Felinele mari

Probabil cele mai reusite pradatoare din lumea animala, acesti ucigasi  inversunati si rapizi, ataca prin surprindere sau captureaza victimele dupa o goana indelungata.

Printre felinele mari, deosebim sase specii, dupa cum urmeaza: leul, jaguarul, tigrul, pantera de zapada si ghepardul, care este incadrat intr-un gen aparte. Multi considera ca irbisul (din genul Panthera) face parte din grupa felinelor mari, dar in realitate aceasta specie nu este inrudita cu cele mentionate.

Cu exceptia jaguarului, care traieste in America de Sud, celelalte specii se gasesc in Africa si in Asia.

Felinele au aparut pe pamant in urma cu 25 de milioane de ani. Primul si poate cel mai recunoscut reprezentant al lor avea colti (canini) de peste 20 de centrimetri lungime. Aceste animale uriase se pareca vanau ierbivore mari, pe care le sfasiau cu ajutorul coltilor. Intre felinele mentionate exista si numeroase deosebiri. De exemplu, leul, tigrul si pantera au obiceiul sa urle, in timp ce irbisul si ghepardul nu.

Majoritatea felinelor mari se lungesc intinse pe pamant, in vreme ce pantera de zapada sta ghemuita in timpul hranirii. Cu exceptia ghepardului, ghearele felinelor pot fi retractate sau scoase in functie de necesitati. Toate felinele mari sunt pradatoare: pentru supravietuire sunt nevoite sa vaneze animale vii sau sa caute hoituri. Cele mai multe specii stau la panda pentru a le vana. In timpul vanatorii umbla in varful labelor cu ghearele retrase, atingand solul doar cu pernitele (plantare si palmare).

De obicei se furiseaza cu grija in apropierea victelor, apoi cu ajutorul muschior puternici ai membrelor posterioare si ai spateluise arunca brusc asupra animalului. Dupa ce au prins si au doborat prada, o omoara, zdrobindu-i vertebrele cervicale printr-o muscatura puternica, sau acoperindu-i cu gura orificiile nazale si gura pana ce animalul se sufoca. Cele mai multe feline vaneaza singure, in schimb leii vaneaza in grup - aplicand o strategie foarte eficienta.

Unul sau doi dintre membrii grupului sperie victima aleasa, gonind-o spre cei care stau la panda.

Leul - singurul dintre felinele mari care duce o viata sociala propriu-zisa. Traieste in grupuri numite haite. Cate o haita este compusa din cel mult 12 femele inrudite si cel mult 5- 6 masculi. In grup, masculul cel mai mare si cel mai puternic este stapanul si tatal celor mai multi dintre pui.

Masculul este mult mai mare decat femela, capul si gatul fiind acoperit de o coama deasa, datorita careia pare si mai mare si mai impunator. Coama ii protejeaza totdata gatul in cazul in care se ajunge la lupte pentru apararea teritoriului. Prada pentru intreaga haita este capturata de femele. Ele sunt mai usoare si alearga mai repede. Hrana lor este foarte variata, de la zebra si bivol, pana la soareci.

Femelele haitei uneori dau nastere la 3- 4 pui pe care-i cresc impreuna. Puii consuma doar pentru prima oara carne la varsta de trei luni, dar ei sug lapte si in urmatoarele trei luni.

Cea mai mare felina

Tigrul este cea mai mare dintre felinele mari. Are mai multe subspecii, toate fiind amenintate cu disparitia. Tigrul siberian, cea mai mare felina din lume, poate atinge o greutate de 300 de kg. Traieste in regiunile nordice ale Rusiei, fiind protejat de un strat adipos subcutanat impotriva frigului din timpul iernilor aspre. In locul in care traieste hrana este putina, motiv pentru care acest vanator solitar este nevoit sa cutreiere distante mari pentru a gasi o prada. Blana groasa este de culoare galben-roscata - deseori mai deschisa decat la alti tigri, avand si mult alb pentru a se contopi mai bine cu peisajul siberian inzapezit.

Cea mai raspandita si cunoscuta subspecie este tigrul indian sau bengalez. Masculii traiesc solitar si isi apara teritoriul de intrusi. Femelele insa prefera se se cupleze cu masculii sau cu alte femele. La fel ca si majoritatea felinelor mari si tigrii isi marcheaza teritoriul cu urina, dar ii atentioneaza pe confratii sai asupra prezentei sale si prin urmele lasate de gheare pe scoarta copacilor. Tigrul este un animal foarte puternic; este in stare sa coboare animale mult mai mari decat el, cum ar fi bivolul salbatic.

Dupa ce a capturat si a omorat victima, o taraste intr-un loc retras, adesea langa apa si zile la rand se hraneste din ea. Resturile le acopera cu crengi si le supravegheaza pana I se face foame din nou. Vanatorea este epuizanta, de aceea tigrul isi petrece 80 % din timp odihnindu-se.

Vaneaza noaptea la adapostul intunericului, furisandu-se incet in apropierea  pradei. De obicei in zori si spre seara isi face toaleta, lingandu-si blana la fel ca pisica de casa. Spre deosebire insa de aceasta, tigrului ii place apa, scalzandu-se des in lacurile din apropiere.

Pradatorul ascuns

Pantera (sau leopardul) este cea mai raspandita dintre toate felinele mari. Succesul in evolutie il datoreaza faptului ca se adapteaza foarte bine la diferite conditii de mediu si hrana. Este un animal elegant. Corpul sau zvelt este acoperit de un par lucios, impodobit cu rozete, pete sub forma de discuri. Pantera neagra nu este o specie aparte, ci doar o varianta de culoare, corpul ei fiind deasemenea acoperit cu pete sub forma de rozete, dar acestea nu prea se observa.

Este raspandita mai ales in Asia de sud-est, unde se confunda foarte bine cu vegetatia de sol abundenta din paduri. Este mai agresiva decat celelalte pantere.

Pantera este specia care duce cea mai retrasa  viata dintre felinele mari. Este foarte greu de gasit. Atat femela cat si masculul sunt ucigasi innascuti si consuma o hrana mult mai variata decat restul felinelor - printre altele gazele, sacali, struti, facoceri, ba chiar si testoase. Se odihneste cu placere printre crengile unor copaci inlti, sau in locurile mai retrase ale padurilor, unde isi poate efectua toaleta in liniste.

Pantera de zapada traieste in regiunile cu climat rece, la 3.000- 4.000 de metri deasupra nivelului marii, dar in timpul iernii coboara putin mai jos. Vaneaza noaptea, in special mamifere mai mici decat iepurele, dar si mai mari decat gazelele. Talpile mari, membrele anterioare scurte, precum si musculatura toracica puternica o ajuta la efectuarea salturilor de pe o stanca pe alta. Coada lunga ajuta la echilibrului.

Neofelis nebuloasa seamana cu felinele mari, dar nu este inrudita cu pantera. Nu urla. Specialistii considera ca ar fi veriga lipsa in lantul care face legatura intre felinele mari si mici (de exemplu acelotii).

Craniul panterei

Privind din fata craniul unei pantere, putem observa ca ochii sunt orientati inainte, ceea ce ii permite vederea in spatiu. Caninii foarte lungi o ajuta la imobilizarea si uciderea victimei. Craniul irbisului este mult mai mic, cavitatea bucala are o deschidere mai mica decat la pantera. Craniul lui Neofelis nebuloasa este si mai mic, dar caninii sunt mai mari.

Jaguarul este foarte rar si duce o viata ascunsa. Indrageste padurile mangrove ale Americii Centrale si de Sud. Corpul este robust, coloritul asemanator cu celal panterei si la fel ca acasta, este un vanator desavarsit.

Nu este suficient de rezistent pentru a-i goni prada pe o distanta mai mare, succesul lui consta mai mult in rabdare si forta. Se hraneste cu animalele care traiesc in padurile mangrove, cum ar fi lenesul sau porcul de apa. Muscatura jaguarului este deosebit de profunda.

Maxilarele puternice si relativ scurte penetreaza cu usurinta tesuturile, zdrobeste si mesteca foarte bine oasele si restul tesuturilor vii. Vaneaza de obicei noaptea, la fel ca celelalte feline mari. Strabate mai multi kilometri pentru a gasi hrana, urmarindu-si victima chiar si in apa. Uneori consuma peste si testoase.

Ghepardul este cel mai rapid mamifer terestru. De obicei alearga cu o viteza de 80 km pe ora dupa gazele si antilope, dar daca este necesar, poate atinge 110 km/h, pe distanta scurta. Daca prada reuseste sa obtina un avantaj de cca. 20s, ghepardul renunta la ea.

Daca isi ajunge din urma victima sare la ea si o impiedica. In cazul animalelor mai mari, aplica o lovitura rapida cu picioarele din fata in zona fesei sau in flanc. Cand victima a ajuns la sol, o imobilizeaza si ii infige ghearele in gat; in final o transeaza si o mananca pe loc.

Ghepardul nu consuma decat prada capturata de el, neluand in seama hoiturile chiar daca acestea sunt proaspete. Este un animal timid, fricos. Daca apare o felina mai mare decat el, de exemplu un leu, renunta la prada, fara a se impotrivi.

Puii de ghepard sunt amenintati de multe pericole, de multe ori cad victime leilo, panterelor, sau altor pradatoare, iar acestea nu rateaza nici o ocazie sa-i atace.

Uneori alti gheparzi pot sa le pericicleze viata. Un mascul dornic de a se imperechea cu o mama ghepard o poate lua "ostateca", timp in care puii ramasi singuri pot muri de foame. Plansul puilor infometati poate atrage atentia unor pradatori, care nu le vor cruta viata.la fel ca celelalte feline mari, si gheparzii sunt pe cale de disparitie.azi se mai gasesc doar in savanele din Africa de Est si de Sud. Datorita modului in care vaneaza, au nevoie de teritorii mari, si pentru ca omul le reduce din ce in ce mai mult mediul de viata, numarul gheparzilor este in scadere.

Cum alearga ghepardul?

Membrele lungi, subtiri ale ghepardului se leaga de trunchi cu niste articulatii laxe, astfel incat alearga cu pasi mari. La aceasta contribuie si constitutia fina, coloana vertebrala flexibila si mobilitatea soldului si a umarului.

In timpul alergarii toate cele 4 membre sunt ridicate de pe sol, in timp ce isi mentine echilibrul cu coada intinsa. In faza urmatoare unul dintre membrele posterioare atinge solul. Cu celalalt membru posterior isi ia din nou avant si se ridica in aer cu corpul intins. In final, unul din membrele anterioare atinge solul, apoi si celalalt, dupa care animalul se ridica in aer cu membrele adunate sub corp. 

Amenintati cu disparitia

Un jaguar sanatos, matur, nu are de ce sa se teama in jungla. Poate doar un sarpe boa, sau omul ar putea reprezenta un peircol pentru acesta. Bastinasii junglelor din America de Sud mai omorau din cand in cand cate un exemplar, dar ii respectau si nu ii macelareau pe capete.

Mai tarziu oamenii au inceput sa-i vaneze fara mila, pentru blana lor si cu toate ca in zilele noastre valorificarea blanurilor de jaguar este interzisa in intreaga lume, comertul la negru este inca in floare. Pe langa aceasta, numarul padurilor neatinse in care jaguarul ar putea trai este din ce in ce ma mic.

Bibliografie: Naturcarta 1998 - Wild animals FAUNA

Arborele lumii - Animale si plante