Infraclasa EUTHERIA (Cretacic inferior-Holocen)

Infraclasa EUTHERIA (Cretacic inferior-Holocen)

eu = adevarat, therion = mamifer marea majoritate a mamiferelor Nneozoice si actuale. 25 ordine, dintre care 10 - fosile.

- numite placentare. Placenta = tesut format in corpul matern la inceputul dezvoltarii embrionului, intre peretele uterin si membrana exterioara a sacului embrionar. Rol: transfer de hrana, schimb de gaze (respiratie) si excretia produselor de dezasimilatie ale embrionului. La marsupiale - structura similara in stadiul incipient dar nu permite dezvoltarea unor pui complet dezvoltati.

- alte caractere ale placentarelor care le disting de marsupiale:

dezvoltarea emisferelor cerebrale si a neopaliumului (=scoarta cerebrala;=materia cenusie);

absenta oaselor marsupiale;

lipsa de rasucire spre interior a procesului angular al mandibulei;

formula dentara cu un numar mai mic de dinti: 3/3I, 1/1C, 4/4P, 3/3M, la cele primitive;

toti dintii sunt difiodonti (schimbatori) cu exceptia molarilor.

a. PLACENTARE ANCESTRALE

2 ordine: Insectivore (Proteutheria) si Condylarthre, ce stau la originea tuturor celorlalte.

a.1. Ordinul INSECTIVORA (PROTEUTHERIA) (Cretacic superior-Holocen)

- azi - retrase, izolate, in general nocturne. Subterane sau cu invelis de tepi.

- craniu - mare fata de corp, portiunea faciala lunga

- fara bara postorbitala caractere de

- lobi olfactivi dezvoltati primitivitate - slaba dezvoltare a neopaliumului (scoarta cerebrala)

- Dentitia 3/3I, 1/1C, 4/4P,3/3M - I=alungiti, C=redusi; P=monotuberculati; M=     plurituberculati, cu suprafata cu tuberculi ascutiti separati, sau cu suprafata cu paracon ti metacon uniti prin creste in W.

- Membre - cu ghiare. Deget mare opozabil.

g. Deltatherium (Cretacic superior)

g. Zalambdalestes (Cretacic superior) - ambele cu molari tribosfenici, dentitie carnivora = forme terestre-semiarboricole, desprinse din Pantotherieni prin forme nediferentiate din Cretacicul inferior.

Importanta filogenetica : Au avut un mare potential evolutiv, aflandu-se la originea a numeroase ordine de placentare: Chiroptera, Creodontia, Carnivora, Cetacea, Edentata, Rodentia, Logomorpha si Primates.

N.B. familia Tupaidae - insectivore cu caractere evoluate (creier relativ voluminos, regiune olfactiva redusa, orbita inchisa posterior, deget mare accentuat opozabil) T dovada elocventa a originii primatelor din insectivore.

a.2. Ordinul CONDYLARTHRA (Cretacic superior-Miocen)

- cel mai numeros grup in Paleocen

Caractere generale:

- creier primitiv, cu lobi olfactivi dezvoltati, emisfere largi, fara santuri si neopalium slab dezvoltat.

- dentitie completa, cu formula comuna placentarelor primitive:3/3I, 1/1C, 4/4P, 3/3M.  Molari scurti, bunodonti, cu usoara tendinta de inaltare a coroanei (=hipsodontie). Molarii superiori cu coroana trituberculara, cu tendinta evolutiva spre aspect patratic prin dezvoltarea hipoconului. Uneori, denticoli cu caracter selenodont sau lofodont.

- orbite deschise posterior (fara bara postorbitala).

- membre pentadactile: plantigrade sau digitigrade, aprx. egale in lungime, cu ghiare. Deseori insa ultimele falange=invelite de mici copite.

- astragalul are un condil caracteristic in zona de articulatie cu navicularul-de aici T denumirea.

- hrana diversa: insectivora, omnivora, ierbivora.

- talie variabila (de la cea a unui arici la cea a unui urs).

Reprezentanti

Fam. ARCTOCYONIDAE (g. Arctocyon) (Cretacic sup.-Oligocen inf.) - insectivore si omnivore terestre sau semiarboricole.

Fam. PHENACODONTIDAE (g. Phenacodus) (Eocen inferior) - talia unui tapir. Craniu alungit, membre scurte, coada dezvoltata, fara clavicula = caractere apropiate de ale carnivorelor dar molari bunodonti si falange acoperite distal de mici copite = caractere de copitate.

Fam. HIPSODONTIDAE (g. Hypsodon) - talia unui arici, molari scurti, bunodonti, asemanator primelor copitate.

Fam. MENISCOTHERIIDAE (g. Meniscotherium) - dimesiuni mai mari, molari bunoselenodonti, selenodonti sau lofodonti T apropiati de structura copitatelor dar membre terminate cu ghiare latite si nu cu copite, unii fiind semiarboricoli.

Importanta filogenetica: se afla la originea altor ordine de placentare: Amblypoda, Embritopoda, Notoungulata, Astrapotheria, Litopterna, Proboscidea, Sirenida, Perissodactyla si Artiodactyla.

b. EUTHERIENI DERIVATI DIN INSECTIVORE

b.1. Ordinul CHIROPTERA (Eocen mediu-Holocen)

cheiros = mana; pteron = aripa  (liliecii) T mamifere adaptate la zbor - membrele anterioare = dispozitive de sustinere a patagiumului convergenta cu pterosaurienii dar bratul, antebratul metacarpienele sunt proportional mult mai dezvoltate decat la pterosaurieni. Toate degetele (cu exceptia degetului I, liber si cu ghiare) au falange alungite si participa la sustinerea patagiumului (la pterosaurieni - doar degetul 5)

- Oasele - subtiri dar nepneumatice

- Membrele posteriare - pentadactile, cu ghiare

- Dentitia - variata; majoritatea de tip insectivor, cu tuberculi ascutiti.

2 subordine:

1a - Subordinul MEGACHIROPTERA (Oligocen-Holocen) - frugivore

1b - Subordinul MICROCHIROPTERA (Eocen mediu-Holocen) - insectivore

g. Palaeochiropterix (Eocen)

b.2. Ordinul CREODONTA (Paleocen-Miocen)

Carnivore primitive;

- caractere de primitivitate:

craniu putin inalt, cu bolta plata si portiune faciala alungita;

volum cerebral redus, creier mic, fara circumvolutiuni;

dentitie completa, uneori fara M3; molari tribosfenici;

membre scurte, cu unele carpiene unite.

- caractere intilnite si la carnivorele evoluate (ord. Carnivora):

prezente crestele occipitala si sagitala pe bolta craniana;

canini puternici + carnasiere;

membre pentadactile, plantigrade sau digitigrade, falange cu ghiare.

N.B. Nu toate erau carnivore. Cele primitive, mici, erau si insectivore si omnivore, iar cele carnivore se hraneau in special cu cadavre.

Clasificare: 2 familii

2a - Fam. OXYAENIDAE (Paleocen-Eocen) (g. Oxyaena)(Eocen inf.) - talie mica mijlocie, membre scurte, falange terminale crestate cu ghiare slab dezvoltate.

2b - Fam. HYAENODONTIDAE (Eocen-Miocen) (g. Hyaenodon)(Oligocen) - craniu alungit; falange terminale alungite, crestate, cu ghiare dezvoltate = carnivor redutabil, dusman al copitatelor contemporane lor (brontoterii si titanoterii).

b.3. Ordinul CARNIVORA (Eocen-Holocen)

Caracteristici:

creasta sagitala si occipitala;

portiune faciala mai putin alungita;

creier mai voluminos cu circumvolutiuni;

canini dezvoltati, postcanini secodonti. Carnasiera alcatuita din P4/M1. De regula fara M3;

degete cu ghiare; oase carpale fuzionate;

Evolutie paralela cu a Creodontelor, ambele avandu-si oroginea in stramosi insectivori, insa diferiti.

Clasificare: 2 subordine

3a. Subordinul FISSIPEDIA (Eocen-Holocen) (carnivore terestre) include azi Hyaenidele (hiena, sacalul), Felidele (leul, tigrul, pantera, rasul), Mustellidele (jderul, dihorul, vidra, nurca), Canidele (cainii, lupii, vulpile) si Ursidele (ursii).

Fissipede fosile: Fam. MIACIDAE (Eocen-Oligocen) - mici, arboricole. Din ele s-au desprins carnivorele uriase din Pliocen-Pleistocenul Americii de Nord si Europei, "tigrii cu dinti-pumnal" (g. Smilodon America de Nord si g. Machairodus, Europa).

3b. Subordinul PINNIPEDA (Eocen-Holocen)(carnivore acvatice) includ azi leii de mare (otariile), focele si morsele. Adaptate la innot stilopod scurt si robust, autopod alungit, oase carpale fuzionate, dentitie adaptata la regim ichtiofag (incisivi redusi, canini dezvoltati, P si M nediferentiati).

b.4. Ordinul CETACEA (Eocen inferior-Holocen)

Delfini si balene - adaptate mediului pelagic din mari si oceane. Corp fusiform, cu inotatoare codala bilobata dispusa orizontal propulsor.

Craniu : portiune preorbitala foarte alungita - maxilarele formeaza un rostrum ascutit; oasele boltii craniene se suprapun partial (= telescopice) narinele sunt impinse in urma, spre crestetul capului.

Coloana vertebrala - numeroase vertebre, putin diferentiate morfologic; cele 7 vertebre cervicale=scurte, uneori fuzionate intr-un bloc vertebral unic.

Membrele - prezente doar cele anterioare, transformate in palete inotatoare cu stilopod, zeugopod si metacarpiene scurte si robuste. 5 degete, dar cu hiperfalangie (falange mai numeroase); posterior se pastreaza doar rudimente nefunctionale ale centurii pelviene, uneori si ale femurului si tibiei.

Clasificare: 3 subordine (Archaeoceti, Odontoceti si Mysticeti)

4a. Subordinul ARCHAEOCETI (Eocen inf.-Miocen inf.) - caractere arhaice mostenite de la un stramos insectivor sau creodont, combinate cu specializarile la viata acvatica.

Caractere arhaice: - absenta telescopajului boltii craniene

- dentitia comuna placentarelor primitive: 3143

- vertebre cervicale largi, nefuzionate

Caractere de specializare: - corp si bot - alungite

- membre anterioare scurte, transformate in palete

- fara membre posterioare

ex. g. Prozeuglodon (Eocen). Au dat nastere celorlalte doua subordine:

4b. Subordinul ODONTOCETI (Eocen superior-Holocen) - delfinii si balenele cu dinti (numerosi dinti conici, nediferentiati si uniradiculati) - ichtiofagi.

g. Agorophius (Eocen sup.)

Inflorirea maxima a odontocetelor - in Miocen-Pliocen inf.

4c. Subordinul MYSTICETI (Oligocen-Holocen) - balene cu fanoane = placi cornoase fine si dense, dispuse pe marginile maxilarelor (dispozitive de filtrare). In faza embrionara - dinti conici. Maximum in Miocen-Pliocen inf.

g. Cetotherium (Miocen)

b.5. Ordinul EDENTATA (Paleocen-Holocen)

Formele complet lipsite de dinti sunt putine dar dintii sunt nediferentiati (=homeodonti), neschimbatori (monofiodonti), absenti pe partile anterioare ale maxilarelor, fara radacini, fafra email sau ca benzi pe marginile coroanei.

Azi: America de Sud (lenesul, tatuul, furnicarul), Africa si Asia de Sud (pangolinul)

Corpul acoperit de par, solzi cornosi, carapace din osificari dermice, uneori acoperind si craniul. ex.

g. Glyptodon (Pleistocen, America de Nord si America de Sud)

g. Megatherium (Pliocen) - urias din America de Sud, disparut dupa unirea celor doua americi in Paleocenul superior.

b.6. Ordinul RODENTIA (Paleocen-Holocen)

- In prezent, cel mai numeros grup de placentare (peste 30%)

- terestre, subterane, arboricole, amfibii, foarte raspandite (de la ecuator la poli)

- importanta biostratigrafica pentru Neozoic datorita vitezei mari de speciatie.

Talie: mica si foarte mica, vegetariene, rar omnivore.

Adaptari speciale - articulatie mobila a mandibulei, cu puternica apofiza angulara

- craniu alungit, scurt, cu orbite deschise posterior

- dentitia: 1 pereche de incisivi pe ambele maxilare, lipsesc caninii si uneori premolarii. Spatiul lipsa=diastema. Incisivii - alungiti, fara radacina, cu crestere continua; molarii - la cele primitive = brevidonti, ulterior - hipsodonti, lofodonti: 1/1I; 0/0 C, 0-2/0-2P, 2-3/2-3M

Origine - in insectivore primitive. ex.

g. Theridomys

g. Elasmodontomys (Pleistocen-Holocen)

g. Goniodontomys (Pleistocen)

b.7. Ordinul LAGOMORPHA (Eocen superior-Holocen) = iepurii

Inrzditi cu rozatoarele dar diferiti prin prezenta unei perechi suplimentare de incisivi (mai mici) pe maxilarul superior: 2/1I, 0/0C, 3/2P, 2-3/3M.

- incisivi cu crestere continua, acoperiti cu email pe toata suprafata;

- P si M - cu coroana inalta, cu crestere continua. Coroana comprimata antero-posterior cu un sant median adanc.

c. EUTHERIENI DERIVATI DIN CONDYLARTHRE

c.1. Ordinul AMBLYPODA (Paleogen)

Copitate arhaice, cu tendinta generala de crestere a taliei.

Caractere - craniu si mandibula masive, cu puternice insertii musculare

- capacitate cerebrala redusa, creier primitiv

- dentitie completa, cu canini dezvoltati, adesea cu aspect de defense; molari brevidonti cu coroana selenodonta-lofodonta.

- membre masive pentadactile, plantigrade, cu ghiare tocite sau copite.

Clasificare: 4 subordine - Pantodonta si Dinocerata, din Paleocenul-Eocenul Americii de Nord si Asiei de est. Xenungulata (Paleocen superior) si Pyrotheria (Eocen inferior-Oligocen inferior), ultimele doua din America de sud (endemice)

1a. Subordinul PANTODONTA (Paleocen-Eocen)

g. Pantolambda (Paleocen mediu-sup.) - talie mijlocie (a oii), craniu alungit, membre scurte

1b. Subordinul DINOCERATA /Paleocen-Eocen)

- o pereche de proeminente osoase pe suprafata maxilarelor, nazalelor si parietalelor

g. Uintatherium (Eocen mediu) - talia unui rinocer

1c. Subordinul XENUNGULATA (Paleocen superior)

talie mijlocie

1d. Subordinul PYROTHERIA (Eocen inferior-Oligocen inferior) - singurele care au trecut in Oligocen. Aveau dimensiunile unor elefanti si chiar o trompa. Incisivi foarte dezvoltati (aspect de defense).

c.2. Ordinul EMBRITOPODA (Oligocen)

Copitate primitive, pana nu demult considerate ca endemice Africii. decurand descoperite si in Romania, Turcia si fosta URSS.

g. Arsinoitherium (Oligocenul iferior de la El Fayoum, Egipt) - amfibiu de talia si cu infatisarea unui rinocer. Pe nazale avea o pereche de coarne mari, unite la baza. Dentitie completa. Molari hipsodonti cu doua creste transversale si o creasta externa (lofe). Membre pentadactile, plantograde, cu copite mici, latite.

c.3. Ordinul NOTOUNGULATA (Paleocen-Pleistocen)

- grupul cel mai numeros de ierbivore sud-americane

Craniu - alungit, cu partea dorsala plata, arcada zigomatica robusta, orbita deschisa posterior;

Dentitie: aproape completa, uneori cu scuta diastema post-canina; incisivi dezvoltati. P si M de la brevidonti pana la hipsodonti (evolutiv)

Membre: digitigrade sau unguligrade, pentadactile pana la tridactile (evolutiv), cu simetrie mezaxona (prin reducerea degetelor laterale. Degete invelite in copite micic sau cu ghiare.

Reprezentanti: cele mai vechi din Paleocenul Asiei. In Eocen - inlocuite in emisfera nordica de ierbivore mai competitive (perissodacyle, artiodactyle) supravietuiesc doar in America de Sud pana in Pleistocen.

3.1. Subordinul TOXODONTA (Oligocen-Pleistocen) - grupul cel mai numeros de notoungulate. g. Taxopdon (Pliocen-Pleistocen) - talia unui rinocer; masive, cu incisivi mari spatuliformi, canini redusi sau fara; membre tridactile, unguligrade.

c.4. Ordinul ASTRAPOTHERIA (Paleocen-Miocen) - America de Sud.

- regiune faciala scurta, fara incisivi, canini foarte dezvoltati cu crestere continua, urmati de o diastema dezvoltata. P si M lofodonti; sinusuri aerifere largi + trompa T asemanatoare cu proboscidienii.

g. Astrapotherium - oasele membrelor anterioare mai robuste decat ale celor posterioare.

c.5. Ordinul LITOPTERNA (Paleocen superior-Pleistocen inferior) Maxim in Miocen, endemice Americii de Sud.

- paralelism evolutiv cu Perissodactylele (imparicopitate): membre alungite, cu simetrie mezaxona, tridactile sau chiar monodactile, asemanatoare equidelor dar

dentitie completa cu P si M bunolofodonti sau bunoselenodonti; craniu alungit, cu orbite inchise; creier primitiv.

Notoungulatele, Astrapotheriile si Litopternele = endemice Americii de Sud. Au disparut dupa patrunderea carnivorelor nord-americane la sfarsitul Pleistocenului.

c.6. Ord. PROBOSCIDEA (Eocen-Holocen)

Talie foarte mare (cu exceptia unor forme primitive). Membre columnare, pentadactile, cu simetrie mezaxona. Craniu voluminos, inalt; oase craniene pneumatice, cu sinusuri legate de cavitatea nazala, umplute cu aer, ceea ce duce la scaderea greutatii craniului. Orbite deschise posterior. Deschidere nazala larga, prelungita cu trompa = proboscis).

Dentitia: reducerea incisivilor, fara canini; P de lapte persistenti toata viata. Incisivi superiori alungiti, cu crestere continua (= defense), ajungind pana la 3 m lungime, curbate in jos sau in sus, rareori drepte. Alcatuite din dentina, cu structura compacta (= fildes), invelite de email doar la extremitatea anterioara. La elefantii propriu zisi incisivii inferiori lipsesc. Exista 3P si 3M. La elefanti, doar 4 dintre acestia sunt folositi in acelasi timp. Pe masura ce primul P este tocit, este impins in urma sieliminat, seria completindu-se cu un nou molar, pana la intrarea in functie a ultimului molar, dupa care nu se formeaza alti dinti. P si M sunt largi, alungiti, hipsodonti/subhipsodonti, lofodonti sau bunolofodonti.

Dentitia are importanta sistematica (taxonomica).

Clasificare: 3 subordine: Moeritherioridea, Elephantoidea si Deinotherioidea.

6.b. Subord. MOERITHERIOIDEA (Eocen supeior-Oligocen inferior de la El Fayoum, Egipt)

g. Moeritherium - singurul reprezentant. Talia unui tapir; viata probabil amfibie; craniu alungit, cu orbite situate anterior; deschidere nazala usor largita, sugerind existenta unei mici trompe. Dentitie: 3/2I 1/0C 3/3P 3/3M . Incisivii nr.2, superior si inferior, sunt mai dezvoltati, avind tendinta de a se transforma in defense. caninul superior este redus. M sunt bunodonti, cu 4 tuberculi dispusi in 2 lofe transversale.

6.b. Subord. ELEPHANTOIDEA (Oligocen-Holocen)

Cuprinde mastodontii si elefantii.

A. MASTODONTII (Oligocen-Pliocen) Maxim in Miocen-Pliocen.

2 perechi de defense, superiora si inferioara. P si M cu 3-5 lofe formate prin tocirea unor tuberculi bunodonti. Unii aveau intre lofe tuberculi intercalari rotunjiti (tip bunomastodont), altii nu aveau (tip mastodont sau zigolofodont)

A.1. Fam. GOMPHOTERIIDAE

Cei mai vechi sunt cunoscuti din Eocenul inferior de la El Fayoum-Egipt:

g. Palaeomastodon

g. Phiomia

Aveau deja caracterele generale ale proboscidienilor. M - din 3 creste din cate 2 tuberculi alungiti transversal (Phiomia) sau din 2 creste urmate de un talon dezvoltat (Palaeomastodon)

g. Gomphotherium (Miocenul din Eurasia, Africa si America de Nord) este un reprezentant tipic. Cu defense drepte pe ambele maxilare, cele superioare fiind mai alungite. P si M, cu tuberculi bunodonti acoperiti de email gros, formand 3 creste transversale iar la ultimul molar 4-5 creste.

g. Stegomastodon (Pliocen superior-Pleistocen inferior, America de nord si de sud). Avea 7-8 creste.

g. Anancus (Pliocen superior-Pleistocen inferior, Europa). Defensele ajungeau la 2/3 din lungimea corpului. M - subhipsodonti cu tuberculi dispusi pe 4-6 creste.

A2. Fam. MASTODONTOIDEAE (Miocen-Pliocen; Eurasia, Africa, America de Nord). Mastodonti cu coroana joasa, cu creste formate din tuberculi inalti. Acoperita in intregime de email. Incisivii inferiori slab dezvoltati, incisivii superioari foarte alungiti si curbati in sus.

g. Mastodon (Zygolophodon) - molari cu 3-4 creste din numar variabil de tuberculi.

B. ELEFANTII (Pleistocern-Holocen)

Deosebiri fata de mastodonti:

craniu mai inalt si mai scurt

fara incisivi inferiori

incisivi superiori (defebse) dezvoltati, putin curbati de jos in sus

molari si premolari hipsodonti, cu ciment dezvoltat pe coroana in spatiul dintre lofe si n interiorul acestora

molari cu numar variabil de lofe (5-30) inconjurate de email.

Primii elefanti dateaza de la inceputul cuaternarului in Asia si Europa, atat tipuri de clmat cald (Elephas, Loxodonta, Archidiskodon) cat si de climat rece (Mamuthus)

g. Elephas (E. indicus) in Asia, din Pleistocenul inferior -Holocen. Craniu nalt, rotunjit superior, defebse scurte indreptate olari cu lofe numerioase, inconjurate de email gros si usor cutat.

g. Archidiskodon - Pleistocenul din Europa de sud si sud-est. Inrudit cu Elephas. Emailul gros din jurul lofelor formeaza sinusuri caracteristice.

g. Loxodonta (L. africana) (Pleistocen-Holocen) - in Europa de sud si Africa de nord. Molari cu numar redus de creste, cu aspect quasirombic rezultat prin uzura.

g. Mamuthus (M. primigenius = "mamutul cu blana") - in Asia si Europa. In perioadele glaciare a avansat pana egiunile sudice ale celor doua contnente. Defense cu baza indreptata in jos si extremitatile curbate spre interior. Molari alungiti, cu lofe numeroase (pana la 30), inguste, inconjurate de email subtire puternic plisat.

Originea elefantilor - in Gomfoterii cu molari bunolofodonti care in Pliocen au generat tipuri primitive de elefanti (g. Primelephas). Pe de alta parte, formele primitive de mastodonti au generat g. Stegodon cu caractere intermedare intre mastodontii zigolofodonti si elefanti.

Elephas   Loxodonta

Pleistocen Elephas Loxodonta

Pliocen Anancus Mastodon

Deinotherium Primelephas Stegodon

Miocen Gomphotherium

Oligocen

?

-------- ----- ------ ----- ----- -----------Paleomastodon----- ----- ----------------

Eocen  Moeritherium

Paleocen Condilarthre primitive

6.c. Subord. DEINOTHERIOIDEA (Miocen-Pliocen, Europa si Asia; In Africa din Miocen in Pleoistocen mediu). Un singur gen:

g. Deinotherium - tendinta de crestere progresiva a taliei. D. gigantissimum  descoperit de Gr. Stefanescu in Meotianul de la Manzati (Vaslui) are 4 matri inaltime, 5 metri lungime, o pereche de defense relativ scurte e mandibula, indreptate in jos si curbate spre interior. Molari brevidonti acoperiti cu email, cu 2-3 creste ascutite.

7. Ordinul SIRENIA (Eocen-Holocen) - mamifere acvatice, in zone putin adanci ale marilor si in estuare. Adaptari la mediul acvatic:

corp cilidric, alungit, fara gat distinct, cu coada latita

membre anterioare transformate in palete inotatoare (fara hiperfalangie sau hiperdactilie)

lipsite de membre posterioare si de centura pelviana

oase masive, ingrosate (pachiostoza)

premaxila ascutita, curbata in jos

dentitie ierbivora (se hranesc cu alge): incisivi si canini lipsa sau rudimentari-inlocuiti cu placi cornoase dispuse pe plafonul ucal. Premolari si molari brevidonti cu doua creste transversale.

g. Protosiren (Eocen mediu) - cu caractere primitive: dentitie dezvoltata si membre posterioare si centura pelviana. Probabil amfibiu.

g. Halitherium (Oligocen-Miocen) - bazin rudimentar si membre posteruioare absente.

8. Ord. PERISSODACTYLA (IMPARICOPITATE) (Eocen-Holocen)

Cuprinde cai, zebre, tapiri si rinoceri. Azi mai rare decat paricopitatele, dar in Eocen erau mai numedroase.

Princopalele caracteristici legate de structura membrelor:

simetria mwezaxona (axul de simetrie trece prin mijlocul degetului 3)

reducerea numarului de degete. Majoritatea sunt tridactile (sunt functionale degetele 2, 3 si 4). Caii evoluati prezinta doar degetul 3 invelit in copita.

Carpiene in pozitie alterna (fata de cea seriata de la copitatele primitive). Fiecare os carpian se articuleaza cu  altele doua. Astragalul prezinta o suprafata concava cu margini carenate (in partea superioara) si plata (inferior) ceea ce reduce mobilitatea antero-posterioara a gleznei.

Dentitia este completa la cele primitive, cu dastema la cele evoluate: lipsesc caninii si P₁. Molari si premolari de tip bunodont, lofodont sau bunolofoselenodont. Coroana scurta sau cu tendinta de hipsodontie.

Clasificare: 2 subordine: Hippomorpha (cu superfam. Equoidea, Brontotherioidea, Calicotherioidea) si Ceratomorpha (cu superfam. Rhinoceratoidea si Tapiroidea).

8a. Subord. HIPPOMORPHA (Eocen-Holocen)

A. Superfam. EQUOIDEA. Cuprinde calul actual (g. Equus) si stramosii sai. Exemplu calsic de evolutie progresiva elatie cu mediul.

Tendinte principale:

cresterea taliei de la cea a unui caine mijlociu la cea a cailor.

Alungirea portiunii faciale a craniului ducand la marirea suprafetei maxilarelor - suprafata de masticatie.

Accentuarea hipsodontiei

Molarizarea premolarilor, complicarea morfologiei molarilor superiori, de la bunodont cu 6 tuberculi (Eocen) la bunolofoselenodont (Pliocen-Pleistocen)

Alungirea membrelor

Reducerea numarului de degete de la tetradactilie(anterior) si tridactilie (posterior) la monodactilie.

Evolutia este ilustrata si de conditiile paleoecologice:

formele primitive au trait in paduri subtropicale; se hraneau cu vegetatie suculenta (dentitie bunodonta).

In Miocenul inferior, ca urmare a racirii padurile se retrag, se extinde stepa cu vegetatie uscata si suprafata de masticatie creste prin alungirea maxilarelor, molarizarea premolarilor, accentuarea hipsodontiei, complicarea morfologiei suprafetei, alungirea diastemei. Alte tendinte: cresterea taliei, alungirea membrelor si reducerea degetelor pana la monodactilie ducand la cresterea vitezei de alergare pentru apararea de carnivorele feroce.

Cadrul paleogeografic:

g. Hyracotherium (= Eochippus): forma ancestrala atat in Eurasia cat si in America de Nord, in timpul Eocenului inferior. Din Eocenul mediu opana in Pleistocenul superior centru evolutiei este in America de Nord. De aici se cunosc toti descendentii in linie directa ai filogeniei calului. Explicatia? - La finele Eocenului inferior Eurasia se desparte de America de Nord prin deschiderea Atlanticului de Nord. In Europa s-au desprins si au evoluat pana in Oligocenul inferior Paleotheriidele.

In Miocen, prin puntea Behring equidele au patruns din America de Nord in Asia si Europa (genurile Anchitherium, Hipparion si Equus-la inceputul Pliocenului).

Reprezentanti:  Forme migrate in Europa

g. Hyracotherium (= Eochippus) (Eocen)

g. Mesohippus (Oligocen mediu) g. Anchitherium(Mioc.)

g. Miohippus (Oligocen superior)

g. Merychippus (Miocen mediu-superior)

g. Hipparion (Pliocen inf.-Pleistocen inf.)

g. Pliohipps (Pliocen)

g. Equus (Pliocen superior-Holocen)

B) Superfam. BRONTOTHERIOIDEA (BRONTOTHERII SAU TITANOTHERII) (Eocen-Oligocen inferior) - evolutie rapida: 40 genuri in 16 Ma.

Reprezentati:

g. Eotitanops (Eocen inferior)

g. Brontotherium (Oligocen nferior)

g. Brontops (Oligocen inferior).

Tendinte evolutive:

cresterea taliei

dezvoltarea une perechi de protuberante osoase pe craniu, la limita nazale/frontale, mai proeminente la masculi

craniu alungit si scurt, cu capacitate cerebrala redusa

dentitie completa; la ultimele forme lipsesc incisivii si primul premolar; canini ingrisati si ascutiti; premolari si molari brevidonti; molari bunolofodonti.

Corp masiv cu membre scurte si robuste (anterior 4, posterior 3 degete)

Coloana vertebrala cu apofize neurale lungi in partea anterioara a regiunii toracice.

Majoritatea sunt cunoscute din Eocen-Oligocenul inferior al Americii de Nord. In Eocenul superior au patruns in Asia si au ajuns pana in Europa. Ex. Brachidiastematherium transylvanicum (mamifer cu diastema scurta din Transilvania descoperit in depozitele continentale (Strate de Valea Nadasului) ale Eocenului superior de langa Cluj.

C. Superfam. CALICHOTERIOIDEA (Eocen superior-Plestocen).

Grup aberant, cu alura generala asemanatoare cailor dar membre anterioare mai lungi decat cele posterioare si cu ghiare in loc de copite. Dentitie brevidonta, fara canini (diastema). Premolari simpli, nemolarizati. Molari superiori bunolofodonti, molari nferiori selenodonti. Membrele anterioare tetradactile, cele posterioare tridactile.

g. Moropus (Miocen)

g. Calicotherium (Miocen)

Raspandire: in Meocen in Eurasia si America de Nord. In Oligocen, rari in America de Nord, persista pana in Pliocen in Europa si pana in Pleistocen in Asia si Africa.

8b. Subord. CERATOMORPHA (Eocen-Holocen)

A. Superfam. TAPIROIDEA (Eocen-Holocen)

Tapirii traiesc azi in regiuni calde ale Americii Centrale, Americii de Sud si Asiei de sud-est. Reprezinta un grup relict de perissodactyle cu orignea in Eocenul Eurasiei si Americii de Nord.

Tipurile primitive aveau membre scurte, tetradactile (anterior) si tridactile (posterior); molari brevidonti cu 3 lofe pe maxilarul superior (ectolofa, protolofa si metalofa) si cu doua lofe transversale pe maxilarul inferior.

g. Lophyodon (Eocen, Europa).

B. Superfam. RHINOCEROTOIDEA (Eocen-Holocen)

Cuprinde rinocerii, care au origine comuna cu tapirii in Paleogenul inferior. Azi traiesc doar in regiunile tropicale ale Africii si Asiei de sud-est, fiind in pragul disparitiei. Au avut o evolutie complexa, cu numeroase linii filogenetice.

Corp masiv, membre robuste, tridactile, degetul 3 fiind mai alungit. Cele trei degete functionale sunt invelite in saboti cornosi.

Craniul este alungit, depresionar in regiunea frontalelor. Portiunea occipitala e inaltata deasupra nivelului boltii. Prezinta 1-2 coarne, fara suport osos.

Dentitia redusa anterior, separata de cea posterioara prin doastema. Posterior au dinti brevidonti, inveliti in intregime in email. Molarii siuperiori prezinta o ectolofa formata prin sudarea yuberculilor externi, protolofa si metalofa fiind perpendiculare pe ectolofa, in forma literei P; premolarii superiori cu tendinta de molarizare , cu exceptia primului; formele primitive erau svelte, fiind buni alergatori.

g. Hyracodon (Eocen-Oligocen) in Asia de est si America de Nord. Contemporani cu acesta erau Amynodontidaele din Oligocenul Europei, formr greoaie.

Rhynoceridaele - reprezinta grupul cel mai numeros in Europa, Asia, America de Nord, Africa. Evoluati din hyracodoni, cu tendinta de crestere a taliei, reducerea degetelor de la 4 la 3 si molarizarea premolarilor.

g. Prohyracodon (Eocen superior in Europa (Transilv.) - Oligocen in Asia).

g. Baluchitherium (Oligocen-Miocen), fara coarne, masiv, urias (5 m inaltime).

g. Aceratherium (Oligocen mediu-Miocen superior), Europa.

g. Dicerorhinus (Miocen-Pleistocen), cu doua coarne, nazal si frontal.

g. Coelodonta (C. antiquitatis - "rinocerul cu blana" (Pleistocen).