Stingerea incendiilor la intreprinderile din industria textila

Stingerea incendiilor la intreprinderile _{din industria textila}

Probleme:

I. Combustibilitatea materialelor folosite in industria textila

II. Caracteristicile incendiilor

III. Organizarea si desfasurarea interventiei

IV. Exemple

I. Combustibilitatea materialelor folosite in industria textila

Una din cele mai importante materii prime folosite in industria textila este bumbacul. Procesul de aprindere, generat de contactul bumbacului uscat si ne-presat cu sursele de aprindere se manifesta diferit de cel al bumbacului presat in baloturi. Aprinderea bumbacului nepresat se desfasoara cu trecere rapida de la combustia lenta la arderea cu flacara. Temperatura de aprindere este de 210-250°C. in cazul autoaprinderii, procesul de carbonizare a straturilor interioare incepe la 160°C.

Materialele textile se aprind si ard cu atat mai usor cu cat greutatea tesaturii pe 1 m este mai mica si incrucisarea firelor (batatura si urzeala) mai rara. Deci in cazul tesaturilor mai subtiri si mai rare, pericolul de incendiu este mai mare.

Temperaturi de aprindere inul+ 232 C, + iuta 254°C.

La tesaturile care folosesc fibre sintetice - relon, perlon, pericolul este mai redus. Fibrele sintetice prezinta insa o caracteristica si anume, ele se topesc sub actiunea caldurii. De exemplu, policlorura de vinii se topeste la 125°C, perlanul si nailonul la 200-300°C. Picaturile acestor topituri distrug tesaturile si pot duce la arsuri serioase, ajungand pana la os.

Combustibilitatea textilelor, in cazul tesaturilor si materialelor, amestecate este mai mare decat a materiilor prime, din care provin acestea. Asupra propagarii incendiului si a intensitatii lui, o mare influenta are oranduirea in spatiu a materialelor. Datorita marii intensitati a arderii in cazul textilelor amestecate, are loc o ardere intensa, cu consum mare de oxigen si in consecinta, arderea este incompleta cu degajare masiva de fum si funingine.

In toate sectiile in timpul procesului de lucru se degaja mult praf si fire rupte de bumbac extrem de fine, care plutesc in aer si apoi se depun. Cel mai mare pericol de incendiu il prezinta materialele fibroase de origina vegetala. in stare afinata ele ard intens cu flacara deschisa. Fibrele presate in baloturi ard incet, arderea putand patrunde in profunzime decurgand izolat de mediul inconjurator, in decurs de mai multe zile.

2. Stingerea incendiilor in industria textila

2.1. Caracteristicile cladirilor si a procesului tehnologic

Intreprinderile textile cuprind multe sectii de productie, cele mai importante fiind filaturile, tesatoriile, sectiile de finisare, de tricotaje si confectii.

La astfel de intreprinderi exista un mare numar de depozite cu cantitati insemnate de materii prime si produse finite.

intreprinderile textile sunt amenajate in cladiri cu parter sau cu mai multe etaje, in special cele construite in ultima perioada de timp.

Incaperile sectiilor ocupa suprafete destul de mari, multe din ele fiind realizate sub forma de shed, in special cele de constructie veche. Unele din cladiri sunt prevazute cu luminatoare, altele nu.

In unele cladiri vechi planseele sunt combustibile si duble cu spatii goale de aer intre ele.

In sectii se gasesc un mare numar de masini pentru prelucrarea fibrelor textile ca bumbac, in, canepa, lina, iuta, matase, fibre sintetice etc., toate din acestea fiind combustibile.

Majoritatea etajelor si chiar incaperile de la parter au legatura intre ele prin coridoare, usi, treceri pentru benzi transportoare, precum si cu multiple instalatii de ventilatie.

Pe perimetrul cladirilor cu mai multe etaje se gasesc montate scari exterioare de evacuare si de interventie.

Multe intreprinderi sunt dotate cu instalatii aotomate de stingere tip sprinklere sau drencere.

Caracteristicile incendiilor

Sarcina termica in sectiile de productie ajunge in medie la 40-80 kg/ m² ,iar la depozitele de materii prime si semifabricate de 60-180 kg/m².

Acumularea prafului si fibrelor scurte de bumbac in cantitati apreciabile pe masinile de productie din sectie si pe suprafata elementelor de constructie, contribuie la propagarea rapida a incendiului, prin diferite deschideri din pereti si plansee, benzi transportoare, conducte de transport pneumatic si canale de ventilatie.

Incendiul se poate propaga si pe canalele de ventilatie incombustibile intrucat in ele se aglomereaza, de regula, o cantitate apreciabila de praf.

In cladirile de constructie veche cu plansee combustibile imbibate cu ulei scurs pe timpul ungerii masinilor de productie, incendiul se poate extinde cu destula usurinta.

Daca are loc un incendiu cu dezvoltare rapida si ardere intensa este posibila prabusirea planseelor si impreuna cu ele masinile si utilajele respective, care prezinta un mare pericol pentru personalul aflat dedesubt.

Incendiile produse la depozite de bumbac se propaga rapid, la suprafata balotilor si atunci cand se gaseste sub forma ne-presata.

In depozite existenta culoarelor si spatiilor libere intre baloti favorizeaza propagarea si dezvoltarea incendiilor in masa stivelor, ingreunand extrem de mult actiunea de localizare si lichidare a incendiului.

In depozitele de mari suprafete si volume, lipsa unor trape de evacuare a produselor de ardere si a fumului, care sa functioneze automat, favorizeaza propagarea incendiului pe intreaga suprafata.

De asemenea, se produce o propagare foarte rapida a arderii in cladirile mari si fara trape de evacuare, atunci cand se deschid usile sau se patrunde in interior pe alte cai de acces, fara a pune imediat in functiune numarul necesar de tevi pentru refularea apei.

Daca depozitul de bumbac este amenajat in aer liber, in caz de vant puternic, propagarea incendiului are loc de asemenea foarte repede, aparand in acelasi timp si pericolul scanteilor purtate de vant catre celelalte stive necuprinse de incendiu, chiar daca sant acoperite cu prelate, in conditii meteorologice total nefavorabile, cu temperatura scazuta, vant in rafale, vizibilitate redusa etc., in situatia in care din cauza umezirii balotilor, acestia pot sa ajunga la 350 kg, interventia pentru stingerea incendiului devine foarte greoaie.

In sectiile de productie, viteza liniara de propagare a incendiului variaza de la 0,35 la 0,65 m/min, in spatiile unde pe elementele de constructie se acumuleaza o cantitate apreciabila de praf, viteza ajunge la 1-2 m/min, iar pe suprafata materialelor fibroase in stare afinata la aproximativ 7-8 m/min.

Viteza de crestere a suprafetei incendiului in spatii inchise si in care exista o mare suprafata de praf poate sa ajunga uneori la 32 m /min, media fiind insa de 8-12 m /min.

De obicei, suprafata incendiului este limitata de peretii cladirii, peretii antifoc, insa de cele mai multe ori incendiul se propaga si in sectiile vecine prin diferite cai ca deschideri in pereti, plansee combustibile, acoperis etc.

Pe timpul incendiului se degajeaza o mare cantitate de caldura si fum abundent, chiar de la inceperea procesului de ardere, impiedicand lichidarea imediata a inceputului de incendiu. Curentii de convectie pot sa ajunga de multe ori la viteze de 30-40 m/min.

In multe cazuri dupa 2 min de la izbucnirea incendiului este posibil sa survina o pierdere totala a vizibilitatii.

O situatie cu totul deosebita poate sa apara la incendiile izbucnite in cladirile iara luminatoare, destinate industriei textile, mai ales daca au plansee suspendate, in care sunt practicate mici deschideri pentru montarea corpurilor de iluminat. Prin aceste deschideri produsele de ardere patrund la etajul tehnic unde se pot raspandi pe o suprafata apre­ciabila.

Incendiul poate deveni complex si datorita unor suprafete mari ale incaperilor, cantitatilor apreciabile de materii si produse finite, propagarii Incendiului pe verticala si orizontala si interventiei dificile din cauza lungimii cailor de acces, fumului, vizibilitatii reduse etc. Au fost cazuri cand in incaperea incendiata nu s-a putut patrunde in interior fara sa se foloseasca aparate izolante.

Stingerea incendiilor

De la prima observare a incendiului se va actiona ferm de catre personalul de pe locul de munca, prima interventie, cu mijloacele initiale din dotare ca stingatoare, prelate, nisip etc. , tevi de refulare a apei de la hidrantii interiori, care poate asigura lichidarea acestuia in faza incipienta.

Plin intrarea in functiune a instalatiilor de sprinklere, acolo unde exista, incendiul se localizeaza cu siguranta si se poate chiar stinge. La nevoie se pun in functiune si instalatiile de drencere, care au rolul de a limita propagarea arderii prin goluri sau alte deschideri.

Un aport deosebit in lichidarea incendiilor in primele minute de la aparitie, il au serviciile private de pompieri ale intreprinderilor respective, atunci cand pun in practica rapid ipotezele de stingere elaborate si exersate periodic

La recunoasterea incendiilor izbucnite la depozitele de bumbac si la sectiile de productie din industria textila amplasate in cladiri este necesar sa se stabileasca:

La executarea recunoasterilor in incaperile pline cu fum trebuie sa se ia toate masurile pentru ca echipa de recunoastere sa fie dotata cu aparate izolante, cordite si statii radio.

In unele situatii se impune organizarea si executarea recunoasterii pe mai multe directii, in special cand se pune problema evacuarii persoanelor, salvarea oamenilor si bunurilor materiale

Echipa de recunoastere este obligata sa opreasca functionarea ventilatiei (daca nu a fost intrerupta de personalul intreprinderii), Pentru stingerea incendiilor se vor organiza sectoare de interventie cu misiuni de lichidare a arderii la suprafata baloturilor, protejarea elementelor de constructie si a cailor de evacuare, desfacerea baloturilor si stingerea focarelor de ardere. Atacul focalelor de ardere se organizeaza pe directiile principale de propagare a arderii, concomitent cu actiunile de protectie a stivelor din apropiere, a deschiderilor existente si elementelor de constructie. Daca nu se dispune de forte si mijloace suficiente atunci se va actiona succesiv asupra stivelor incendiate, in paralel cu protejarea celorlalte stive.

La suprafata baloturilor se actioneaza cu tevi cu apa pulverizata sau cu ajutaje mici, iar in spatiile dintre acestea cu jeturi compacte de apa, refulate din tunuri sau tevi cu ajutaje mari.

De asemenea, trebuie organizata in conditii optime evacuarea baloturilor, iar cele care au focare de ardere se desfac si se actioneaza pentru lichidarea arderii din interior cu apa pulverizata, respectandu-se regulile de securitate a lucrului la desfacerea stivelor de baloturi.

In cazul incendiilor izbucnite la depozitele de bumbac organizate pe platforme deschise si acoperite cu prelate se va realiza o udare permanenta a prelatelor care acopera stivele de bumbac neincendiate, precum si o panza densa de apa in jurul stivelor depozitului, care sa nu permita trecerea nici unei scantei sau alte surse de aprindere.

Atacul incendiului se va executa contra directiei vantului si din lateral , urmarindu-se acoperirea intregii zone incendiate cu jeturi de apa, iar dispozitivul astfel realizat , sa dea posibilitatea manevrei de forte si mijloace In caz de vant puternic, pericolul dezvoltarii fiind foarte mare este absolut necesar sa se dispuna de forte in rezerva care sa poata fi folosite la nevoie. Se va actiona de la inceput cu un numar sporit de tevi cu apa pulverizata pe toata suprafata incendiata. Acest procedeu va inlatura aproape toate posibilitatile transportarii scanteilor catre obiectivele invecinate.

Incendiile izbucnite la depozitele de bumbac fiind in general de durata, este recomandabil ca efectivele sa fie schimbate din timp in timp, pentru a se crea posibilitati de odihna personalului care a lucrat la interventie.

Daca depozitul este mare se va organiza supravegherea intregului perimetru al acestuia prin patrule si se va destina un pichet dotat corespunzator pentru lichidarea eventualelor focare care ar izbucni in alte puncte. Bumbacul se poate aprinde de la scanteile care zboara pana la 150 m de la locul incendiului.

In intreprinderile textile, principalele substante de stingere a incendiului sunt: apa; apa imbunatatita chimic; pulberile stingatoare ; iar la subsoluri si spuma cu coeficient mare de infoiere.

Actiunea de stingere se va organiza si desfasura pe sectoare de interventie. Liniile de furtun se introduc prin deschiderile usilor, golurile pentru ferestre, casele de scari, scarile exterioare pentru interventie, actionandu-se cu tevi tip B cu diametre mari si tevi cu robinet cu apa pulverizata. Daca incendiul a luat proportii se pot folosi si tunuri de apa.

In locurile unde exista posibilitatea propagarii incendiului, ca de exemplu, prin puturile ascensoarelor, canalele de ventilatie, la etajele situate mai sus sau mai jos de cel incendiat, la subsol unde s-a adunat mult praf sau exista materiale combustibile, se stabilesc si se introduc in supraveghere tevi B. in sectiile de productie se vor lua masuri pentru protectia masinilor si utilajelor impotriva caldurii si apei.

Pentru stingerea incendiilor in cladirile fara luminatoare se folosesc, de regula, tevi cu diametre mari, deoarece focarele de ardere pot fi la distanta mare de la peretii exteriori. Focarele de ardere reduse se lichideaza intotdeauna cu tevi cu robinet sau tip TURAP, cu apa pulverizata.

Inainte de inceperea actiunii de stingere si concomitent cu aceasta se vor lua masuri de evacuare a fumului si de refulare a substantelor de stingere direct asupra focarului de ardere. Practica in stingerea incendiilor la astfel de obiective a dovedit ca intensitatea de refulare a apei variaza intre - 0,10-si 0,18 1/s-m².

Pentru eliminarea produselor de ardere si fumului din cladirile fara luminatoare se folosesc trapele de fum, destinate special acestui scop, precum si instalatiile de ventilatie mecanica, insa sub stricta supraveghere si numai daca puse in functiune dau rezultate, altfel se opresc.

In lipsa unei ventilatii prin acoperis, gazele calde provenite de la un eventual incendiu vor umple cladirea de la tavan in jos si vor ingreuna actiunea de interventie.

Cand trapele de ventilatie sunt deschise, fumul si gazele calde sunt limitate la un strat existent langa acoperis; cu cat este mai mare suprafata trapelor de ventilare, cu atat este mai subtire stratul.

La aparitia incendiului in canalele de ventilatie, care comunica cu podul, concomitent cu instalarea tevilor pentru lichidarea focarului de ardere, se impune sa se introduca tevi in pod, la etajele superioare ale cladirii, precum si in canalele verticale de ventilatie. in aceste canale., incendiul se stinge cu jet pulverizat de apa refulata de sus in jos.

In cazul aprinderii instalatiei de ventilatie comune pentru intreaga cladire (instalatie centrala) se va organiza un control pe toate etajele, asupra tuturor canalelor de ventilatie, spre a se asigura inchiderea lor rapida la locurile de ramificatie in incaperile de la etaje si a se actiona in consecinta.

Daca incendiul se propaga la acoperis sau a izbucnit initial la aceasta se actioneaza cu tevi cu diametre mari, la nevoie executandu-se izolari prin taiere desfacere pentru oprirea propagarii incendiului.

In toate cazurile de interventie pentru stingerea incendiului izbucnit in sectiile de productie ale industriei usoare si mai ales in cladiri vechi, se impune luarea de masuri urgente pentru inlaturarea apei refulata in cantitati excesive. Acest lucru trebuie organizat chiar de la inceperea interventiei.

Pe tot timpul actiunii de interventie pentru stingerea incendiului se vor lua masuri sa se asigure securitatea servantilor, acestia fiind echipati corespunzator conditiilor existente si create de incendiu, pentru indeplinirea misiunii in orice situatie.

Personalul de interventie trebuie sa fie echipat cu costume usoare, sa asigure o protectie apreciabila pana in apropierea incendiului permita libertatea miscarilor.

INCENDIUL IZBUCNIT LA DEPOZITUL DE MARFURI

AL INTREPRINDERII COMERCIALE CU BIDICATA

PENTRU TEXTILE-INCALTAMINTE SIBIU

Date despre obiectiv

Depozitul de marfuri al intreprinderii Comerciale cu Bidicata pentru textile-incaltaminte Sibiu este situat in partea de nord a municipiului, pe strada Frigoriferului m 6, la 3,5 km de compania - de pompieri, fiind destinat primirii, depozitarii si distribuirii in reteaua comerciala a diverselor sortimente de textile-incaltaminte.

Imobilul a fost construit in perioada 1977j-1982 in regim parter cu trama de 12 x 12 m, lungimea de 84,8o m, latimea de 60,40 m, suprafata construita circa 5200 mp. cu inaltimea la talpa grinzilor de 6,00 m, fiind separat de cladirea depozitului intreprinderii comerciale cu ridicata pentru marfuri metalo-chimice printr-un perete antifoc. La capatul cladirii si partial pe cele doua laturi longitudinale, in dreptul spatiilor de receptie-expeditie a marfurilor se afla o rampa exterioara de incarcare-descarcare pe cale ferata si auto, iar la interior un planseu intermediar pentru depozitare, precum si incaperile anexe tehnico-sociale.

Structura cladirii este realizata din stalpi prefabricati din beton armat, grinzi precomprimate si elemente de acoperis prefabricate cu deschiderea de 12 m, din beton armat, iar peretii exteriori din zidarie de caramida cu goluri verticale pe ambele fete si ferestre la partea superioara din sticla profilat cu geam armat in rame metalice. Pardoseala depozitului este executata din ciment sclivisit rulat.

Depozitarea marfurilor se realiza paletizat pe rafturi metalice cu inaltimea de circa 5 m amplasate transversal si prevazute cu culoare pentru circulatia electrostivuitoarelor, atat in sens longitudinal, cit si transversal.

Accesul in depozit se efectua prin usi glisante metalice si pivotante spre spatiile de receptie si expeditie din compartimentul de depozitare in zona din dreptul rampelor de incarcare-descarcare unde se aflau si accesele directe in incaperile anexe tehnico-sociale, inclusiv la postul trafo, hidrofor si aparatele de control si semnalizare a instalatiei Sprinkler, incaperi pentru electrostivuitoare etc.

Alimentarea cu energie electrica era asigurata de la un tablou general de distributie racordat la un post trafo propriu, inglobat in cladirea depozitului, compartimentat si echipat conform normelor specifice ale MEE. Iluminatul artificial era prevazut cu corpuri de iluminat tip FIEA - 01 - 265 echipate cu 2 lampi fluorescente de 65 W, montate pe chesoanele plafonului la inaltimea de 6 m pe siruri transversale. Instalatia electrica de alimentare a corpurilor de iluminat era realizata cu conductoare de tipul AFY cu sectiunea de 2,5 si 4 mm montate in tuburi de pretentia PBL 12,8 si PEL 16 mm.

Instalatia electrica de foita era prevazuta numai pentru incaperile anexe depozitului (camera electrocare, camera incalzire muncitori, camera receptie auto etc.). Atat receptorii de forta, cat si cei de iluminat erau prevazuti cu circuite protejate cu sigurante fuzibile si relee termice pentru protectie la suprasarcina.

Alimentarea cu apa a depozitului se facea din reteaua orasului ; pentru asigurarea rezervei de apa de incendiu exista un rezervor subteran de 300 mc amplasat in incinta. Cladirea depozitului era prevazuta cu instalatii interioare de combatere a incendiilor, cu hidranti interiori avand debitul de 2,5 l/s si instalatie automata de tip Sprinkler montata sub plafonul spatiilor de depozitare, cu debitul total de 30 l/s racordate la un aparat de control si semnalizare de tip "apa-aer' si apoi prin intermediul unui distribuitor la statia de pompe hidrofor care asigura presiunea si debitele necesare in caz de incendiu. De asemenea, in incinta exista o retea de incendiu cu hidranti exteriori care asigura un debit de 150 l/s, fiind racordata la sistemul propriu de pompare.

Constructia depozitului era dotata cu stingatoare manuale cu spuma chimica, pulbere si CO2, potrivit normelor de dotare aprobate cu Ordinul nr. 64/30.05.1979, existand preocupare pentru verificarea si intretinerea acestora in stare de functionare.

Interventia pentru stingerea incendiului

Interventia personalului de pe locul de munca "CITOM' pe suprafata pardoselii. In jurul orei , misiunea de aplicare a solutiei se apropia de sfarsit, s-a produs o puternica explozie urmata de un violent incendiu, care in timp scurt a cuprins intregul depozit, surprinzand in interior cele 7 persoane. Explozia a provocat arsuri persoanelor aflate in depozit, care in cele din urma au reusit sa se evacueze singure, a deteriorat partial peretele din partea de sud a depozitului si acoperisul pe o suprafata de aproximativ 300 mp si a afectat grav structura de rezistenta a stalpilor si peretilor. (ca urmare a exploziei, fumului si gazelor fierbinti, interventia personalului de pe locul de munca s-a rezumat doar la luarea masurilor de limitare a propagarii incendiului la depozitul ICEM, prin punerea in functiune a hidrantilor interiori si racirea peretelui antifoc care separa cele doua spatii de depozitare, concomitent cu anuntarea acestuia la compania de pompieri.

Interventia companiei de pompieri

Punctul de comanda al grupului de pompieri al judetului Sibiu a fost anuntat de izbucnirea incendiului la ora 12.25. Totodata, incendiul a fost observat si din cazarma, subunitatea pregatindu-se pentru interventie, astfel ca, la primirea anuntului, garda de interventie a si inceput deplasarea la locul actiunii.

La primirea anuntului de incendiu, comandantul unitatii a hotarat:

deplasarea la locul incendiului a tuturor fortelor din subunitate si a grupei operative;

punerea in aplicare a planului unic de interventie ;

raportarea situatiei la Comandamentul Trupelor de Pompieri si organele locale;

urmarirea concentrarii fortelor si mijloacelor la locul actiunii de catre ofiterul operativ;

- ramanerea in punctul de comanda a loctiitorului pentru prevenirea propagarii incendiilor, pentru mentinerea legaturii intre locul incendiului si unitate, receptionarea datelor si raportarea acestora organelor in drept;

alarmarea si aducerea la locul incendiului a cadrelor din tura libera si a celor aflate in misiuni in municipiul Sibiu si localitatile apropiate.

Sosit la locul actiunii, la orele 12.30, o data cu fortele de interventie, comandantul unitatii si loctiitorii acestuia au executat recunoasterea, constatand urmatoarele :

incendiul se manifesta cu intensitate pe intreaga supra fata a depozitului CITOM, depasise partea superioara a peretelui antifoc si cuprinsese stratul hidrofug al acoperisului depozitului

1CRM, pe aproximativ 150 mp, acoperisul din materiale combustibile ale sopronului cu diverse ambalaje, amplasat la aproximativ 25 in fata de locul incendiului, precum si iarba uscata din imediata apropiere a depozitului pe o adancime de 25-30 m, existand, ca urmare a temperaturii ridicate si a gazelor fierbinti, pericolul de propagare la depozitul I0KM, sopronul si depozitul

de mobila, amenintand totodata (ca urinare a radiatiei foarte mari si a golurilor provocate de explozie) si rezervoarele de amoniac cu o capacitate de 60 tone ale depozitului frigorific, situat la aproximativ 50 m fata de locul interventiei;

celor 7 persoane care s-au autosalvat nu li se acordase primul ajutor medical si nu fusesera transportate la spital;

in actiune se afla formatia civila de pompieri a DGES cu 2 tevi tip ,,B', cu misiunea de limitare a propagarii incendiu lui la depozitul ICKM.

Analizand situatia comandantul interventiei a hotarat:

sa localizeze si sai lichideze incendiul in limitele gasite, punand in aplicare varianta de actiune prevazuta in planul unic de interventie pentru situatia de explozii, calamitati sau catastrofe, intreruperea alimentarii cu energie electrica si a surselor de apa sub presiune;

sa fie chemate in sprijin si alte forte (formatii civile de pompieri si subunitati apartinand M.Ap.N. dotate cu masini si utilaje pentru interventie la incendii), care nu sint cuprinse in planul unic de interventie;

cooptarea in grupa operativa a specialistilor din condu cerea obiectivului, organelor locale ale M.I., reprezentantilor de la intreprinderea de retele electrice, uzina de apa si intreprinderea de transport auto;

- organizarea unui punct de intampinare a fortelor chemate in sprijin la intrarea in obiectiv si introducerea lor in dispozitiv din miscare, evitand manevra inutila de forte si mijloace ;

sa organizeze evacuarea si paza bunurilor materiale din spatiile neincendiate dar amenintate de incendiu, folosind personalul de pe locurile de munca, plutoane de garzi nationale si subunitatile de subofiteri de politie;

realizarea cu sprijinul unor subunitati de elevi ai scolii de ofiteri apartinand U.M. 01512, a unor creneluri in peretele din partea de nord a depozitului, in vederea introducerii tevilor de refulare a apei pentru lucrul din exteriorul cladirii si protectia servantilor impotriva temperaturilor ridicate.

Dispozitivul de interventie adoptat pentru localizarea si lichidarea incendiului este cel; prezentat in schita anexa.

in urma concentrarii fortelor si mijloacelor, realizarii si intrarii In actiune ;i dispozitivului de interventie, incendiul nu s-a mai propagat, fiind localizat In ora 12.45 si lichidat la ora 15.30, ramanand in supraveghere 3 masini de lupta pana in dimineata zilei de 20.07.1987 ora 8.

Actiunea de interventie a fost ingreunata de urmatorii factori :

prabusirea acoperisului peste marimile depozitate, care a redus eficienta jeturilor de apa, dand posibilitatea arderii mocnite a materialelor sub elementele de constructie ale acoperisului cazut;

existenta unui numar redus de cai de acces in depozit, precum si situarea la mare, inaltime a ferestrelor acestuia, care au dezavantajat amplasarea si lucrul sefilor de teava de pe scarile culisabile;

prezenta temperaturilor ridicate, a fumului si gazelor toxice, precum si pericolul iminent de prabusire a elementelor prefabricate ale cladirii afectate de explozie, care au facut ca interventia sa se desfasoare in conditii grele si de efort fizic si psihic prelungit.

intreaga actiune de interventie s-a desfasurat in conditii grele, cu un grad ridicat de pericol si efort intens, care a solicitat la maximum capacitatea intregului efectiv. Cadrele, militarii in termen si pompierii civili, patrunsi de simtul datoriei, au dovedit eroism, curaj, abnegatie, fermitate si spirit de sacrificiu, neprecupetind nici un efort, reusind sa salveze de la distrugere constructiile vecine si bunuri materiale in valoare de 162 milioane lei"

Concluzii si invataminte

Pe timpul controalelor tehnice de prevenire a incendiilor se impune o documentare mai amanuntita a organelor de control, atat la nivelul conducerilor de unitati, cat si pe locurile do munca pentru a cunoaste in detaliu lucrarile ce se executa, precum si cele care urmeaza a se executa, iar in functie de particularitatile si pericolul ce-1 prezinta, sa se stabileasca masuri concrete cu termene si responsabilitati in documentele de control.

Executarea unor lucrari periculoase care contravin reglementarilor in vigoare impunerea unor masuri ferme si hotarate in vederea eliminarii de indata a pericolului, informarea

operativa a organelor in drept si raportarea cu date exacte a situatiei la comandament.

Desi cladirea depozitului era executata numai din elemente de constructie incombustibile, care corespund gradului II de rezistenta la foc, clisoanele prefabricate utilizate la acoperis cu limita efectiva de rezistenta la foc 45 minute s-au prabusit in acest interval de timp sub efectul sarcinii termice mari, de peste 200 Mcal/m2 (840 MJ/m2), si a duratei incendiului de circa 2 ore. Nervurile suple ale chesoanelor de acoperis permit patrunderea caldurii la armatura pretensionata de rezistenta, pe trei fete, intr-un interval de timp mult mai redus decat la elementele clasice din beton armat, ceea ce conduce la dilatari excesive, pierderea capacitatii,portante si prabusirea lor rapida.

De aici se desprinde necesitatea imbunatatirii rezistentei la foc a elementelor prefabricate cu armaturi pretensionate ce se utilizeaza la acoperisurile depozitelor de marfuri combustibilei

Lipsa unor dispozitive de evacuare a fumului si gazelor fierbinti in caz de incendiu la hala de depozitare au permis acu mularea si propagarea caldurii pe intreaga suprafata de sub plafonul halei si generalizarea incendiului la marfurile combustibile depozitate pe rafturi. in acest caz este necesar sa se prevada dispozitive cu deschidere automata pentru evacuarea gazelor fierbinti in caz de incendiu la toate depozitele de materiale combustibile inchise.

Cu toate ca depozitul a fost prevazut cu instalatii automate de stingere tip sprinkler care au intrat in functiune la temperatura de 72°C, numarul sprinklerelor prevazute sa functioneze

simultan pe o arie de declansare de 260-300 m2si un debit total de 30 l/s (conform normelor in vigoare, STAS 1478) nu a avut eficacitate, ca in cazul unui incendiu obisnuit, deoarece, pe de

o parte, explozia a distrus portiuni din instalatie o data cu prabusirea elementelor de acoperis, iar, pe de alta parte, incendiul care a urmat a fost generalizat pe o suprafata mult mai mare decat aria de declansare luata in calcul potrivit normelor, hala de depozitare avand 4320 m2.

Acest incendiu, precedat de explozie, confirma faptul ca instalatiile de stingere de tip sprinkler nu-si mai pot indeplini rolul de localizare si lichidare a incendiilor dupa distrugerea,

chiar partiala a lor, de efectele exploziei asupra cladirii si instalatiilor aferente.

In scopul asigurarii introducerii directe a fortelor pe intregul perimetru al depozitelor cu suprafata mare, se impune realizarea de cai de acces suficiente si rational distribuite.

Este necesar ca atat la constructiile noi, cat si la cele existente, sa se prevada interdictia realizarii ferestrelor la distante foarte mici fata de peretii antifoc prin care practic se poate propaga incendiul de la un compartiment la altul.

Reducerea suprafetelor mari de depozitare prin compartimentare ar diminua substantial pericolul propagarii incendiu lui si pierderile materiale.

Avand in vedere suprafetele mari ale spatiilor de depozitare, precum si prezenta stelajelor inalte, la incendiile de mari proportii la care s-au prabusit elementele de constructie, se impune folosirea, din primele momente, a tunurilor mobile (TEAS 3000) si a tevilor de refulare cu diametre mari, in vederea acoperirii intregii suprafete incendiate, micsorarii temperaturii si facilitarea patrunderii personalului destinat pentru evacuare.

In cazul prabusirii elementelor de constructie pentru marfurile incendiate, hotaratoare este actiunea conjugata a fortelor dispuse atat la nivelul terenului, cat si pe aliniamentul peretilor antifoc, de pe autoscari sau acoperisul cladirilor cu care fac corp comun.

Planul unic de interventie, cunoasterea temeinica a conceptiei de actiune stabilita in acesta, executarea de studii tactice, recunoasterii preliminare, exercitii si aplicatii tactice de stingere cu angrenarea tuturor fortelor si mijloacelor duela realizarea operativa a dispozitivelor, localizarea in timp scurt a incendiilor.

Existenta legaturilor telefonice directe intre subunitatile de pompieri si obiectivele care au formatii civile dotate cu masini de lupta, a permis alarmarea si concentrarea in timp scurt a acestora la locul actiunii.

In situatia cand cauzele de incendiu nu pot fi stabilite cu certitudine, se vor analiza, prin eliminare, toate posibilitatile, cooperarea cu specialistii din obiectiv fiind mai mult decat necesara.