Mamifere mezozoice

MAMIFERE MEZOZOICE

Majoritatea au trait intre Jurasicul mediu si Cretacicul inferior. Majoritatea erau forme mici (de cativa cm lungime). De aceea se mai numesc si "micromamifere". Dintii lor nu depasesc 2-3 mm si sunt studiati la lupa binoculara.

II. Subcl. EOTHERIA (Triasic superior-Cretacic superior)

Cuprinde 2 ordine: Triconodonta (Triasic superior-Cretacic inferior) si Docodonta (Jurasic mediu-superior).

II.1 Ord. TRICONODONTA (Triasic supeior-Cretacic superior)

- Molari trituberculati, cu cei 3 denticoli dispusi in linie pe mijlocul suprafetei ocluzale. Model similar cu ai dintilor postcanini ai cynodontilor (reptile therapside). Molarii sunt diferentiati. Incisivii mici, canini dezvoltati, premolari simpli, relativ uniformi.

Formula dentara 3-4/2-4 I 1/1 C 4-5/3-5 P 4-5/4-5 M

Mandibula lipsita de procesul angular caracteristic terienilor.

Ex.   -Forme la care denticulul central al molarilor era mai inalt

g. Morganucodon (Rhetian)

g. Amphilestes (Jurasic mediu)

- Forme la care denticolul central este la nivelulcelorlalti doi

g. Triconodon

g. Trioracodon (Jurasic superior)

Tendinta evolutiva de crestere a taliei: Morganucodon avea 5 cm si 10-20 g greutate. Insectivor. Triconodon avea dimensiunea unui caine mic - printre cele mai mari mamifere mezozoice. Carnivor.

I.2. Ord. DOCODONTA (Jurasic mediu-superior)

g. Docodon

- Specializari dentare: molari cu suprafata largita, cu contur quadrangular neregulat. Capacitate de taiere sporita prin aparitia de creste si creneluri intre denticuli.

- Mandibula alungita si scunda, cu o proeminenta angulara omoloaga celei de la mamiferele teriene. Se pare ca pastreaza vestigii ale unor oase postdentare (angular, articular).

- Reprezinta o ramura sterila derivata din Morganucodontidae, specializata la omnivorie.

III. Sucl. ALLOTHERIA (Jurasic superior-Eocen)

Cuprinde un singur ordin: Multituberculata

III.1. Ord. MULTITUBERCULATA (Jurasic superior-Eocen)

- Numerosi tuberculi dentari pe suprafaaa molarilor

- Grupul cu cea mai mare istorie geologica (circa 100 m.a.). Singurul grup de mamifere mezozoice ce depaseste limita Cretacic/Tertiar. In Cretacicul superior au cunoscut o diversitate maxima constituind mai mult de jumatate din mamifere.

- Primele erau de talia unor soareci mici. In Cretacic-Paleogen ajung pana la talia unui harciog.

Dentitia - 2-3 perechi de incisivi superiori, primii mai dezvoltati; o pereche de incisivi caniniformi pe mandibula, proeminenti; fara canini, in locul lor existind diasteme (ex. g. Ptilodus); premolari 1-6/1-4, cu tendinta de reducere in Cretacicul superior; deseori ultimul (sau unicul) premolar inferior este foarte dezvoltat, cu creste transversale taioase (ex. g.Plagiaulax, g. Neoplagiaulax); molari - 2 pe ambele maxilare, cu 2-3 siruri longitudinale de tuberculi conici sau aplatizati (asemanatori cu dintii postcanini ai reptilelor therapside dar si cu molarii marsupialelor).

Mandibula - este inalta, fara apofiza angulara

Membre - plantigrade, cele anterioare fiind mai scurte decat cele posterioare.

Hrana - ierbivore sau granivore. Erau asemanatoare atat ca infatisare cat si ca mod de viata cu rozatoarele. Dispar la sfarsitul Eocenului datorita concurentei in cadrul aceleasi nise ecologice. Derivate probabil din Murganocodontidae, sunt considerate ca grup steril, desi unele caractere dentare si existenta la unele dintre esle a unui os marsupial in cadrul centurii pelviene ar indica o relatie filetica cu monotremele.

IV. Subcl. THERIA (Triasic superior-Holocen)

IV.A. Infracl. TRITUBERCULATA (Triasic superior-Cretacic inferior)

IV.A.1. Ord. SYMETRODONTA (Triasic superior-Cretacic inferior)

Grup restrans, cu importanta evolutiva. Molar avand pe maxilarul superior 3 denticoli dispusi simetric (unul intern si 2 externi) la care se adauga mici proeminente stiliforme externe. Molarul inferior are un denticul foarte proeminent extern si 2 denticuli mai mici, interni. Mansonul de email al dintelui (= cingulum) este foarte dezvoltat pe marginea interna (lingual). Mandibula ingusta si alungita, fara proces angular. Dintii: 2-3 I stiliformi, 1C mic, 7-11 P si M. Premolarii se disting de molariprin prezenta a 2-3 denticuli dispusi in linie, unul central, foarte dezvoltat. Hrana insectivora.

g. Kuehneotherium (Triasic superior = Rhetian)

IV.A.2. Ord. PANTOTHERIA (Jurasic mediu-Cretacic inferior)

Grup plasat la originea metatherienilor si a eutherienilor. Au avut o evolutie de scurta durata, majoritatea fiind cunoscute din Jurasicul superior.

Dentitie: 4 I mici, 1 C proeminent, 11-12 postcanini, dintre care 4 P, cu un singur denticol dezvoltat si 7-8 M. Molarul superior prezinta cate un denticol principal interior si exterior si 2 sau mai multi denticoli secundari. Molarul inferior are un trigonid asimetric si un talonid plat cu un singur denticol. Denticolul interior al MS ocluzeaza talonidul, conform modelului tribosfenic. Mandibula are un proces angular bine dezvoltat.

La unicul exemplar cu schelet intreg cunoscut este prezent osul marsupial.

Hrana: carnovore sau mnivore. Coada puternica si gheare dezvoltate, sugerand un mod de viata arboricol.

g. Amphitherium (Jurasic mediu).

PRECURSORII DIRECTI AI METATHERIENILOR SI EUTHERIENILOR

Exista o serie de mamifere theriene, cunoscute doar pe baza de dinti izolati, din Cretacicul inferior, reprezentind un stadiu evolutiv avansat fata de Pantotherieni. N-au fost inca inclusi intr-o categorie taxonomica, desi s-a propus una ("Trobosphaena") - datorita molarilor cu tribosfenie avansata, cu protocon foarte dezvoltat si talonid larg si depresionar. Ex.

g. Aegialodon (Valanginian, Anglia) - cel mai vechi

g. Holoclemensia si

g. Pappotherium (Albian, Texas) - cu molar superior cu tuberculi ascutiti, dezvoltati asemenea insectivorelor. Holoclemensia se apropie de metatheriene )marsupiale), Pappotherium pre inrudit cu placentarele. De aici se poate deduce o origine comuna a metatherienilor si eutherienilor, dintr-un stramos din Cretacicul inferior.