Necesarul animalelor

Necesarul animalelor

Necesarul reprezinta cantitatea de elemente nutritive de care un animal are nevoie in 24 h pt mentinerea vietii si realizarea productiilor.

Cerinte ,norme, recomandari alimentare,standarde de hranire.

Necesarul animalelor se concretizeaza in cifre prezentate pe elem nutritive, subst uscata, energie, prot, vitamine, minerale, in functie de specie ,rasa, niv productive etc.

In fct de marime necesarul anim poate fi catalogat ca mare (prod de lapte), mic (prod de lana), intermediar (crestere si ingrasare) si variabil (pt efort).

Sistemele de apreciere au evoluat in paralel cu sist de apreciere a valorii nutritive a nutreturilor , pt ca ambele participa la elaborarea ratiilor; ba mai mult atunci cand se alcatuiesc o ratie este obligatoriu ca atat necesarul animalelor cat si val nutritive a nutr sa provina din aceeasi sursa de informare.

Prin surse de informare: NRC, INRA, ARC.

Necesarul e intr-o continua dinamica pt ca se schimba in permanenta pozitia fata de cond de mediu asa incat el trebuie reactualizat periodic.

Necesarul pt intretinere:

Necesarul de energie.

Componente: se constituie intr-o sursa de comp corespunzatoare:

mentinerea integritatii celulare si tisulare, aceste componente sunt intr-o continua reinoire,in acest caz org poate fct normal.

Ex: ritmul zilnic de reinoire al prot e de ord 5- 10 %- mai mare la tineret decat la adulte, mai mare in tubul digest decat in muschi. Ritmul lipidelor e mai lent 1-2%. Toate acestea solicita cantitati importante de energ de ord 35-40% din necesarul total de energ pt intretinere.

Functionarea organelor interne. Pt activitatea organelor vitale e nevoie de o cant importanta de energ estimata la aprox 35-40% din necesarul total de energ pt intretinere.Sist nervos consuma cea mai mare cant de energ, 10-15 %. Funct cordului 9-10%, a ficatului 5-10% , a rinichiului 6-7 % si 6-7% la aparatul respirator.

Activitatea fizica. E nevoie de o anumita cant de energ .(ex: numai pt statul in picioare bovinele cheltuiesc 5-10 %, porcii 10-20% )

Mentinerea constanta a temp corporale. Animalele consuma o anumita cant de energ cu atat mai mare cu cat conditiile de mediu sunt mai nevaforabile, din acest pct de vedere rumegatoarele st mai bine "dotate" pt ca ele produc mai multa caldura la niv pielii, consecinta modului lor de hranire cu cantitati mari de furaje.

Ingestia si digestia nutreturilor. Si pt aceste act animalele cheltuiesc energ in fct de natura nutreturilor si modul de preparare al acestora . ( ex: bovinele consuma 5-10% din necesarul total de energ pt intretinere).

Metode de stabilire a necesarului de energ pt intretinere

Poate fi stabilit in experiente de inanitie , fasting metabolism si de hranire.

Un animal aflat in inanitie mobilizeaza rezerve corporale pt mentinerea vietii, determinand cant de energ provenita din rezervele corporale mobilizate, se poate estima care e necesarul de energ pt intretinere. Acest lucru poate fi facut numai daca st indeplinite anumite conditii:

timpul scurs de la ultima hranire sa fie de 2-4 zile la rumeg, 1-2 zile la monogastrice si 12 h la om

anim sa desfasoare o minima activitate fizica,ideal ar fi ca ele sa se afle in repaus total, insa acest lucru e imposibil la animale dar posibil la om, folosindu-se metoda de metabolism bazal asa incat energ bazala ar fi cea mai mica cant de energ care poate mentine viata unui organism.

animalele sa se afle in zona de confort termic intre temp critica superioara si cea inferioara.

productia de metan si catul respirator (Q R) doar la rumegatoare . Productia trebuie sa fie minima iar Q R sa tinda valoarea de min 0,7 specifica lipidelor. Avantajul in cond in care anim st hranite e evident pt ca ele st puse in cond fiziologice normale.

In experientele de hranire necesarul se stabileste pe baza unor regresii simple sau multiple intre energ metabolizabila consumata si energ retinuta.

Metode de exprimare a necesarului de energ pt intretinere.

In kcal energ neta/kg 75-85 cu specificatia ca val mai mari catre 85 st valabile pt animalele de talie si greutate mai mica

In kcal energ neta(unit convent provenite din energ neta)/ 100 kg GV.( de ex: 1 pt taurine ; 1,1 pt cabaline; 1,3 pt ovine; si sub 2 pt tineret.).

Factori care influenteaza necesarul de energie pt intretinere.

Greutatea corporala. Este evident ca animalele cu greutati mai mari au un necesar mai mare ,insa daca se raporteaza la 1 kg sau 100 kg greutate corporala at necesarul de energie pt intretinere e mai mare la anim cu greutati mai mici. Animalele cu greutati mai mici au actiune metabolica mai intensa.

Greutatea metabolica este o functie intre greutatea corporala si suprf corporala cu exponentul 0,75.

Greutatea corporala desi e un criteriu simplu de masurare a necesarului energiei pt intretinere este destul de imprecisa.

. In incercarea de a corecta erorile date de greutatea corporala s-a constatat ca suprf corporala e un criteriu mai precis numai ca ea se determina mai greu.

Greutatea metabolica e un criteriu mai greu de det si permite comparatie intre specii cu greutati si talii diferite:

- specia, rasa si individul.

Spp influenteaza necesarul de energie pt intretinere prin talie. (de ex : ovinele si caprinele spp de talie mica, prin raportare la greutatea corporala au un necesar de energ pt intr mai mare decat taurinele si cabalinele ,spp de talie mare,iar cabalinele ceva mai mult decat taurinele. Rasele de taurine pt lapte au un necesar energ pt intretinere mai mare cu cc 10% decat cele pt carne, iar rasele de cabaline usoare au un necesar mai mare cu pana la 30% decat cele din rasele grele. Individul infuenteaza n e i cu pana la 10%.

Varsta si sexul. Animalele tinere prin rap la greutatea corporala au un necesar energ pt intretinere mai mare decat cele adulte, metabolism mai intens,act fizica mai mare, si predispozitie mai accentuata la factorii de stres. Masculii necastrati au necesar superior de energ pt intretinere decat femelele, intre masculii castrati si femele nu exista diferente.

Starea fiziologica si nivelul productiv. Femelele in lactatie si in ultima parte a gestatiei au un necesar mai mare de energ pt intretinere cu circa 10% decat cele sterpe, fapt explicabil prin intensificarea unor cai metabolice; si nivelul productiv influenteaza semnificativ necesarul energ pt intretinere (de ex: tineretul taurin la ingrasat cu sporuri mari e superior cu 20% fata de tineret cu sporuri mici.)

Activitatea fiziologica. Animalele pe pasune ca urmare a unei act fizice mai mari isi cresc necesarul energ pt intretinere intre 20-70% , cele 2 extreme se refera la pasunea de f buna calitate si cea de slaba calitate ; vacile in stabulatie libera cheltuiesc cu cc 10% mai multa energ pt intretinere decat cele in stabulatie legata.

Temperatura mediului . La o temp mai mare sau mai mica decat cea de comfort creste n e i .

Temperatura apei si a nutreturilor. Daca temp apei si a nutr este mai scazuta anim cheltuiesc o anume cant de energ pt a le aduce la temp corpului, uneori aceasta e import, (de ex: o vaca care bea 50 l apa si bea la o temp apropiata de inghet cheltuieste cu cc 20% mai multa energ ,temp normala 12-18 grade celsius.)

Pt buna functionare a org anim au nevoie si de o anumita cant de prot, alaturi de energ, alaturi de alte elem nutritive. Sub acest minim de proteina organismul nu mai poate functiona normal ca urmare a dezechilibrelor hormonale si enzimatice. Cant de prot si azot necesara pt functii vitale de intretinere e acea cant care echilibreaza pierderile de N metabolic prin fecale si urina , acestora li se mai pot adauga pierderi prin celule descuamante si prin par. Pt a det cant de N endogen care se pierde prin urina si fecale li se administreaza anim ratii fara proteina insa echilibrate in celelalte elem nutritive. Dupa cateva zile cant de N care se regaseste in fecale si urina se stabilizeaza la un nivel redus, acesta e N endogen care se constituie in necesarul de prot pt intretinere. Intre n e i si cel de n p p i exista o corespondenta de 2 mg N endogen- 1kcal energ bazala .

Componente si metode de stabilire

Nec de prot pt intretinere se poate stabili prin 2 grupuri de metode: met bazate pe cunoasterea N endogen total si met bazate pe bilantul N .

Met bazate pe cun N endogen. In urma cumularii mai multor date experimentale s-a concluzionat ca , cant de N endogen este de 0,03 g/kg GV/zi aceasta putand acoperi n p p i.

0,03 * 6,25 * 0,5 * 100 = 37 g PBD/100 kg GV pt intretinere

Rezultate mult mai apropiate de realitate s-au obtinut pe baza N endogen care revine la 1 kcal energ bazala => 60 g PBD/100 kg GV pt intretinere

Met bazate pe bilantul N. Permit calcularea n p p i pe baza unor regreii ceva similar cu ceea ce s-a prezentat la energ. Regresiile se pot face fie intre N retinut si ingerat fie intre N retinut si N digestibil.

PB/kg 0,75/100 kg GV

Daca necesarul de prot se exprima in PBD / greutate metabolica atunci e: 2 la suine adulte, 3 la taurine adulte, 3,6 ovine adulte, 6,6 pasari adulte, mai mare la tineret. Daca se expima pe 100kg GV at e 60 la taurine si suine adulte, 70 cabaline adulte, 100 la ovine adulte, si mai mare la tineret.