Preistoria

Preistoria

Inceputurile vietii

Cand s-a format Pamantul, acum 4,6 miliarde de ani, nu era nici urma de viata. In decurs de milioane de ani, ploile au creat mari, in care au avut loc reactii chimice. Acesea au format amino-acizi, ADN si alte substante necesare dezvoltarii vietii. Pamantul a inceput ca o minge de foc din gaze si fier, nichel si roci topite. Suprafata s-a stabilizat si s-a racit in decurs de milioane de ani.

Evolutia

Fiintele se schimba in decursul timpului intr-un proces continuu numit evolutie. De cind a inceput viata pe pamint, milioane de specii noi au aparut si au disparut. Organismele din timpurile noastre reprezinta doar o mica parte din toate vietuitoarele care au existat vreodata. Evolutia are loc ca un rezultat al selectiei naturale. Acest proces favorizeaza supravietuirea, si de aici rezulta abilitatea de a se reproduce a indivizilor care se adapteaza mai bine mediului inconjurator decit alti membri ai aceleiasi specii.

Fosile

Resturile vietuitoarelor pastrate in scoarta Pamantului se numesc fosile. Intr-un proces de milioane de ani, o fosila este formata ca o copie dupa animalul sau planta moarta. Acest proces lent inseamna ca fosilele descoperite in zilele noastre au fost niste specii preistorice, multe dintre ele fiind disparute. Unele plante si animale stravechi s-au pastrat nu numai prin fosile in piatra, ci si prin alte moduri. In unele cazuri partile moi ale corpului au supravietuit la fel de bine. Insectele si paienjenii, de exemplu, s-au pastrat in chihlimbar. Moliile de lana se gasesc intr-un adanc strat de pamant inghetat.

Plantele preistorice

Deobicei aflate doar in apa, la inceput plantele au crescut si pe pamant acum 410 milioane de ani.Ferigi si palmieri giganti cu trunchiul lemnos au stat la baza primelor specii de plante care s-au adaptat la viata pe sol. Gimnospermele au dominat intre perioadele de acum 290-90 de milioane de ani. Acum 130 de milioane de ani au aparut primele plante cu flori.

Nevertebrate preistorice

Cel mai mare si cel mai divers grup de animale de pe Pamant sunt nevertebratele. De altfel au fost si primele animale care au aparut in mari acum un miliard de ani. Acum vreo 600 milione de ani au aparut meduzele, si alte nevertebrate - cum ar fi molustele- au aparut cu 50 de milioane de ani mai tirziu. Nevertebratele au colonizat pamintul cu mai mult de 400 milioane de ani, dind nastere la animale ca insectele si paianjenii.

Amoniti: Mii de specii de astfel de moluste traiau in oceane.

Nautilus este un animal actual, nocturn inrudit cu amonitii disparuti.

Reptile preistorice

Primele animale vertebrate care au trait si s-au inmultit pe pamint au fost reptilele. Ele au evoluat din amfibieni cu mai mult de 300 milioane de ani in urma. Reptilele include pelycosaurus, pterosaurus zburatori, plesiozauri inotatori, si binecunoscutii dinozauri.

Intre 230 milioane si 65 milione de ani in urma, dinozaurii au dominat viata pe uscat. Spre deosebire de alte reptile, cum ar fi soparlele, dinozaurii aveau picioare lungi, drepte cre le permiteau sa-si tina corpul deasupra solului. Ei se miscau usor pe uscat si unii chiar puteau sa alerge bine. Dinozaurii variau larg - de la gigantii ierbivori (27 metri lungime), pina la rapizii carnivori (unii mai mici decit 1,5 metri lungime). Plesiozaurii erau reptile fusiforme, se hraneau cu pesti, isi foloseau inotatoarele la inot ca si la tararea pe tarm pentru a-si depune ouale.

Primele animale zburatoare cu coloana vertebrala au fost pterozaurii. Numele lor inseamna "soparle inaripate". Ei au dominat cerul pana la disparitia lor, in urma cu 65 milioane de ani. Unii zburau dind din aripi, altii se inaltau si apoi alunecau pe curentii de aer. Pterodactilul este un pterosaur mic, cu deschiderea aripilor de 60 cm. El plana deasupra stincilor marine si pescuia pestii cu ciocul lui dintat.

La sfirsitul Cretacicului, acum 65 milioane de ani dinosaurii impreuna cu alte grupuri de reptile au disparut in masa. Oamenii de stiinta au facut tot felul de speculatii: unii au sugerat ca mici mamifere au mincat ouale de dinozauri, sau ca noile specii de plante au otravit dinozaurii, sau ca bolile I-au sters de pe fata pamantului. Acum se crede ca dinozaurii au disparut din cauza schimbarii bruste de clima care a afectat intreaga planeta. Acest fenomen a fost cauzat de un impact intre Pamant si, fie un asteroid, fie un meteorit urias. Coliziunea a aruncat praf in atmosfera , blocind razele solare si provocind o scurta era glaciara. Cum Pamantul s-a intunecat, multe plante au murit, disparand astfel sursa de hrana a dinozaurilor ierbivori. Pe masura ce temperatura scadea, dinozaurii au devenit incapabili sa se hraneasca. Din cauza marimii lor, nu au putut sa se adaposteasca pentru a-si conserva caldura si astfel au murit cu totii. In sprijinul acestei teorii vine si existenta unui crater masiv de 306km diametru si 10km adincime in peninsula Yucatan din Mexic.

Mamifere preistorice

Primele mamifere au aparut acum 210 milione de ani. Erau mincatori de insecte, nu mai mari decit un soarece. Timp de mai mult de 145 milioane de ani mamiferele au ramas mici si au fost dominate de dinozauri. Dar cind dinozaurii au murit, acum 65 milioane de ani, mamiferele de toate marimile au evoluat si au dominat viata pe uscat.

Gliptodontii erau ierbivori masivi, stramosii actualului armadillos. Ei aveau o carapace are ii apara de dusmani. Ei traiau in America de Sud si mancau radacini dupa care sapau cu falcile lor puternice.

Megateriu era mai mare decit elefantul actual. Mergea in patru labe, dar se ridica sprijinindu-se pe cele dinapoi si pe coada, ca sa manince frunze de pe ramuri. Traia in America de Sud dar a disparut in urma cu 11 mii de ani.

Succesiunea erelor si a perioadelor geologice: