Convorbirea fata in fata Observatia Interviul diagnostic Consilierea

 

Data planului individualizat

 

Observatia Interviul de explorare Intrevederea Chestionarul

 

Data de monitorizare si Reevaluare

					Planul individualizat Fisa de evaluare
	Observatia Interviul de explorare Intrevederea Chestionarul

Data inchiderii cazului

Primul pas in managementul serviciilor de ingrijire este acela de a informa populatia despre gama de servicii oferite care pot sa raspunda anumitor nevoi. Cu alte cuvinte, o organizatie care ofera servicii trebuie sa-si informeze potentialii beneficiari despre:

ce tipuri de servicii sunt furnizate;

in cat timp pot fi acestea oferite;

care sunt criteriile prin care beneficiarii pot fi eligibili pentru un serviciu sau nu;

daca sunt eligibili, care sunt informatiile detaliate despre celelalte etape ale ingrijirilor (evaluare complexa, plan de ingrijire);

daca serviciile sunt platite sau nu;

care sunt procedurile de plangeri si sesizari, in cazul in care, din punctul de vedere al beneficiarului sau furnizorului de servicii, apar probleme;

cine este responsabil de caz din partea organizatiei/institutiei furnizoare si care este modalitatea prin care se poate ajunge la serviciile complementare ale unei alte organizatii/institutii;

contractul in care se vor specifica drepturile si responsabilitatile fiecarei parti.

Informarea se face nu numai pentru ca beneficiarii sa poata face o alegere intre un serviciu sau altul, ci, mai ales, pentru a putea da un cuvant de spus celui care il primeste si, in acest fel, beneficiarul (clientul) sa fie tratat ca un adevarat partener de-a lungul intregului proces. Informarea se va face de o maniera coerenta in care aceleasi informatii vor fi date in toate locurile sau prin mass media.

Din experienta derularii proiectelor, s-a constatat ca, pentru a face publice serviciile oferite, un pas important a fost cum sa le descriem. Informatiile trebuie sa fie furnizate intr-o forma accesibila si usor de inteles, atat pentru populatie, cat si pentru viitorii profesionisti. Un limbaj adecvat atat pentru populatie, cat si pentru partenerii nostri este, de cele mai multe ori, cheia succesului la debutul furnizarii acestor servicii.

Un alt aspect important este cel al balantei intre ceea ce organizatia/institutia spune ca ofera si ceea ce poate sa ofere cu adevarat. Uneori, etapa de informare este fie "sarita", fie explicata incomplet si atunci ne putem confrunta, de exemplu, cu situatia in care sa avem o avalansa de cereri (cele neeligibile predominand) pe care organizatia/institutia trebuie sa le rezolve in timp scurt si carora personalul nu-i poate face fata. Informatiile vor include si criteriile de eligibilitate a cazurilor, ca si criterii de prioritate. Respectand aceste standarde, managerii de servicii respecta de fapt criterii clare si transparente de alocare a resurselor. De subliniat ar fi ca aceste standarde sa fie un criteriu comun de oferire a serviciilor pentru toata lumea.

Evaluarea initiala

Evaluarea initiala se efectueaza de catre asistentul social sau persoana responsabila din cadrul serviciului public de asistenta sociala si are drept scop identificarea nevoilor individuale ale beneficiarului. Beneficiarii sau potentialii beneficiari pot fi trimisi catre o gama mai larga de servicii: servicii sociale din primarii, organizatii non-profit, DGASPC, spitale, policlinici, biserica, etc. Pentru a putea estima nivelul de complexitate al evaluarii, primul contact intre institutia/organizatia  dumneavoastra si cel care solicita serviciul este crucial, mai ales in aceasta perioada, cand serviciile sociale comunitare nu sunt suficient raspandite.

Institutia/organizatia trebuie sa aiba o persoana, de regula asistentul social sau personal de specialitate cu competente in domeniul asistentei sociale care sa stie sa dea toate informatiile necesare si care, in acelasi timp, sa stie sa intrebe si sa descopere adevaratele nevoi ale beneficiarilor inca de la prima sesizare.

Dupa ce ne-am asigurat ca cel care solicita ajutorul nostru a inteles ce facem (ce servicii furnizam) asistentul/referentul social completeaza rapid o fisa de deschidere de caz. Fisa trebuie sa fie simpla, usor de completat, dar sa contina datele esentiale pentru a le putea discuta ulterior in echipa si, in cazul in care consideram ca este vorba de un caz eligibil, una sau mai multe persoane din echipa vor merge sa faca o evaluare a nevoilor cazului.

De multe ori, se intampla ca persoana care preia potentialul caz  sa fie aglomerata si timpul alocat pentru fiecare beneficiar sa fie scazut sau chiar fisa de evaluare initiala sa nu poata cuprinde "totul"; de aceea, ar trebui ca cel care face aceasta evaluare sa aiba indemanare, sa se orienteze rapid si sa puna o serie de intrebari care sa descopere adevaratele nevoi.

Persoana din institutie/organizatie desemnata sa faca aceasta evaluare va fi o persoana antrenata, care sa stimuleze conversatia si care sa incerce sa descopere alte nevoi semnificative, uneori evitate de cel care face cererea, dar care sunt uneori adevaratele nevoi. Graba si superficialitatea sunt adesea cauzele erorilor de "diagnostic" in evaluarea initiala sau in cea complexa.

De multe ori, institutia/organizatia dumneavoastra nu poate asigura toata gama de servicii sociale de care e nevoie; de aceea, va trebui sa va informati de la inceput, despre alte servicii furnizate de catre alte institutii/organizatii  publice sau private. Important pentru cazurile grave sociale, chiar daca nu aveti aceste servicii, este sa reusiti sa faceti rost de aceste servicii de la alti furnizori. Chiar daca sunteti solicitati pentru un simplu serviciu (de ex. acordarea alocatiei monoparentale) iar la domiciliu descoperiti un caz mult mai complex (este singur, cu mari probleme sociale) este de datoria dumneavoastra (sa incercati cel putin) sa rezolvati acest caz de o maniera profesionista. Este important sa gestionati asteptarile celor ce solicita servicii inca de la primul contact cu acestia.

Cand am facut o estimare initiala a nevoii completand fisa de evaluare initiala, este important sa determinam nivelul resurselor ce vor fi angajate pentru evaluarea ulterioara pe "teren".

Aceasta este o etapa importanta prin care practic are loc o prima evaluare a nevoilor viitorilor beneficiari; pentru unii este nevoie ulterior de o evaluare simpla, pentru altii, care au nevoi complexe, este nevoie de o evaluare complexa. Locul in care se va desfasura evaluarea poate influenta uneori decisiv acordarea ulterioara de servicii. Un lucru trebuie sa fie clar: evaluarea nu se face la birou si nici la telefon ci se face unde este beneficiarul si unde vor fi furnizate serviciile de asistenta si ingrijire. Procesul de evaluare al nevoilor e bine sa aiba loc la domiciliul beneficiarilor pentru a avea o imagine completa asupra mediului in care acestia traiesc si a descoperi alte nevoi.

Daca evaluarea se face acasa, putem sa aflam mai multe date despre viitorul nostru beneficiar; uneori, suntem insa nevoiti sa facem aceasta evaluare intr-un birou impropriu, salon de spital, penitenciar, etc. unde toata lumea este curioasa sa afle ce intrebari punem.

Daca ati facut evaluarea si observati ca ar mai fi multe de discutat, puteti sa reveniti pentru o noua evaluare, incercand, pe cat posibil, sa gasiti un loc intim in care beneficiarul sa poata comunica liber.

Evaluarea este un proces cheie de care depinde oferirea serviciilor pe viitor; o evaluare corecta va avea ca rezultat un plan de individualizat de interventie corespunzator.

Fisa de evaluare initiala poate fi pusa, de asemenea, la dispozitia cadrelor din spitale, dispensare; scoli, gradinite, va fi completata de catre acestea si trimisa institutiei/organizatiei furnizoare de servicii sociale ca o prima modalitate de referire a cazului..

Un aspect important al acestei etape este clarificarea tuturor nelamuririlor pentru cel care este in nevoie si, in special, identificarea sau nu a unei situatii de urgenta.

Cu toate acestea, profesionistul trebuie sa aiba in vedere o marja de flexibilitate pentru a putea acorda, atunci cand ar putea fi nevoie, evaluari mai amanuntite si mai cuprinzatoare.

Evaluarea, care este primul serviciu acordat efectiv, va fi facuta in termen de maxim 48 - 72 de ore de la solicitare. Evaluarea initiala are drept scop identificarea nevoilor individuale sau de grup, precum si elaborarea planului de interventie.

II.     Elaborarea planul de interventie

Planul de interventie cuprinde masurile necesare solutionarii situatiei de risc social, respectiv acordarea de prestatii sociale precum si alte masuri prevazute de legislatia in vigoare. Este procesul prin care intelegem nevoile fiecarui beneficiar si, in functie de acestea si de prioritati, oferim serviciile conform unui plan de servicii sociale (care cuprinde si prestatiile sociale in bani). A face un plan de interventie inseamna a identifica cele mai bune cai pentru a atinge obiectivele stabilite in urma identificarii nevoilor in etapa evaluarii initiale si prezentarea lor sub forma unui plan individual. Acest plan variaza in functie de complexitatea nevoilor fiecarei persoane.

Dupa ce am identificat nevoile, planul de interventie inseamna sa definesti exact ce servicii sunt necesare pentru a rezolva aceste nevoi. Scopul acestui planului este de a promova independenta beneficiarilor nostri si nu de a intretine dependenta de furnizarea unor servicii sociale.

Serviciile de ingrijire furnizate persoanelor aflate in situatia de dependenta socio-medicala cuprind:

a)   servicii de ingrijire de baza socio-medicale;

b)   servicii de asistenta sociala;

c)   servicii medicale;

d)   servicii de recuperare si reabilitare fizica si psihica;

e)   servicii de ingrijiri paliative;

f)         servicii de consiliere;

g)   servicii de adaptare si amenajare a ambientului;

h)   servicii educationale.

a) Serviciile de ingrijire de baza:

servicii de ingrijire personala:

igiena corporala (toaleta partiala, totala, toaleta bucala, ingrijirea mainilor si a picioarelor, pieptanat, barbierit);

imbracat / dezbracat;

alimentatia;

igiena eliminarilor;

mobilizare (schimbarea pozitiei in pat, transfer pat-scaun si invers, culcat);

deplasare in interior (in casa, la toaleta, insotit, cu sau fara mijloace ajutatoare);

deplasare in exterior (coborare scari, plimbare in jurul casei, insotire in afara locuintei fara mijloace de transport);

comunicare (utilizare telefon, sonerie);

supravegherea administrarii medicatiei prescrise ;

servicii menajere si gospodaresti:

pregatirea si prepararea hranei;

igiena patului;

spalatul si calcatul hainelor, spalatul vaselor;

intretinerea casei, mica gospodarie;

efectuarea cumparaturilor;

plata unor servicii sau obligatii curente.

b) Servicii de asistenta sociala:

management de caz;

servicii de informare;

evaluarea nevoilor sociale si elaborarea unui plan social de interventie;

consiliere;

asigurarea legaturii cu alte servicii, institutii; insotirea sau reprezentarea beneficiarului in diverse situatii de ordin social (advocacy);

coordonarea si supravegherea activitatii voluntarilor.

c) Servicii medicale:

ingrijire medicala directa, conform recomandarilor medicului

monitorizarea parametrilor fiziologici;

administrarea medicamentelor injectabile;

alimentatie enterala si parenterala;

ingrijirea plagilor, escarelor;

alte manevre terapeutice (masurarea glicemiei cu glucometrul, clisma, spalatura vaginala);

schimbarea si ingrijirea cateterelor urinare permanente;

ingrijirea stomelor;

efectuarea tratamentului durerii.

d) Servicii de recuperare si reabilitare fizica si psihica:

kinetoterapie;

logopedie;

consiliere psihologica si psihoterapie;

terapie ocupationala;

masaj.

e) Servicii de adaptare si amenajare a ambientului

adaptarea si amenajarea camerei;

adaptarea si amenajarea bucatariei;

adaptarea baii, toaletei.

Este foarte important ca in momentul furnizarii serviciilor, sa existe o balanta intre ce poate furnizorul sa ofere, intre nevoile persoanei si ceea ce aceasta cere / solicita, astfel incat:

Sa fie respectate si dorintele beneficiarului si ale familiei.

Serviciul oferit sa fie cost-eficient.

Sa nu se creeze dependenta persoanei asistate de un anumit serviciu.

Sa se incerce oferirea de servicii care sa sprijine familia in procesul de ingrijire;

Sa se urmareasca recuperarea persoanei asistate.

Resursele umane, financiare din cadrul institutiei/organizatiei sa fie alocate astfel incat sa existe o continuitate a ingrijirilor si serviciilor atat pentru persoana care primeste servicii cat si pentru alti potentiali beneficiari.

Este util pentru practicieni sa aiba in vedere cand intocmesc planul de interventie urmatoarele activitati:

sa defineasca serviciile ce vor fi furnizate si sa stabileasca prioritatile;

sa discute optiunile si sa le aleaga pe cele mai bune;

sa stabileasca cat costa aceste servicii;

sa stabileasca o coordonare a planului ;

sa fixeze data primei reevaluari;

sa aiba in vedere nevoile care nu pot fi rezolvate de institutie/organizatie;

sa scrie planul de interventie.

Cand am optat pentru un serviciu, acesta trebuie discutat cu beneficiarul si, eventual, persoana referinta (sotie, vecin, educator, etc.).

Dupa 8 - 12 saptamani, are loc reevaluarea planului (bilantul activitatii de pana atunci) si, daca nevoile s-au schimbat, se face o noua evaluare in echipa interdisciplinara si un nou plan de servicii si asistenta.

Ce trebuie sa contina planul de interventie?

problemele specifice ale beneficiarilor;

obiectivele planului;

identificarea a ceea ce poate fi schimbat pentru atingerea obiectivelor;

stabilirea activitatilor;

cine din echipa furnizeaza serviciul;

nevoi care nu pot fi rezolvate de serviciul nostru;

stabilirea procedurilor si timpului de lucru;

numele persoanei responsabile de implementarea si reevaluarea planului;

data cand se face prima (re) evaluare a planului .

Planul de interventie se elaboreaza in termen maxim de 10 zile de la data inregistrarii solicitarii, iar in cazuri exceptionale termenul poate fi prelungit cu 2 pana la 3 zile.

III.   Evaluarea complexa

In conditiile in care evaluarea initiala evidentiaza existenta unor situatii complexe pentru a caror rezolvare se impune participarea mai multor profesionisti sau institutii specializate in domeniul medical, educational si alte asemenea se va recomanda efectuarea evaluarii complexe necesare identificarii si stabilirii masurilor de interventie prsonalizate.

Evaluarea complexa se realizeaza de echipe pluridisciplinare de specialisti care, in activitatea desfasurata, utilizeaza instrumente si tehnici standardizate specifice domeniului de activitate. Pe baza rezultatelor evaluarii complexe, dupa caz, se revizuieste planul de interventie.

Principalele categorii de persoane care pot beneficia de o evaluare complexa a nevoilor sociale sunt reprezentate de:

copii aflati in dificultate;

persoanele varstnice si cele cu handicap;

bolnavii cronici;

persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA;

persoanele dependente de droguri sau cu alte adictii;

persoanele care sufera de maladii incurabile;

alte persoane pentru care se impune.

Procesul de evaluare complexa permite identificarea posibilitatilor de integrare familiala a copilului sau de plasament, stabilirea gradului de dependenta sau de handicap al persoanei, a tipului de disfunctie existent, pentru elaborarea unei strategii de sprijin materializate intr-un plan individualizat de ingrijire, care va contine un ansamblu de masuri si servicii adecvate si disponibile.

In procesul furnizarii de servicii sociale ne-am confruntat frecvent cu situatia in care publicul nu stia exact ce inseamna aceste servicii motiv pentru care de multe ori cand solicitau aceste servicii nu stiau ce sa ceara. Lucrul cel mai bun de facut in aceste situatii este ca cel care furnizeaza serviciile sa faca o evaluare a nevoilor persoanei pentru care se solicita servicii si astfel putem sa avem o imagine mai clara despre nevoile acelei persoane.

Evaluarea se face in echipa interdisciplinara, asistent social, medic, jurist, psiholog, educator,etc.

Evaluarea complexa se concretizeaza intr-un dosar/mapa de evaluare ce cuprinde:

Date personale (persoana evaluata, reprezentant legal, persoana de contact in caz de urgenta);

Evaluare sociala (date despre conditiile de locuit, date despre reteaua de familie, date despre reteaua de prieteni, vecini, date privind situatia socio-economica);

Evaluarea starii de sanatate (diagnostic prezent, stare de sanatate - pe aparate, investigatii paraclinice relevante, recomandari de tratament si recuperare);

Evaluarea gradului de dependenta (grila), daca este cazul:

Activitati de baza ale vietii zilnice

Activitati instrumentale

Evaluarea statusului senzorial si psihoafectiv

Rezultatele evaluarii cu incadrarea in grade de dependenta;

Serviciile sociale si socio-medicale recomandate, in functie de nevoile identificate;

Oferta locala de servicii care poate acoperi nevoile identificate;

Concluzii - recomandari finale;

Echipa de evaluare.

Toate datele trebuie scrise, datate si semnate de catre profesionistul care a facut evaluarea.

Rezultatele procesului de evaluare complexa:

La sfarsitul evaluarii, beneficiarul trebuie sa stie:

cand va fi informat asupra deciziei institutiei/organizatiei cu privire la planul lui de asistenta si ingrijire;

daca este sau nu eligibil;

pentru ce tipuri de nevoi organizatia / furnizorul poate sa furnizeze servicii, sau care alt furnizor poate sa raspunda la nevoile identificate;

daca nu sunt furnizate anumite servicii, cine le furnizeaza, unde si cum poate fi contactat;

cand poate sa solicite o noua evaluare;

care este procedura de reclamatie / contestatie si cui i se adreseaza in cazul in care este nemultumit de procesul de evaluare sau, mai tarziu, de serviciile de care beneficiaza.

In concluzie:

evaluarea trebuie sa fie un proces simplu si rapid;

evaluarea este un proces individualizat;

daca nevoile sunt complexe si nu pot fi acoperite de serviciile unei singure institutii/organizatii, faceti aranjamentele necesare cu alte institutii/organizatii;

nu promiteti ca veti face mai mult si mai repede decat puteti intr-adevar sa faceti;

incercati sa intelegeti, pe cat posibil, din prima evaluare, care sunt adevaratele nevoi si cum aceste nevoi se intrepatrund;

pentru nevoia pe care o descoperiti in timpul evaluarii ca fiind cea mai importanta (care poate fi diferita de cea pentru care sunteti solicitati) alocati resursele: uneori, acesta este un subiect de negociere cu beneficiarul dv.;

alegeti locul potrivit pentru evaluare (in spital pentru externarea dirijata din spital, la domiciliu pentru serviciile de ingrijiri la domiciliu);

clarificati impreuna cu beneficiarul serviciile care vor fi furnizate (cand incep, cine le ofera, cate ore) de catre institutia/organizatia dv. si care vor fi oferite de alte institutii/organizatii;

incercati sa aveti o echipa mixta (medical, social, juridic, educational) antrenata de evaluatori care sa fie apta sa faca evaluarile complexe (persoane care stiu sa evalueze);

daca observati diferente mari in modul de a evalua al membrilor echipei, un nou curs de instruire pentru evaluatori poate fi luat in considerare;

nu uitati ca evaluarea este deja primul serviciu pe care il oferiti, iar acesta, ca si celelalte, va fi oferit de o maniera in care sa fie respectate principiile si drepturile fiecarui beneficiar.

Documente similare: Baza informationala si etapele Conducerii Operative a Producţiei [economie] Etapele istorice ale Imperiului Bizantin [istorie] Etape in procesul de acordare a serviciilor sociale [asistenta sociala] Etape in consilierea copiilor si adolescentilor [asistenta sociala] Etapele procesului investitional [administratie]

Comentarii La tiganci - comentariu Morometii - volumul 2 - comentariu Luceafarul - comentariu var-3 Scrisoarea I, de Mihai Eminescu - comentariu Scrisoarea III - comentariu literar Liviu Rebreanu - Ion (comentariu) O. Goga - Rugaciune - comentariu Caracterizari Liviu Rebreanu - Caracterizare Apostol Bologa Toma Alimos - caracterizare George Cosbuc - Pasa Hassan (caracterizarea lui Mihai Viteazul in antiteza cu Pasa Hassan) Caracterizarea personajului principal Harap-Alb din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga Caracterizarea Tanda Caracterizarea Lefter Popescu Caracterizarea Emiliei Rachitaru

Cauta document