Familia Parvobacteriaceae

Familia Parvobacteriaceae

1. Genul Haemophilus

Specia: Haemophilus influenzae

2. Genul Bordetella

Specii B. pertussis

B. parapetussis

B. bronhiseptica

3. Genul Eikenella

Specia: Eikenella corrodens

4. Genul Actinobacillus

Specia Actinobacillus actinomycetemcomitans

1. Genul Haemophilus

Specia Haemophilus influenzae (s.p.)

(Bacilul Pfeiffer)

1. Habitat

Comensal in tractul respirator superior, la nivelul mucoasei bucofaringiene. Rar se poate gasi la nivelul seroaselor (meninge). Colonizeaza intens tractul respirator dupa o infectie virala (gripa).

2. Caractere morfologice

Are o forma de cocobacili, mici (1μ) predominant, Gram negativi nesporulati si imobili. Pot prezenta polimorfism gasindu-se rar forme bacilare lungi sau forme filamentoase. Variantele virulente prezinta capsula (izolate din LCR in meningita).

3. Caractere de cultura

Aerob strict, necesita pentru izolare factori V si X, cresc pe medii cu sange ce contin acesti factori. Cresc sub forma de colonii de 1 mm diametru incolore, transparente, asemanatoare cu picaturile de roua.

Se dezvolta la 37sC in culturi mixte pe mediul agar-sange cu striuri de Staphilococcus aureus, acesta sintetizeaza factorul V, "fenomenul de satelitism". In acest caz coloniile caracteristice prezinta un diametru mult mai mare.

Coloniile tulpinilor virulente au un caracter mucoid.

Pe mediile lichide se poate observa "fenomenul autolizei" (enzimele endogene autolitice).

4. Caractere metabolice

Fermenteaza glucoza fara producere de gaz, reduc nitriti la nitrati si reactia hilaliui este pozitiva.

5. Rezistenta la agenti fizici si chimici

Haemophilus influenzae este foarte sensibil la factorii fizici si chimici (antisepticele uzuale).

6. Structura antigenica

Prezinta o mare heterogenitate antigenica, se descriu:

- antigenul capsular specific de natura polizaharidica. Pe baza acestuia s-au clasificat in 6 serotipuri. Cel mai frecvent fiind serotipul L b. (testul de umflare a capsulei).

- antigene somatice: proteina P si substanta M implicate in patogenitate.

7. Patogenitate

La om patogenitatea este legata de prezenta capsulei, de unele agresive IgA proteaze si endotoxine. Este o bacterie virulenta si sensibilizanta, determina modificari in miscarile cililor tractului respirator.

8. Patogenie. Aspecte clinice

H. influenzae produce 4 tipuri de infectii majore, adesea insotite de septicemii, in special la copii si varstnici: meningite, epiglotite acute, osteomielite si artrite.

Formele necapsulate produc exarcerbari ale bronsitelor cronice.

9. Imunitate

Imunitatea umorala: prin anticorpii anticapsulari, care au efect bactericid. IgG transmise transplancentar sunt foarte eficiente protejand nou-nascutii pana la 6 luni. Nivelul imunoglobulinelor creste o data cu varsta.

10. Tratament

Se administreaza: ampicilina, cloramfenicol, rifampicina. Asociatiile chimioterapice au dat rezultate bune.

11. Epidemiologie. Profilaxie

Boala este raspandita la copii mici (2 luni - 3 ani). Se considera ca peste 30% din copii sunt purtatori de germeni, care alaturi de adulti reprezinta un potential de raspandire a infectiei.

Nu sunt metode speciale, totusi se utilizeaza rifampicina ca masura profilactica la contactii cazurilor de meningita.

In unele tari s-a introdus un vaccin impotriva H. influenzae tip b.

Alte specii din genul Haemophilus

H. parainfluenzae, H. parahaemoliticus, H. haemolyticus si H. aphropilus- comensali in cavitatea orala si pe mucoasa tractului respirator- sunt implicate rar in procese infectioase.

2. Genul Bordetella

Specii B. pertussis

B. parapertussis

B. bronhiseptica

Bordetella pertussis

1. Habitat

Se gaseste in tractul respirator uman la bolnavi, purtatori sanatosi nu exista.

2. Caractere morfologice

Cocobacili Gram negativi, capsulati, imobili de dimensiuni 0,2-1 µm asezati in perechi. Colorati cu fuxina si cu albastru de toluidina prezinta granulatii metacromatice bipolare.

3. Caractere de cultura - necesita medii imbogatite (cartof, glicerina, sange, extract de peptona Bordet Gengou), nu necesita factori de crestere.

Cresc sub forma de colonii - mici, bombate, foarte lucioase (picatura de mercur)

- nehemolitici: d.d. cu H. influenzae

4. Caractere metabolice nu fermenteaza glucidele

- nu produc indol

- reduc nitratii la nitriti

- catalaza pozitiv

5. Structura antigenica

Variatii antigenice trecearea de la forma S incapsulata virulenta la forma R necapsulata, avirulenta.

- antigen capsular - ce poate suferii variatii de faza prin pierderea capsulei in formele R.

- antigen fimbrial - "hemaglutinant" (corelat cu virulenta)

- antigen proteic "O" imunogen (anticorpi aglutinanti)

- antigen protectiv (AP) raspunzator de calitatile imunizante al vaccinului pertussis.

- toxina - raspunzatoare de anticorpi (anticorpi antitoxici) oponizanti ce favorizeza fagocitarea germenilor.

6. Patogenitatea

- virulenta: prezenta capului, fimbriilor pentru fixarea pe epiteliul cailor respiratorii

- toxigeneza = 2 toxine: exotoxina, endotoxina (antigen "O")

- LPF (factor producator de limfocitoza); efecte: iritativ local; creste sensibilitatea la histamina, serotonina; este mitogen nespecific pentru limfocitele T.

7. Patogenie. Aspecte clinice

Microorganismul este prezent pe mucoasele cailor respiratorii ale purtatorilor sanatosi si respectiv la bolnavi. Este o boala specifica omului. Determina o necroza la nivelul epiteliului ciliat respirator (bronhii, trahee), inflamatia mucoasei si a ganglionilor limfatici.

Clinic se manifesta prin "tuse convulsiva": caracterizata prin "chinte" de tuse.

Evolueaza in doua stadii: - stadiul cataral: exudat muco abundent, stranut  frecvent

- stadiu de tuse paroxistica (expir prelungit) = "tuse magareasca" determinata de sensibilizarea la endotoxina.

Complicatii: bronhopneumonie, suprainfectii - infectii (stafilococ, streptococ, pneumococ), otite.

Forme atipice: inflamatii ale cailor respiratorii (diagnostic diferential cu infectiile virale: adenovirusuri), angina.

8. Imunitate

S-a descris un raspuns imun umoral cu caracter predominant antitoxic orientat spre neutralizarea exotoxinei circulante. Se stie ca este o corelatie intre titrul de anticorpi specifici aglutinanti si rezistenta la reimbolnavire. Un rol important il joaca anticorpii opsonizanti si antitoxici. Acestia se coreleaza cu titrul anticorpilor aglutinanti ai opsonizanti ce apar din a 2-3 saptamana.

9. Tratament

In formele grave se administreaza antibiotice cu spectru larg pentru prevenirea suprainfectiei.

10. Epidemiologie. Profilaxie

Se transmite prin picaturile lui Pflügge. Contagiozitate mare, 90-95%. Sugarii pot face boala, anticorpii pertussis nu se transmit transplacentar.

Boala in 90% din cazuri evolueaza inaparent la adulti; se manifesta clinic mai ales la copiii prescolari si scolari, cu forme mai grave la fete.

Profilaxia - nespecifica - izolarea la domiciliu: 4-6 saptamani, bolnavii si   14-21 saptamani, contactii;

- dezinfectia locuintei bolnavilor

- specifica - vaccinarea DI-Te-Per (difteric, tetanic, pertussis) la copii 6 -12 saptamani-3 doze la o luna interval, 3-5 ani revaccinare si administrarea de γglobulina.

Bordetella parapertussis

Este un cocobacil asemanator cu B. pertussis. Produce la om, dupa o incubatie de    6-16 zile, o infectie respiratorie asemanatoare cu tusea convulsiva, dar cu o evolutie mai usoara.

Bordetella bronhiseptica a fost izolata ocazional din cazuri de tuse spasmodica asemanatoare tusei convulsive.

3. Genul Eikenella

Specia: Eikenella corrodens

Seamana cu Haemophilus, comensali in cavitatea orala si intestin. La om in anumite conditii (traume ale mucoasei) pot fi implicati in afectiuni parodontale. Se pot produce infectii extraorale: abcese cerebrale, abdominale, endocardite, osteomielite, meningite, peritonite.

4. Genul Actinobacillus

Specia Actinobacillus actinomycetemcomitans

1. Habitat

Izolata din cavitatea orala din spatiul subgingival impreuna cu specii de Actinomyces.

2. Caractere morfologice

Se prezinta sub forma de bastonase, mici, scurte (0,4-1 μm) drepti sau incurbati cu capete rotunjite. In preparatele proaspete pot prezenta fimbrii.

3. Caractere de cultura

Pe mediile geloza-sange cresc sub forma de colonii albe, translucide, netede, nehemolitice. Se dezvolta bine in aerobioza cu 5-10% CO₂. Necesita medii selective cu antibiotice bacitracina, vancomicina.

4. Caractere metabolice

Identificarea biochimica urmareste fermentarea zaharurilor si producerea acizilor prin metabolizarea carbohidratilor.

5. Patogenitatea

Prezinta un numar important de factori de virulenta endotoxine, leucotoxine, colagenare, citotoxine letale (CDT) factor de inducere a epitelotoxinei de rezorbtie osoasa, proteine de clivare IgG.

6. Patogenie. Aspecte clinice

Impreuna cu alti agenti, Actinomycetemcomitans joaca un rol semnificativ in producerea leziunilor gingivale, in leziunile parodontale cu evolutie acuta si boala parodontala distructiva.

La adulti a fost izolata uneori din endocardite infectioase, abcese cerebrale si subcutanate.

7. Tratament

Toate speciile sunt sensibile la chimioterapice cu spectru larg (tetracicline, cloramfenicol).