RENASTEREA  CULTURALA CAROLINGIANA

In Imperiul Carolingian, la sfarsitul secolului al VIII-lea si inceputul veacului al IX-lea, se produce o revigorare in plan cultural, cunoscuta sub denumirea de "Renastere Carolingiana". Carol cel Mare a cautat sa atraga la curtea sa din Aachen o serie de personalitati culturale si ecleziastice stralucite ale vremii. Cu realizarea acestui program cultural a fost mandatat eruditul cleric Alcuin din York, fost abate la celebra manastire Jarrow din Anglia. La initiativa lui Alcuin se intemeiaza o serie de scoli episcopale si se consolideaza altele, mai vechi.

Cele mai cunoscute institutii de invatamant carolingiene, in care se studiau cele 7 arte liberale, adica trivium ( gramatica, dialectica, retorica) si quadrivium ( aritmetica, geometria, astronomia si muzica) functionau la Tours, Fulda, Reichenau, St. Gallen, Utrecht, Orleans, Corbie si Luxeuil. In aceste scoli sunt descifrate si multiplicate, prin copiere manuala, operele unor autori clasici latini: poeti ( Ovidiu, Lucan, Horatiu), istorici ( Sallustius, Suetonius, Titus Livius si partial Tacitus), filosofi ( Seneca).

In jurul curtii imperiale de la Aachen, s-a format "Academia Palatina", de fapt un cerc de carturari eruditi care gravitau in jurul imparatului. Printre membrii respectivei grupari intelectuale se numara, pe langa Alcuin de York, gramaticianul Petru din Pisa, istoricul Paul Diaconul, animat de o profunda pasiune pentru antichitate, autor al unei istorii a longobarzilor, Eginhard care scrie Vita Caroli Magni ( Viata lui Carol cel Mare), Theodulf, istoric preocupat de trecutul vizigotilor din Spania etc.

Dar, asa cum remarca celebrul istoric francez Jacques Le Goff, Renasterea Caroligiana este una limitata la o elita politica si sociala, doar fiii nobililor si ai vasalilor avand acces la scoala si cultura, masele ramanand in ignoranta si incultura.

Resurectia culturala continua si in timpul domniilor succesorilor lui Carol cel Mare ( Ludovic cel Pios si Carol cel Plesuv), prin activitatea si opera unor personalitati de exceptie ca ganditorul irlandez John Scotus Eriugena, istoricul Nithard sau polihistorul Hrabanus Maurus.