sebacee) sau in tubul digestiv (glandele salivare, gastrice, intestinale).

- exemple: glandele tubuloase, acinoase si tubuloacinoase.

- glande mixte - cu functie exocrina si endocrina (pancreasul, testiculele, ovarele).

● Epiteliile senzoriale:

- contin celule specializate in receptionarea unor stimuli si transmitera semnalelor catre SNC;

- se  gasesc in alcatuirea unor organe de simt.

Tesutul conjunctiv:

● Definitie:

- este format din celule distantate, intre care se afla fibre si un material numit substanta fundamentala;

● Caracteistici:

- tesutul conjunctiv contine aproximativ 1/3 din cantitatea totala de apa a corpului omenesc;

- este alcatiut din celule conjunctive, fibre conjunctive de colagen, reticula, elastina si substanta fundamentala;

- celulele conjunctive: - provin din celule mezoblastice embrionare;

- majoritatea au forma stelata sau fusiforma si prezinta prelungiri

citoplasmatice care le pun in legatura unele cu altele;

- sunt caracteristice fiecarui tip de tesut conjunctiv, indeplinind un

anumit rol.

- fibrele conjunctive: - sunt de natura proteica;

- in functie de natura proteinei ele pot fi: - de colagen;

- de elastina (elastice);

- de reticulina.

- substanata fundamentala: - este produsul celulelor conjunctive si are rol de a le separa;

- contine in proportii diferite anumite substante minerale, organice (mai ales proteine) si apa; in functie de aceasta, substanta fundamentala poate fi: fluida, moale, consistenta sau dura.

● Clasificare:

Dupa consistenta substantei fundamentale se deosebesc patru tipuri de tesuturi conjunctive:

a) tesuturi conjunctive moi;

b) tesuturi conjunctive semidure;

c) tesuturi conjunctive dure (osos);

d) tesut conjunctiv fluid (poate fi considerat sangele, in care plasna ar constitui substanta fundamentala iar elementele figurate - celulele).

Rolul tesutului conjunctiv:

- leaga  diferitele tesuturi si organe, asigurand unitatea organismului;

- rol trofic datorita rezervelor de grasimi din celulele adipoase, dar si datorita participarii la metabolismul diferitelor substante;

- asigura rezistenta sistemului locomotor;

- protejeaza diferite organe (rinichi, muschi, creier);

- rol de aparare (prin fagocitoza), distrugand atat microbii, cat si celulele moarte din tesuturile in care se gasesc;

- rol in regenerarea elementelor figurate.

a) Tesuturile conjunctive moi au structuri diferite;

Functii: - leaga intre ele diiferite partiale organelor

- hranesc alte tesuturi;

- protectie mecanica;

- depoziteaza grasimi;

- produc elementele figurate ale sangelui;

- rol in imunitate.

Clasificare:

- tesut conjunctiv lax:

- formeaza hipodermul si insoteste alte tesuturi;

- este cel mai raspandit dintre tesuturile conjunctive;

-contine nervi si vase de sange;

- are rol trofic (hranind si insotind alte tesuturi cum ar fi celepitelial), de sustinere si

de aparare;

- componentele sale sunt uniform raspandite si in proportii  egale.

- tesut conjunctiv fibros:

- formeaza tendoanele, aponevrozele, ligamentele, capsulele si fasciile musculare;

- are rol mecanic;

- predomina fibrele de colagen (dau rezistenta mecanica mare).

- tesut conjunctiv elastic:

- formeaza tunica medie a arterelor mari si a venelor;

- predomina fibrele elastice.

- tesut conjunctiv adipos (sau tesutul gras):

- se gaseste in hipoderm, mezenter si in jurul unor organe: rinichi, globi oculari;

- predomina celulele care depoziteaza grasimi (celule adipoase sau adipocite);

- formeaza depozitul de grasimi al organismului;

- constituie un izolator termic al organismului.

- tesut conjunctiv reticulat:

- se gaseste in ganglioni limfatici, splina, maduva hematogena;

- fibrele de reticulina si celulele conjunctive (reticulocite) sunt organizate  in retea;

- celulele conjunctive predomina.

b) Tesutul conjunctiv semidur (cartilaginos):

Caracteristici:

- formeaza cartilajele si nu contin vase de sange;

- substanta fundamentala, care predomina, contine condrina impregnata cu saruri de calciu si sodiu;

- nu este vascularizat;

- nutritia lui se realizeaza din tesutul conjunctiv care il inconjoara (pericondru);

- celulele tinere, numite si condroblaste, secreta substanta fundamentala;

- celulele mature, numite si condrocite, sunt dispuse in cavitati ale substantei fundamentale, numite condroplaste;

- acest tesut formeaza cartilaje ce asigura rezistenta mecanica si elasticitate.

Clasificare:

- tesut cartilaginos hialin:

- prezinta fibre fine;

- formeaza: - scheletul embrionului;

- cartilajele costale;

- peretele laringelui si traheei;

- articulatiile oaselor.

- tesut cartilaginous elastic:

- este bogat in fibre elastice;

- formeaza epiglota si pavilionul urechii;

- tesut cartilaginos fibros:

- are celule putine si este bogat in fibre care ii dau rezistenta deosebita;

- formeaza discurile intervertebrale si meniscurile articulare (articulatiile);

c) Tesutul conjunctiv dur (osos):

Caracteristici:

- are in substanta fundamentala, care predomina, o proteina numita oseina impregnata cu saruri minerale de calciu si fosfor;

- fibrele sunt de colagen;

- clulele osoase mature numite osteocite, sunt situate in cavitati ale substantei fundamentale numite osteoplaste;

- un tip deosebit de celule osoase, il constituiau osteoclastele, celule gigantice multinucleate, cu rol in remanierea osoasa.

Clasificare: - tesut osos compact;

- tesut osos spongios.

- tesutul osos compact:

- are o dispozitie concentrica, in jurul unor canale microscopice prevazute cu vase si nervi;

- se afla in partea centrala a oaselor lungi si la periferia oaselor late si scurte;

- formeaza peretele diafizei oaselor lungi si lamele superficiale ale oaselor scurte si late;

- diafiza=corpul unui os lung, format dintr-un cilindru de os compact, strabatut pe toata lungimea sa de un canal larg, numit cavitate medulara, in care se afla maduva osoasa.

- unitatea  morfologica si functionala a osului compact este osteonul (sistemul haversian), alcatuit din canale haversiene in jurul carora se dispun 5-30 de lamele osoase concentrice intre care se gasesc osteoplastele cu osteocite;

- intre sistemele haversiene se gasesc arcuri de lamele osoase-sisteme interhaversiene.

- tesutul osos spongios:

- are aspectul de burete de unde si numele de spongios;

- este format din lamele osoase numite tabecule, care delimiteaza cavitati de diferite

marimi, areole, in care se afla maduva hematogena;

- se afla la extremitatile oaselor lungi si in centrul oaselor late si scurte;

- dispozitia specifica a trabeculelor asigura o mare rezistenta capetelor oaselor lungi.

d) Tesutul conjunctiv fluid:

- poate fi considerat sangele, in care plasma constituie substanta fundamentala iar elementele figurate reprezinta celulele.

5. Tesutul nervos - este format din neuroni si celule gliale.

Neuronii: - celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor nervoase;

- primesc, prelucreaza, memoreaza si transmit informatii.

Neuronul este format din:  - corp celular;

- un axon (este o prelungire neuronala lunga);

- dendrite: - sunt prelungiri neuronale mai mici decat axonul;

- pot fi una sau mai multe.

- axonul si dendritele se mai numesc si prelungiri neuronale;

- corpii neuronilor (sau corpii celulari) formeaza substanta cenusie a sistemului nervos, iar prelungirile reprezinta fibrele nervoase care intra in alcatuirea nervilor si a substantei albe;

- dendritele conduc impulsul nervos spre corpul celular, iar axonii conduc impulsul nervos de la corpul celular spre terminatile dilatate ale dendritelor numite butoni terminali;

- neuronii comunica intre ei, cat si cu celulele efectoare (musculare si glandulare) prin structuri numite sinapse, unde transmiterea impulsului nervos se face cu ajutorul unor substante numite mediatori chimici;

Celulele gliale sunt in numar mai mare decat neuronii, au forme si marimi diferite;

Au diferite functii: - in sprijinul activitatii neuronilor;

- de sustinere si hranire a neuronilor;

- de sinteza a mielinei (teaca protectoare a fibrei nervoase);

- de a fagocita neuronii distrusi.