QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente biologie

Neuropsihologia etajelor SNC



Neuropsihologia etajelor SNC

Diferitele etaje ale SNC au doua functii fundamentale:

functie de conducere a impulsurilor electrice in sens ascendent (centripet) sau descendent (centrifug);  

functie reflexa sau de integrare a diferitelor informatii si de elaborare a unui raspuns adecvat.

Functia de conducere



Excitatiile culese la nivelul receptorilor sunt conduse aferent spre centrii nervosi superiori, unde se elaboreaza comenzi ce sunt conduse apoi prin cai eferente spre organele efectoare. De asemenea, de la nivelul efectorilor se reintorc informatii referitoare la modul de executare a comenzii, iar centrii retrimit spre efectori comenzi corectoare.

Sistemul nervos ca intreg reprezinta un ansamblu de circuite functionale, bidirectionale, prin care circula permanent pe cai aferente (ascendente) informatii venite de la receptori, iar prin cai eferente (descendente) comenzi trimise spre organele efectoare.

Functia reflexa

Functia reflexa sta la baza activitatii SNC (termenul de reflex a fost introdus de catre Rene Descartes), datorita ei realizandu-se legatura dintre diferitele segmente ale organismului, precum si dintre organism si mediul inconjurator. Procesul se desfasoara de-a lungul unui lant de neuroni din momentul aparitiei excitatiei pana la aparitia raspunsului.

Actul reflex este un proces fiziologic, ce consta in raspunsul la un stimul ce actioneaza asupra unui camp receptor. Reflexele reprezinta raspunsuri rapide, predictibile si involuntare la anumiti stimuli (constienta doar ia act de producerea reflexului).


Maduva spinarii


Maduva spinarii reprezinta primul segment al sistemului nervos central. Se gaseste situata in canalul vertebral format, prin suprapunerea gaurilor vertebrale, intinzandu-se de la nivelul gaurii occipitale, pana in dreptul vertebrei L2. Sub vertebra L2 maduva este continuata de conul medular, iar acesta se continua cu filum terminale, care ajunge pana la coccis. De o parte si de alta a portiunii terminale a maduvei, nervii lombari si sacrali cu traiect descendent formeaza "coada de cal".

Maduva spinarii indeplineste cele doua functii fundamentale: functia de conducere, realizata de substanta alba si functia reflexa, ce implica substanta cenusie.

Functia reflexa a maduvei spinarii

Maduva spinarii primeste neincetat informatii din mediul extern si intern, ea reprezentand sediul a numeroase reflexe neconditionate. Reflexele medulare sunt de doua tipuri: somatice si vegetative.

1. Reflexele somatice medulare.

Dupa numarul de sinapse interpuse pe traiectul arcului nervos se deosebesc reflexe somatice monosinaptice si polisinaptice.

a) Reflexele monosinaptice (miotatice, osteotendinoase, de intindere sau de extensie) sunt cele mai simple reflexe somatice, constand din contractia brusca a unui muschi, ca raspuns la intinderea tendonului sau. Explorarea reflexelor osteotendinoase are o mare importanta clinica, pentru precizarea integritatii structurale a segmentelor medulare.



Fig. nr. - Reprezentarea schematica a maduvei spinarii

De exemplu:

Reflexul rotulian sau patelar are centrul in segmentele L2-L4 si consta in extensia gambei pe coapsa in urma percutiei tendonului muschiului cvadriceps (subiectul asezat sau in decubit dorsal cu gambele usor flectate pe coapsa).

Reflexul achilean, cu centrul in segmentele S1-S2, consta in flexia plantara a piciorului, dupa percutia tendonului lui Achile (subiectul in decubit ventral sau in genunchi la marginea patului).

Exagerarea reflexelor osteotendinoase se intalneste in leziuni ale caii piramidale (pareze, paralizii spastice), dar si in hipocalcemie, hipertiroidie, intoxicatie cu stricnina, nevroze etc.

Diminuarea sau abolirea ROT apare in afectiuni ale maduvei (poliomielita, tumori medulare, scleroza laterala amiotrofica, siringomielie etc.), in afectiuni ale radacinii anterioare sau posterioare (radiculite, polinevrite etc.).

b) Reflexele polisinaptice. Cele mai importante tipuri de reflexe din aceasta categorie sunt: reflexele de flexie (nociceptive, de aparare sau de retragere), reflexele de extensie si de extensie incrucisata, reflexul de pasire si reflexele cutanate.

De exemplu, reflexele de flexie (nociceptive) constau in flectarea si indepartarea rapida a unui membru in urma actiunii unui agent nociv, de obicei dureros, asupra tegumentului, tesutului subcutanat sau muschilor (corp fierbinte, curent electric, intepatura etc.).


Maduva este si sediul unor reflexe somatice complexe de postura si de locomotie: de scarpinat, de stergere, de pasire, care implica un numar mare de centrii situati in diverse segmente medulare. Alternanta ritmica a reflexelor de flexie si extensie incrucisata asigura mersul si alergarea (la baza lor sta reflexul de pasire, care este un reflex somatic lung). Aceste acte reflexe complexe constau in declansarea unor reflexe, care la randul lor faciliteaza aparitia altor reflexe de sens opus, capatand astfel un caracter de stereotipuri. Valoarea lor functionala este redusa, deoarece functiile de coordonare a posturii si a locomotiei sunt realizate la om de centrii motori ai trunchiului cerebral.


2. Reflexele vegetative medulare

In coarnele laterale din maduva toraco-lombara T8-L2 sunt localizati centrii simpatici, iar in portiunea terminala a maduvei L4-S5 se afla centrii parasimpatici. Activitatea reflexa vegetativa spinala asigura coordonarea activitatii organelor interne, vaselor de sange si glandelor si este controlata de hipotalamus si de ariile vegetative corticale.

De exemplu:

Reflexul de mictiune (S1-S2) are o componenta simpatica de contentie (L1-L4) si alta parasimpatica de evacuare (S1-S2); acesti centri sunt subordonati centrilor din trunchiul cerebral si scoarta.

Reflexul defecatiei (S1-S3) asigura contentia si expulzia materiilor fecale in conditiile in care legaturile cu centrii corticali sunt integre structural.

Reflexele sexuale - au o componenta ejaculatorie simpatica (L1-L3) si o componenta erectoare parasimpatica (S2-S3).

Reflexul pupilodilatator si ciliospinal (C8-T2). Leziunea centrului reflex sau a caii eferente este cauza sindromului oculo-pupilar caracterizat prin: enoftalmie (infundarea ochilor in orbita), mioza (micsorarea pupilei), ingustarea fantei palpebrale.

Reflexele vasomotorii, pilomotorii si de sudoratie au centrii in maduva toraco-lombara si sunt dispusi metameric, corespunzator diferitelor segmente ale corpului.

Alti centri vegetativi medulari - cardioaccelerator (C8-T4), bronhodilatator (T1-T4), gastro-intestinali inhibitori (T4-L1), se afla sub comanda stricta a centrilor superiori. Astfel se explica reactiile cardio-vasculare, transpiratiile si piloerectia din timpul emotiilor puternice.



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }