Ord. saurischia (= sauropelvienii)

Ord. SAURISCHIA (= SAUROPELVIENII)

Forme derivate din tecodonti, cuprinse in 3 subordine: Prosauropoda (forme primitive), Theropoda (forme bipede si carnivore) si Sauropoda (patrupede, ierbivore).

1. Subord. PROSAUROPODA (Triasic)

g. Plateosaurus (Triasic superior) - 7 m lungime; membre anterioare pentadactile, mai scurte, membre posterioare tetradactile; deplasare patrupeda, doar temporar bipede. Cuprind atat forme ierbovore (dinti foliari, spatuliformi), cat si forme carnivore (dinti conici, ascutiti), dupa unii autori fiind la originea celorlalte doua subordine; alti autori le considera doar la originea sauropodelor, theropodele tragandu-se direct din tecodonti.

2. Subord. THEROPODA (Jurasic-Cretacic)

Saurischieni carnivori, cuprinzand doua infraordine: Carnosauria si Coelurosauria, ilustrand doua tendinte evolutive: forme cu dentitie specializata si musculatura puternica (pradatori= carnosaurienii) si forme agile, care se deplasau in viteza (alergatori = coelurosaurienii).

a). Infraord. CARNOSAURIA (Jurasic-Cretacic)

Forme masive (pana la 7 tone), bipede; membre anterioare mult reduse, pana la pierderea functionalitatii; amblele perechi aveau 3 degete cu ghiare, posterior prezentand rudimente ale celorlate 2 degete; coada lunga si puternica, cu rol de sustinere a corpului in stationare; dinti ascutiti cu margini fin zimtate, taioase.

g. Allosaurus (Jurasic superior)

g. Megallosaurus (Jurasic inferior-Cretacic superior) - posibil denumire generica cuprinzand resturi scheletice de la mai multe genuri.

g. Gorgosaurus (Cretacic superior)

g. Tyranosaurus (Cretacic suprior) - 12 m lungime, 6 m inaltime, dinti de 15-20 cm inaltime -> cel mai mare carnivor al tuturor timpurilor.

b). Infraord. COELLUROSAURIA (Triasic superior-Cretacic)

Scheletul are acelasi tip de organizare structurala ca si ccarnosaurienii.

g. Procompsognatus (Triasic superior) - 1m lungime, cu craniu de 8 cm

g. Coelurus (Jurasic superior-Cretacic inferior) - structura scheletica ce sugereaza o mare agilitate, chiar posibilitatea de a se catara in copaci, ssa cum arata pozitia degetelor anterioare.

g. Ornithomimus (sin Strutiomimus) (Cretacic superior) - maxilar edentat, invelit de cioc.

N.B. Convergenta morfologica cu pasarile este consecinta probabila a unor relatii filogenetice.

3. Subord. SAUROPODA (Jurasic-Cretacic)

Ierbivore de talie mare cu partea cea mai voluminoasa a corpulpului situata central, sustinute de membre masive, columnare, iar extremitatile (gat, coada), alungite dar cu volum si greutate reduse.

Manifesta o serie de modificari adaptative pentru sustinerea greutatii (uneori peste 35 tone): craniu redus, sustinut de un gat lung, cu vertebre spongioase, cu excavatii -> regiunea cervicala usurata se autosustinea prin muschi proprii; regiunea codala, autosustinuta de muschi puternici si cu partea distala sprijinita de sol. Oasele centurilor si membrelor aveau o structura care sporea rezistenta la presiune.

Volumul cranian redus era compensat de dezvoltarea unor centri secundari de transmitere si amplificare a mesajelor cerebrale, situati in lungul maduvei spinarii. Cel mai important este situat in regiunea sacrala unde vertebrele aveau un canal medular foarte voluminos.

Dintii erau mici, cuneiformi sau spatulati, in numar mic, insuficienti pentru triturarea a 2-3 toner de hrana zilnica dar masticatia era suplinita de gastrolitele din stomac

Gigantismul a reprezentat probabil un caracter adaptativ, o solutie defensiva contra carnivorelor si o modalitate de mentinere a unei temperaturi constante (pastrau si noaptea temperatura acumulata ziua)

Desprinse din Prosauropode in Triasicul superior, sauropodele au cunoscut maximul de dexvoltare in Jurasicul superior-Cretacicul inferior

g. Diplodocus - 28-30 m lungime, 12-15 tone greutate

g. Brontosaurus (20 m, > 35 tone)

g. Brachiosaurus (24 m, > 50 tone)

N.B. Membrele anterioare mai lungi decat cele posterioare, si narinele situate in pozitie superioara orbitelor, sugereaza o viata amfibie, in apa ele putandu-si sustine greutatea enorma, egalata doar de cele mai mari balene actuale.