Accidente genetice in mitoza si meioza. Consecinte

Accidente genetice in mitoza si meioza. Consecinte

Aceste erori (sau accidente de distributie a materialului genetic) se pot produce prin doua mecanisme :

a) Nondisjunctia cromatidiana - aceasta se intampla in anafaza - centromerul nu se divide, cromatidele nu se pot separa si ele se deplaseaza impreuna la un pol al celulei. Prin aceasta manevra repartizarea materialului genetic nu mai poate fi egala. Cele doua celule-fiice vor avea fiecare un nr. anormal de crs. :

- una va avea un crs. in plus (2n+1) - 3 crs. identici si se numeste trisomie - 47,xx,+21

- cealalta celula rezultata va avea un crs. in minus (2n-1) si se numeste monosomie - 45,xx,-21

b) Intarzierea anafazica a unei cromatide. Din motive necunoscute una dintre cromatide se deplaseaza cu o viteza mai mica spre polul celulei. Aceasta inseamna ca ea va intarzia sa ajunga la locul cuvenit, in momentul in care se reconstituie nucleul, adica in telofaza. Urmarea este ca ea nu va fi cuprinsa in nucleul acelei celule-fiice.

In consecinta o celula va avea 2n, cealalta va avea 2n-1 si se numeste monosomie.

Consecintele acestor accidente se exprima la nivelul organismului prin aparitia unei populatii celulare cu un nr. diferit de crs., rezultand un mozaic cromosomial in care alaturi de celule normale (2n=46) apar si una-doua linii de celule anormale, cu 47 sau 45 crs. Nu toate aceste linii sau clone nou-formate supravietuiesc, unele fiind eliminate, dar existenta liniilor anormale produce adesea efecte negative in ansamblul structurii si formarii organismului.

Cu cat accidentul s-a produs mai devreme in evolutia ontogenetica, cu atat efectele sunt mai grave. Acesta este motivul pt. care accidentele suferite in perioada de organogeneza a embrionului se soldeaza cu malformatii grave, de regula incompatibile cu viata.

In timpul meiozei se pot produce erori de distributie a cromosomilor.

a) Nondisfunctia poate avea loc in etapa primara a meiozei, cand cromosomii omologi din una sau mai multe perechi nu se separa in timpul anafazei, deci nu se distribuie egal celulelor-fiice, ci migreaza impreuna catre una din aceste celule. Acest accident poate surveni insa si in meioza secundara si aici vorbim despre nondisjunctia centromerului. Astfel cromatidele unui crs. nu se separa si se deplaseaza impreuna ca in mitoza. Foarte rar se poate intampla ca nondisjunctia sa apara in ambele meioze in cursul aceluiasi proces meiotic.

Meioza II secundara este de fapt o mitoza.

b) Intarzierea anafazica a unui crs. sau a unei cromatide in meioza secundara are loc in urma separarii precoce a celor doua elemente urmata de intarzierea la ecuator si de pierderea sa la nucleu.

Consecinta erorilor de distributie in meioza consta in producerea unor gameti neechilibrati, cu anomalii cromosomice numerice. Unele celule sexuale vor avea 2 sau mai multi crs. omologi suplimentari. Din alte celule sexuale vor lipsi crs. ai unei perechi de omologi. Zigotii (celulele-ou) rezultati din fecundarea gametilor anormali vor fi la randul lor anormali. Datorita particularitatilor gametogenezei celor doua sexe, posibilitatea aparitiei unui zigot anormal in urma unui accident de distributie este mai mare in ovogeneza decat in spermatogeneza.

Procesul de diviziune meiotica este controlat genetic, are o ordonare in timp si spatiu si prezinta proprietati care diferentiaza cele doua sexe.