Ord. PRIMATES (Cretacic superior - Holocen)

Ord. PRIMATES (Cretacic superior - Holocen)

- Dintre cele mai vechi mamifere placentare.

- Originar arboricole. Unele linii evolutive au pastrat acest mod de viata, altele au trecut la un habitat terestru => o oarecare variabilitate a caracterelor.

- Craniul : - la arboricole - alungit, cu portiunea faciala dezvoltata, cu cavitatea cerebrala alungita dar     scunda;

- la terestre - portiunea faciala (preorbitala) scurta, se inalta si se rotunjeste, sporindu-se capacitatea cerebrala;

N.B. - Tendinta de crestere a capacitatii cerebrale legata de dezvoltarea creierului, este comuna tuturor primatelor. Telencefalul (creierul mare) este foarte dezvoltat la Anthropoidee (primate superioare), acoperind total creierul mic. Neopalium - foarte dezvoltat si puternic cutat. Lobii olfactivi se reduc si se dezvolta lobii occipitali.

- Orbitele tind spre o pozitie frontala si sunt inchise printr-o bara postorbitala ce le delimiteaza net de regiunea temporala.

- Dentitia - bunodonta, cu numar redus de tuberculi pe suprafata postcaninilor. Dinti brevidonti. Caninii se inalta in general peste nivelul celorlalti dinti.

Formula dentara : 2/2 I 1/1C 2-3/2-3 P 3/3 M . Premolari - bituberculati, nemolarizati.

Aparatul locomotor: - plantigrade, pentadactile;

- la arboricole: degetul mare de la ambele perechi de membre e opozabil, uneori avand si o coada bine dezvoltata, prehensila;

- la terestre: se pastreaza opozabilitatea degetului mare la ambele perechi de membre, cu exceptia Hominidelor (doar membrul superior)

- ghearele inlocuite de regula prin unghii;

- este prezenta clavicula in cadrul centurii scapulare;

tendinta de largire a bazinului la formele terestre, legat de dezvoltarea pozitiei bipede.

-Plesiadapiformes exclusiv fosile

Clasificare: 4 subordine   -Lemuriformes predominant fosile, cu cativa reprez. actuali

-Tarsiiformes -Anthropoidea

1. Subord. Plesiadapiformes Cretacic superior-Eocen)

- in Cretacicul superior din America de Nord, in Paleocen-Eocen in Europa.

genul Plesiadapis : situat la granita dintre insectivore si "prosimieni"

- caractere de insectivore tupaide: incisivi spatuliformi dezvoltati, orbite deschise posterior, membre cu gheare, dar,

- molari quadrangulari asemanatori cu ai lemurilor actuali.

2. Subord. Lemuriformes (Paleocen-Holocen)

- Azi: lemurul (Madagascar) si lorisii (Africa si Asia de SE)

- Fosili: frecvent in Paleocen-Eocen, in America de Nord si Europa

- Animale mici, arboricole, nocturne.

Craniul: - alungit, mai mult la lemuri, mai putin la lorisi, care au si bolta craniana mai inalta;

- capacitate craniana ce depaseste pe a majoritatii celorlalte placentare;

- orbite partial sau total inchise posterior;

- formula dentara: 2/2 I 1/1 C 3/3 P 3/3 M

- la majoritatea formelor actuale: degete cu unghii, cu exceptia degetului 2 de la membrele posterioare, care prezinta o gheara dezvoltata

genul Adapis (Eocen) - Europa

genul Notharcus (Eocen) - America de Nord

Subord. TARSIIFORMES (Paleocen-Holocen):

Azi - un singur gen --> g. Tarsius (Malaezia-Filipine): animale mici, arboricole, nocturne. Pe sol se deplaseaza in pozitie semiverticala, prin salturi, folosindu-se de coada dezvoltata pentru echilibrare.

Caractere  arhaice:

- incisivi verticali, molari tribosfenici ;

- degetele 2 si 3 de la membrele posterioare, cu gheare.

Caractere de primate superioare:

- craniu inalt, rotunjit, cu portiunea faciala scurta;

- orbite largi, dispuse anterior;

- formula dentara: 2/1 I 1/1 C 2-3/2-3 P 3/3 M

- telencefalul acopera partial cerebelul dar emisfere aproape netede;

- pozitia verticala a determinat ca foramenul occipital (foramen magnum) sa fie deplasat anterior, la baza craniului;

genul Necrolemur (Eocen): Europa;

genul  Tetonius (Eocen): America de Nord;

N.B. Unele dintre caracteristici le plaseaza intr-o pozitie filogenetica intermediara, intre lemuri si primatele superioare;

4. Subord. ANTHROPOIDEA (Oligocen-Holocen): primate superioare

Caractere generale: - pozitie anterioara a orbitelor; - reducerea portiunii faciale a craniului; - cresterea capacitatii craniene + dezvoltarea neopaliumului + circumvolutionarea emisferelor cerebrale; - pozitia ventrala, deplasata anterior a foramenului occipital; - formula dentara: 2/2 I 1/1 C 2-3/2-3 P 3-2/3-2 M

Majoritatea sunt forme patrupede. In cateva linii evolutive apare insa tendinta de bipedie.

Platyrrhini

Clasificare : 2 infraordine

Ctarrhini

A. Infraord. PLATYRRHINI (Oligocen-Holocen): America Centrala si America de Sud

- mici sau mijlocii, arboricole, diurne;

- par bine dezvoltat pe corp, coada lunga, prehensila;

- formula dentara cu 3 P;

- degete cu unghiii sau unghii carenate, cu aspect de gheare;

- degetul 5 de la membrul posterior, putn opozabil;

B. Infraord. CATARRHINI (Oligocen-Holocen): forme fosile in Europa, Asia, Africa. Azi (exceptand hominidele) doar in Asia si Africa.

- par pe corp mai putin dezvoltat, tinzand sa dispara de pe fata;

- coada redusa, neprehensila;

- formula dentara cu 2 P;

- degete cu unghii;

- degetul 5 de la membrul posterior puternic opozabil, exceptie Hominidele;

Clasificare - 2 suprafamilii :

- Cercopithecoidea: maimute comune, arboricole patrupede, ierbivore + frugivore

- Hominoidea - cu 2 familii:

a. Fam. PONGIDAE (Oligocen-Holocen) cu 4 genuri actuale:

genul Hylobates (gibonul)

genul Pan (Cimpanzeul)

genul Pongo (Orangutanul)

genul Gorilla (Gorila)

Numeroase genuri fosile.

Caracteristici:

- capacitate cerebrala maxima - 650 cm³ (gorila);

- craniu platicefal (bolta aproape plata) si dolicocefal (alungit), cu prognatism accentuat;

- torus supraorbital dezvoltat;

- creasta sagitala proeminenta;

- foramen occipital in plan oblic;

- arcada dentara in forma de U;

- canini mai dezvoltati decat ceilalti dinti;

- molari cu 5-6 tuberculi;

- bazin ingust si inalt;

- coloana vertebrala cu o singura curbura;

- membre anterioare lungi;

Cele mai vechi resturi sigure de Pongidae: in Oligocenul de la El Fayoum (Egipt).

genul Propliopithecus

genul Aegyptopithecus - probabil la originea genului Dryopithecus (Miocen-Pliocen in Europa si Africa).

D. africanus (= "Proconsul" ) - din Miocenul Keniei:

- semibiped, in zona de savana, la limita padurii;

- bolta craniana usor rotunjita, prognatism moderat;

- probabil la originea pongidelor actuale, dar probabil prin forme primitive si la orginea hominidelor. Divergenta liniilor filetice, probabil acum 18 MA.

b. Fam. HOMINIDAE (Miocen superior-Holocen):

genul Homo si stramosii lui Ramapithecus si Australopithecus:

Au avut o evolutie paralela cu pongidele de care se diferenaiaza prin:

- capacitate cerebrala maxima = 2000 cm³ (Homo);

- craniu cu bolta convexa, scurt (branchicefal) sau moderat dolicocefal, cu prognatism slab sau absent;

- torus supraorbital dezvoltat doar la unele forme fosile;

- creasta sagitala absenta (cu unele exceptii la fosile);

- foramen occipital in plan orizontal;

- arcada dentara in forma parabolica;

- caninii la nivelul celorlalti dinti;

- molari cu 4 tuberculi;

- bazin larg si relativ scund;

- coloana cu 4 curburi: cervicala, dorsala, lombara, sacrala;

- membre anterioare mai scurte;

genul Ramapithecus (= Keniapithecus) - cel mai vechi (intre 14 si 7 MA) - in Africa de Est, Turcia, Pakistan, India de Nord, China si Europa (Grecia, Ungaria, Germania).

- cunoscut doar prin cranii;

- semibipezi ca si driopitecii;

genul Australopithecus: 4 -1 MA. Grup heterogen.

- unii de talie mica (1,2 - 1,3 m si 25 - 30 kg) cu scheletul din oase subtiri = "australopiteci gracili".

Ex.: A. afarensis si A. africanus: - volum cerebral de 450 cm³  ;

- craniu inalt si usor rotunjit, fata usor prognata;

- torus slab reliefat, incisivi si canini mici;

- forme bipede: - foramen occipital in pozitie anterioara;

- ilion dezvoltat lateral;

- altii de talie mai mare (1,5 - 1,6 m si 55 - 60 kg), schelet din oase mai groase = "australopiteci robusti".

Ex.: A. (Paranthropus) robustus  si A. (Zinjanthropus) boisei.

- capacitate craniana medie (530 cm³ )

- bolta craniana mai plata, cu creasta sagitala;

- canini mai dezvoltati decat ceilalti dinti;

N.B. - Australopitecii gracili sunt mai apropiati de genul Homo.

ARCHAEANTHROPII

genul  Homo - 1,7 MA - la Olduvai (Tanzania), cel mai vechi reprezentant = Homo habilis:

- volum cranian = 640 cm³

- unelte rudimentare - galeti de silex neprelucrati;

- H. erectus : 1,5 MA ---> 200 mii ani (Africa, E si SE Asiei, Asia Mica, Europa). Capacitate craniana de 800 ---> 1250 cm³ .

- torus supraorbital proeminent;

- dentitie: mica distema intre I si C; C mai dezvoltati decat ceilalti dinti;

Pe baza diferentelor de detaliu in cadrul structurii craniene, s-au separat in cadrul lui H. erectus, grupe geografice distincte:

Pitecanthropus - Insula Jawa

Sinanthropus - China

Atlanthropus Africa de NV

Telanthropus - Africa de S

H. erectus leakeyei - Africa de E

H. heidelbergensis - Europa Centrala

Toate reprezinta grade intermediare de evolutie ale lui H. erectus, putin diferentiate prin izolare geografica.

H. habilis + H. erectus = "oameni arhaici" (archeantropi). Foloseau unelte de silex prelucrate pe una sau mai multe fete (industriile Abbevillian si Acheulean din Paleoliticul inferior si prima parte a Paleoliticului mediu).

PALEANTROPII

- Homo sapiens neanderthalensis : aparut in a 2-a jumatate a Paleoliticului mediu (intre 75.000-35.000 ani = prima jumatate a glaciatiunii Wtrm), in Europa si Asia Mica.

- talie mica (1,5 m) dar robusti;

- craniu dolicocefal, usor platicefalic;

- capacitate craniana = 1300 - 1600 cm³ , frunte ingusta si tesiaa;

- torus supraorbital dezvoltat;

- foramen occipital situat mai putin anterior decat la omul modern

- mandibula robusta, fara barbie.

Unelte prelucrate prin aschiere pe ambele fete = industria mousteriana din Paleoliticul mijlociu.

NEANTROPII

Omul modern este precedat de un tip mai primitiv:

- Homo sapiens fosilis (Europa, Asia, Africa), intre 35.000 - 10.000 ani. Urmat de H. sapiens sapiens. Cele 2 subspecii formeaza grupul NEANTROPILOR. Se disting prin detalii ale structurilor craniene. In general au:

- craniu brachicefal rotunjit;

- foramen occipital situat anterior (adecvat pozitiei bipede);

- torus supraorbital rudimentar;

- frunte inalta si dreapta;

- mandibula cu apofiza mentoniera (barbie);

- ultimul molar cu tendinta de disparitie;

- capacitate cerebrala: 1300 - 2000 cm³ .

Tipuri geografice de Homo sapiens fosilis:

- tipul Cro-Magnon: europeoid, intalnit in Europa, Africa, Asia; inaltime de 1,80 m;

- tipul Grimaldi (1,70 m): metis intre o forma europeoida si una nord-africana;

- tipul Chancellade (1,60 m): amestec de caractere mongoloide si europeoide. Structura scheletica mai gracila, capacitate craniana = 1700 cm³ .

Industria: Aurignacian, Solutrean, Magdalenian (Paleoliticul superior) - detalii cizelate, varfuri si lame, unelte de os si fildes.

Procesul de umanizare: legat de 3 directii evolutive, concretizate in 3 aspecte specifice comportamentului uman:

1. Eliberarea membrelor anterioare de functiile locomotorii, ele devenind principalul instrument al muncii; fenomenul e insotit de modificari scheletice adecvate posturii verticale;

2. Cresterea capacitatii craniene si perfectionarea structurii cerebrale ==> activitate rationala si psihica superioara (analize, sinteze generalizari, abstractizari) ==> conexiune, previziune.

3. Aparitia vorbirii articulate, legata de specializarea unor centrii cerebrali, de dezvoltarea scheletului laringelui si a musculaturii corzilor vocale ==> comunicare interumana importanta in dezvoltarea sociala.

Relatia dintre maimute si oameni

a) Cladograma care arata interrelatiile posibile dintre maimutele actuale si oameni.

b) Arborele genealogic al maimutelor si hominidelor fosile si actuale.

a) Caldograma

Sinapomorfii (= caractere derivate comune care se presupune ca isi au priginea in ultimul ancestor comun).

A - CATHARINI : dimorfism sexual marcat (masculii au caninii mai mari decat femelele).

B - HOMINOIDEA : bazin relativ mare, premolar 3 inferior cu coroana joasa, absenta cozii, scapula cu margine vertebrala alungita si acromion (= apofiza de articulare cu clavicula) robust, capul humeral rotunjit si orientat median.

C - (Gibon) : sinusuri largite, palat adanc, incisivi mediani spatulati, molarii inferiori largi cu gurguie joase rotunjite, clavicula alungita, brate foarte lungi in raport cu picioarele, stern larg, proces olecranian (= cot) scurt, proces stiloid (= excrescenta) al ulnei redus, corpul ulnei curbat, capul radial rotunjit, mana cu falange proximale lungi si curbate care au inflexiunile flexurale plasate distal, deget mare opozabil, torace larg, femur cu condili asimetrici, placa iliaca larga, calcaneu scurt si larg, pierderea cozii.

D - HOMINIDAE : sinusurile maxilare largite, orbitele mai inalte decat late, premaxila alungita, nazale alungite, foramen incisiv ingust, fosa subarcuita din osul petrosal absenta, incisivul superior 2 spatulat, incisivi largiti, canini robusti si lungi, molari cu email gros, molari de tip Y-5, lipsa tuberozitatilor ischiale, membre posterioare cu lungime redusa.

E - PONGIDAE : arc zigomatic (sub orbita) robust, cu o parte superioara rugoasa si trei foramene.

F - (Sivapithecus) : Pilier interorbital ingust, orbite inalte si inguste, discrepanta dimensionala mare intre incisivii superiori, prognatism alveolar.

G - HOMININAE : Clinorinchie faciala (dispunerea in jos a fetei in raport cu cutia craniana). Torus supraorbital larg si continuu, craniu cu arcada supraorbitala, sinus frontal, adaprate la mersul articulat, fusiunea osului central din bazipod.

H - (companzeu) : suturile premaxilare obliterate la adulti, procesele premaxilare alveolare foarte alungite, premaxila nazala foarte scurta, toti incisivii superiori de aceeasi forma.

I - HOMININI : postura bipeda, membre posterioare relativ lungi, pelvis in forma de bazin, foramen magnum localizat in pozitie anterioara in cadrul craniului, creier mare in raport cu marimea corpului, canini mici, arcada dentara in forma de U.

Interrelatiile si evolutia oamenilor. A) cladograma, si b) arborele genealogic a 12 specii de hominine.

a)       Cladograma

Sinapomorfii

A - HOMININI : postura bipeda, membre posterioare relativ lungi, pelvis in forma de bazin, foramen magnum localizat in pozitie anterioara in cadrul craniului, creier mare in raport cu marimea corpului, canini mici, arcada dentara in forma de U.

B - (Australopithecus anamensis) : incheietura a genuchiului de tip biped.

C - (Australopithecus afarensis) : primul molar de lapte inferior larg si scurt, emailul caninilor si al molarilor ingrosat.

D - (paranthropi) : canini relativ mici, palat adanc, deschideri latile ale urechilor.

E - (Paranthropus aethiopicus) : dinti laterali (faciali) mari.

F - (Australopithecus africanus) : absenta crestei sagitale.

G - HOMO : bolta craniana groasa, constrictia postorbitala redusa, osul occipital ocupa mai mult din lungimea boltii craniene, foramen magnum situat mai anterior, prognatism mai redus al fetei inferioare, coroane dentare mai inguste, sirul de molari mai scurt.

H - (Homo rudolfensis) : baza craniului alungita anterior, bolta craniana inalta, molarii inferiori 1 si 2 alungiti, fosa mandibulara ingusta.

I - (Homo erectus) - dimensiunea creierului relativ mai mare.

J - (Homo ergaster) - dinti laterali (faciali) mici, numar mai redus al radacinilor premolarilor.

K - (Homo heidelbergensis) : arcadele supraorbitale absente, barbie.