Pablo Neruda 1904-1973

Pablo Neruda

1904-1973

Se stie bine ca a cantat si a preamarit totul - iubirea, pasarile, pietrele, ploile din sud, Oceanul Pacific cel aspru, pinul de Araucan, cactusul, linguri, cepe, tipari cu pantece de somon - tot ceea ce a vazut si a atins cu sensibilitatea sa de poet. Si, de asemenea, fiinte umane, eroii nostri nationali si stramosii din Araucan, minerul, feroviarul, brutarul, muncitori de tot felul, eposul maret al timpurilor noastre. A scris versuri miscatoare inchinate partidului sau, poezie de dragoste pentru poporul lui si poezie de foc impotriva dusmanului.

Luis Corvalan, ."Pablo's examples', din El Siglo

Poezia si politica lui Pablo Neruda au facut din el scriitorul cu cea mai mare influenta in America Latina, in tara sa natala, Chile, Neruda a fost; omagiat ca erou national, considerat de un public foarte larg ca un adevarat cantaret al vietii comune si creator al identitatii nationale, motiv pentru care un orasel din Santiago ii poarta numele, iar strazile lui nepavate sunt denumite dupa titlurile cartilor sale. Dincolo de granitele tarii, Neruda | este fara indoiala poetul latino-american cel mai tradus, fiind apreciat ca un slujitor al poeziei latino-americane comparabil cu GABRIEL GARCIA MARQUEZ [100] in roman, una dintre cele mai rasunatoare voci si o nesecata sursa de inspiratie la scara mondiala, intr-o cariera remarcabila de-a lungul careia a scris peste treizeci de carti de poezie si mai bine de doua mii de pagini de versuri, evolutia poetica a lui Neruda reflecta si f odiseea lui personala, si istoricul expresiei poetice a secolului al XX-lea. Putini alti poeti s-au dovedit a fi atat de multilaterali si pluridimensionali. _s De la lirica de dragoste preponderent subiectiva la poemul istoriei si politicii i Americii Latine si odele lui inchinate obiectelor uzuale, Neruda a refractat f aparent toate aspectele lumii lui in forme puternice de explorare si semnificatii.

Pe numele sau adevarat Ricardo Eliecer Neftali Reyes Basoalto, Neruda s-a nascut in Parral, un mic sat din valea centrala din Chile. Mama lui a murit de tuberculoza la o luna dupa ce l-a nascut, iar tatal lui, inginer de cai ferate, s-a recasatorit si s-a mutat cu familia in sud, in indepartatul

oras Temuco, intr-un tinut impadurit, unde ploua aproape tot timpul. Imaginile predominante in poezia lui Neruda - ploaia, marea si padurea - s-au perpetuat din perioada primilor cincisprezece de ani de viata pe care si i-a petrecut in Temuco. Directoarea scolii lui Neruda a fost Gabriela Mistral, care in 1945 a castigat primul Premiu Nobel pentru literatura atribuit Americii Latine. Coincidenta intalnirii dintre acesti doi laureati ai Premiului Nobel intr-un colt indepartat din Chile este uluitoare. Sub indrumarea ei, Neruda i-a cunoscut in primul rand pe romancierii rusi, pe simbolistii francezi si poezia lui Verlaine.

in 1921, dupa ce a absolvit liceul, Nerada a plecat la Santiago pentru a studia franceza la Universitatea din Chile, in aceasta perioada a castigat un concurs local de poezie. Descurajat in intentiile sale literare de tatal sau, a perseverat totusi si si-a luat pseudonimul literar Pablo Neruda, dupa numele scriitorului ceh din secolul al XlX-lea Jan Neruda, exponentul simbolistilor est-europeni. imbracat cu o mantie si o palarie cu boruri largi pe care le mostenise de la tatal sau, Nerada era imaginea poetului roman­tic si pribeag, ratacitor pe strazile din Santiago. Prima lui lucrare importanta, Douazeci de poezii de dragoste si un cantec de disperare, aparata in 1924, s-a bucurat de mare succes, in poezia spaniola de pana arunci nu se mai scrisese nimic asemanator cu poeziile intense de dor si dragoste senzuala ale lui Nerada. Poezia lui de inceput, influentata in mare masura de modernismul latino-american si suprarealismul francez, s-a indepartat de formele traditionale optand pentru un vers liber, daltuit din imagini clar definite si o succesiune de metafore adesea nearticulate, semanand cu un vis. Nerada realizeaza un echilibra intre subiectivitate si senzualitate, iar stilul sau frapant marcheaza receptivitatea poeziei latino-americane la tehnicile moderniste fara a pierde simtul distinctiv al locului si identitatii. Un exemplu caracteristic este Cuerpo de Mujer (Trap de femeie):

Trap de femeie, albe lumini si coline,

Asemeni unei lumi cand te-ai predat.

Trapul meu aspra taie-adanc in tine

Si din moarte rasare un fiu asteptat.

Ca tunelul am fost. Mi-au zburat ca din cusca Pasari sa ma-nconjoare cu forta lor rea. Pentru-a trai te-am armat ca pe-o pusca, O sageata in arc, piatra-n prastia mea.

Dar vendetta s-a dus cu-al ei ceas, si-mi esti draga. Trap din piele, din muschi si din lapte focos. Cupa sanilor tai! Ochii, ah, fara vlaga! Trandafirii din pubis! Oh, tu, glas lenevos!

Trup al femeii mele, ma-ncapatanez in gratia ta. Arsita mea, dorinta a mea nesfarsita, drum incert! Asternuturi unduitoare, bezna cu numai eterna sete de-a bea, Si apoi sfarseala si infinitul regret.

Traducere de Passionaria Stoicescu.

La varsta de douazeci si trei de ani, Neruda avea o suita entuziasta de admiratori care ii recitau poeziile si ii imitau maniera de a se imbraca. Datorita faimei de care se bucura a obtinut un post de diplomat in calitate de consul mai intai in Birmania, apoi in Ceylon, Java si Singapore. Experienta diplomatica a umbrit poezia lui Neruda, care a abordat preponderent temele izolarii tragice si ale unei lumi in dezintegrare. Aceasta faza din evolutia lui Neruda a culminat cu ciclul de poeme Locuinta pe pamant (1935), considerata de critici cea mai importanta lucrare a lui si un punct culminant al poeziei latino-americane. in 1930 Neruda s-a casatorit cu Maria Antonieta Hagenanar, o indoneziana de origine portugheza, iar in 1934 a fost numit consul la Barcelona si apoi la Madrid unde s-a nascut singura lui fiica, in Spania, Neruda s-a alaturat unui cerc larg de scriitori spanioli, printre care se numara FEDERICO GARCIA LORCA [87], dar colaborarea dintre ei s-a intrerupt in 1936 o data cu izbucnirea razboiului civil spaniol. Disperarea resimtita de Neruda in fata infrangerii republicanilor este exprimata in volumul sau Spania in inima mea (1937).

Experienta spaniola a lui Neruda i-a modelat constiinta politica si sociala si atasamentul fata de activismul comunist. Simtindu-se atras intr-o masura tot mai mare de temele istorice si politice, si-a reflectat interesul intr-o lirica noua, cu accent pe latura documentara si pe istoria tarii natale |si a Americii Latine, care va ajunge la expresia sa deplina in Cantec general (1950). Lirica lui Neruda reprezinta incununarea unui deceniu de [intensa activitate politica si imersiune in afacerile Americii Latine. Dupa ilegerea sa ca senator al Partidului Comunist, in 1945, opozitia lui Neruda fata de guvernul chilian la putere al lui Gonzalez Videla l-a obligat sa Intre in ilegalitate, in aceasta perioada a cautat refugiu in casele diferitilor pai suporteri din felurite clase sociale pentru a nu fi arestat, in 1949 a plecat intr-un exil autoimpus, traversand Anzii calare, in Cantec general, feruda face un istoric al victimizarii Americii Latine, mai intai in calitate le colonie spaniola si mai tarziu de catre puterile aliate cu dictatorii care |i-au tradat propriul popor. Poemul sugereaza mijloacele de eliberare aflate puterea colectiva a poporului, ambitioasa sa lucrare literara imbinand ^toria, ideologia si subiectivitatea la o scara nemaiintalnita pana atunci la jici un poet latino-american.

Dupa ce guvernul chilian a declarat amnistia, Neruda s-a intors in tara, poezia lui si-a schimbat orientarea de la grandilocventa din Cantec

general la simplitatea poemelor in care celebra obiectele din viata de zi cu zi. Odele sale sunt dedicate traiului cotidian si detaliilor lui umile -cepe, cesti de cafea, un dictionar -, ceea ce demonstreaza ca Neruda isi populeaza din nou lumea cu elementele de baza care confera vietii semnificatie si valoare, in Oda pentru o lamaie, el dezvaluie puterea transformatoare a imaginatiei care inalta cel mai simplu obiect la nivelul unui simbol magic si puternic:

Astfel, in timp ce pamantul

tine lamaiul taiat pe jumatate,
lumea pe jumatate

pe un platou,

un univers de carate

revarsa

O cupa galbicioasa

vraji nazdravane,

unul din mameloane
ce-apare luminand

din sanul de pamant

si-arunca o raza fructul injgheband

focul cel mic al Terrei.

Traducere de Passionaria Stoicescu.

Ultimii lui ani au fost marcati de calatorii prin intreaga lume si o recunoastere internationala tot mai ampla, culminand cu acordarea Premiului Nobel pentru literatura in 1971. A ramas un activist politic, sustinator fervent al guvernului lui Salvador Allende. Bolnav de cancer, Neruda a murit la locuinta sa, cand autorii loviturii militare care l-a inlaturat de la putere pe Allende au interzis medicilor de pe ambulanta sa mearga la el si sa-i acorde ajutor. Moartea lui Neruda, care a concis cu disparitia lui Salvador Allende si a miscarii democratice din Chile, reprezinta o cutremuratoare incheiere simbolica a carierei poetului dedicate eliberarii spiritului de numeroasele forme de opresiune exercitate asupra sa.

Viata lui Neruda se constituie intr-o remarcabila odisee a cunoasterii de sine si a angajamentului fata de probleme publice importante si profund personale, distilate intr-o poezie de mare mestesug si forta artistica. In pofida schimbarilor de stil suferite de poezia sa, Neruda nu a pierdut niciodata legatura cu publicul pentru care lirica lui avea rezonante profunde. Spre deosebire de alti maestri moderni, Neruda si-a pastrat rolul public de poet in acceptiunea de legiuitor nerecunoscut al lumii, in viziunea lui Shelley.