Stingerea incendiilor la depozitele de cauciuc si articole din cauciuc

Stingerea incendiilor la depozitele de cauciuc si articole

din cauciuc

Probleme:

I. Caracteristicile procesului tehnologic

II. Caracteristicile incendiilor

III. Organizarea si desfasurarea interventiei

IV. Exemple

Caracteristicile incendiilor

La fabricarea incaltamintei de cauciuc si articolelor de cauciuc se folosesc cantitati relativ mari de substante inflamabile ca benzina, solutie de cauciuc, lacuri, negru de fum, extractul de solventare etc.

Pentru stingerea incendiilor de substante inflamabile ca benzina, extractul de solventare, lacuri se aplica aceleasi principii tactice si aceleasi substante de stingere ca si la produsele respective folosite in industria chimica.

In continuare se vor trata numai cateva consideratii referitor la stingerea incendiilor la depozitele de cauciuc si de articole tehnice din cauciuc.

Stingerea incendiilor de cauciuc prezinta o serie de dificultati, determinate in primul rand de proprietatile fizico-chimice ale arderii acestor materiale.

Pe timpul arderii cauciucului brut, a cauciucului prelucrat si a articolelor de cauciuc, temperatura se ridica foarte mult ajungand pana la 1200°C, degajandu-se o mare cantitate de caldura (peste 10000 kcal/kg produse de ardere gazoase si particule solide ne arse sub forma de fum negru si dens. Cauciucul natural si o serie de cauciucuri sintetice la temperatura de peste 120°C se topesc si curg, marind suprafata de ardere.

Produsele de ardere gazoase, degajate in urma descompunerii termice a cauciucului si acumulate in spatii inchise, in unele cazuri pot sa provoace rabufniri si chiar explozii.

Viteza medie de ardere a cauciucului, conform unor date din literatura straina, este de 21-35 kg/m - h, iar a cauciucului prelucrat de 40 kg/m - h.

In unele situatii cauciucul si articolele de cauciuc se depoziteaza in magazii peste normele admisibile ceea ce impieteaza in mod serios asupra stingerii incendiilor.

Dezvoltarea incendiului in depozite se produce foarte rapid, viteza de propagare liniara pe suprafata cauciucului poate sa ajunga la 0,70-1,00 m/min.

Odata cu inceperea arderii cauciucului cu flacara, procesul de ardere patrunde si in stive printre interspatiile dintre baloturi, are loc muierea si topirea acestuia si astfel stiva se compacteaza si arderea se stabilizeaza la suprafata.

Sectoarele de interventie se organizeaza in interiorul depozitului, pe partea compartimentelor invecinate, care comunica cu incaperea incendiata, la etajele situate deasupra, pe partea rampei de cale ferata a depozitelor unde se pot gasi baloturi sau saci de cauciuc si in alte locuri unde este nevoie.

Cauciucul butadien, metil stirenic si cel butadienstirenic se pot stinge cu apa, apa imbunatatita chimic si spuma. Pentru stingerea acestor genuri de cauciuc s-au obtinut de rezultate bune si folosind spuma cu coeficient mare de infoiere, refulata cu intensitatea de cel putin 0,20- 0,40 1/s-m².

Incendiul de cauciuc cloro - prenic se stinge cu pulberi stingatoare, spuma sau apa imbunatatita chimic.

La sosirea fortelor de interventie la fata locului se actioneaza cu tevi cu diametre mari si uneori chiar tunuri de apa, cu scopul de a localiza incendiul si de a reduce intensitatea de ardere.

Pentru scaderea temperaturii din depozit si micsorarea concentratiei de fum se deschid ferestrele si lucarnele, iar in unele cazuri se desface si acoperisul.

Dupa aceasta actiune se trece la stingerea incendiilor pe sectoare, folosind substantele de stingere cele mai adecvate (spuma grea, spuma cu coeficient mare de infoiere, pulberi stingatoare etc.). Se impune insa sa se concentreze de la inceput fortele si mijloacele necesare pentru ase realiza debitul de spuma care sa asigure localizarea si stingerea imediata a incendiului.

Pentru a preveni provocarea incendiului in incaperile vecine sau de productie, prin golurile existente, se impune ca odata cu introducerea tevilor de protectie sa se puna in functiune si instalatiile de drencere (acolo unde exista).

Concomitent cu stingerea incendiului se executa si operatiile de evacuare a cauciucului din compartimentul incendiat si din cele invecinate, in special din stivele lipite de peretii despartitori ai depozitului, folosindu-se auto sau moto-stivuitoare, carucioare si un mare numar de oameni.

Activitatea desfasurata pentru stingerea incendiilor in incaperi inchise poate sa fie ingreunata de explozii care se produc, in anumite conditii, ca urmare a descompunerii cauciucului, ca si din cauza prabusirii planseelor si acoperisurilor.

Pe timpul actiunii de interventie se vor lua masuri de asigurarea deplina a securitatii personalului de interventie.

INCENDIUL IZBUCNIT LA DEPOZITUL DE PLASTIFIANTI SI PRODUSE CHIMICE DIN CADRUL COMBINATULUI DE ARTICOLE TEHNICE DIN CAUCIUC PITESTI

Date generale

Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti are ca profil prelucrarea cauciucului in vederea obtinerii de benzi transportoare de diferite dimensiuni, tuburi de absorbtie, garnituri, carcase pentru acumulatori, tesaturi impregnate, solutii din cauciuc etc.

Depozitul de plastifianti si produse chimice este amplasat in partea de est a combinatului. in el se pastreaza plastifianti, antioxidanti, acceleratori de vulcanizare, porofori, coloranti, intarzietori de vulcanizare, adezivi, folii de polietilena, freoni, ulei siliconic si alte substante chimice in cantitati reduse.

In general, substantele pulverulente depozitate in aceasta magazie erau produse combustibile, iar lichidele existente aveau temperaturi de inflamabilitate peste 100°C, fiind cuprinse in clasa a IV-a de periculozitate.

Depozitul incendiat este o constructie tip sopron, cu dimensiunile 36 X 30 m, cu stalpi din beton armat, pe care s-au plasat ferme metalice si invelitori din placi de azbociment.

Peretii depozitului sint confectionati din elemente din beton auto - clavizat si beton armat pe laturile care separa depozitul de atelierul de incarcare a acumulatorilor si de incaperile in care se pastrau recipienti cu oxigen, butoaie de carbid si remiza de electrostivuitoare. Peretii din nordul si sudul magaziei erau confectionati din placi de tabla, imbinate prin sudura, iar pardoseala din beton.

Instalatia electrica de iluminat era de tip normal, avand tuburi de protectie metalice si corpurile de iluminat introduse in globuri de sticla si armatura metalica, iar tabloul general de iluminat fiind amplasat in afara constructiei.

De asemenea, depozitul a fost dotat cu o instalatie pentru captarea descarcarilor electrice atmosferice, de tip retea, cu conductoare montate pe constructie.

In interiorul depozitului erau amenajate trasee, pe care, cu ajutorul electrostivuitoarelor, se depozitau produsele pe paleti sau conteinerele metalice.

Depozitul nu a fost dotat cu instalatii de ventilatie sau incalzire.

Substantele chimice depozitate in interior insumau, in medie, 400 tone, ceea ce rezulta o incarcare de circa 0,4 t/im2.

Depozitul este amplasat la o distanta de 50 m fata de remiza formatiei civile de pompieri, la 25 m fata de depozitul de toluen, la 50 m fata de sectia de impregnat, in care se gasesc cantitati mari de solutii inflamabile de cauciuc, si la 10 m de depozitul de carburanti.

Anuntarea incendiilor la formatia civila de pompieri din combinat se poate face prin telefoanele interioare.

Drumurile de acces la aceste depozite sint pietruite, fiind practicabile in tot timpul anului.

Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor in zona se asigura printr-o retea inelara 0 150 mm, cu 28 hidranti exteriori, la o presiune de 5 atm.. Obiectivul este dotat cu statii de pompe.

Depozitul de plastifianti si produse chimice era destinat pastrarii materiilor prime si materialelor necesare procesului tehnologic din sectiile de productie, si anume :

substante pulverulente si granulate, ambalate in saci de polietilena si hartie, precum si in butoaie de carton (acceleratori de vulcanizare, antioxidanti, intarzietori de vulcanizare, coloranti, pigmenti, porofori, novolac) ;

substante lichide, combustibile, ambalate in butoaie si bidoane metalice (plastifianti, ulei siliconic, emulsie siliconica, antioxidanti, adezivi) ;

ambalaje, polietilena, hartie ;

butelii (recipienti) cu freoni.

Modul de depozitare a acestor materiale era facut pe paleti si in conteinere suprapuse, pe 2-3 niveluri, cu cai de acces pentru manipulare.

Manipularea materialelor in depozit se executa cu ajutorul electrostivuitoarelor, de catre personal special instruit pentru astfel de lucrari, accesul in magazie fiind permis numai in schimbul I, in prezenta sefului de depozit. in ziua de 20.10 1980, magazia respectiva a fost deschisa intre orele 07,00 si 10,00, cand s-au eliberat o serie de materiale pentru diferite sectii, insumand o cantitate de 1 300 kg. De mentionat ca la inceperea activitatii, in aceasta magazie nu s-a constatat nimic deosebit, iar pentru eliberarea materialelor a fost necesar sa se execute deplasari in puncte diferite ale incaperii.

La ora izbucnirii incendiului, magazinerul se gasea in biroul sau, impreuna cu un alt muncitor, venit pentru ridicarea de materiale, usile de acces in magazie fiind inchise.

La ora 10,10, incendiul a fost observat concomitent de mai multe persoane aflate in apropiere, inclusiv de catre telefonista de serviciu de la formatia civila de pompieri, aflata la circa 50 m de locul incendiului, care a alarmat telefonic pompierii civili si militari. Din declaratiile martorilor aflati in zona magaziei respective, rezulta ca, initial, au observat o descarcare atmosferica luminoasa (fulger) in zona de deasupra magaziei, urmata, la un interval de timp scurt, de aparitia de flacari si fum.

Buletinul meteorologic eliberat de Statia meteorologica Pitesti cu nr. 79/21.10.1980 mentioneaza ca, la ora 10,00, situatia atmosferica in

zona orasului Pitesti era urmatoarea : temperatura - 13°C ; umezeala - 98% ; aversa moderata cu descarcari electrice ; vantul din N-V, cu o viteza de 3 m/sec.

Avandu-se in vedere natura materialelor depozitate, solutia constructiva a depozitului, instalatiile aferente existente in cladirea afectata de incendiu, precum si starea atmosferica, coroborate cu declaratiile martorilor, s-au luat in considerare urmatoarele cauze posibile de incendiu :

sursa de foc deschis (tigara, chibrit etc.) ;

scanteie sau arc electric provenind de la instalatia de iluminat sau de la electrostivuitoare ;

autoaprindere de natura chimica ;

trasnet.

Din cercetarile efectuate pentru stabilirea cauzei incendiului au reiesit urmatoarele

In ziua de 20.10.1980, de la ora deschiderii magaziei si pana la izbucnirea incendiului, nu s-au executat lucrari cu foc deschis. Era posibil ca una din persoanele care au trecut prin magazie in ziua respectiva pentru eliberarea de materiale sa fi lasat vreun rest de tigara aprinsa sau vreun chibrit aprins, care putea sa initieze aprinderea materialelor combustibile din depozit. Initierea incendiului de la o astfel de sursa nu era posibila, datorita timpului scurt si modului violent in care a aparut si s-a dezvoltat incendiul. Din aceleasi motive, s-a stabilit ca nu a fost .posibila nici initierea incendiului de la scantei sau arc electric provenind de la instalatia de iluminat sau de la electrostivuitoare.

Analizand natura materialelor depozitate si modul de evolutie a incendiului, s-a stabilit, de asemenea, ca nu a fost posibila nici initierea acestuia din reactii chimice sau prin autoaprindere.

In aceste conditii, cercetarile pentru stabilirea cauzei incendiului au fost orientate pentru determinarea posibilitatii de aprindere de la o descarcare electrica atmosferica.

Existenta unei descarcari atmosferice in zona depozitului a fost confirmata de declaratiile a 9 martori, aflati in imediata apropiere, care au observat un fenomen luminos deosebit de puternic deasupra magaziei, urmat de tunet si, la un interval de timp scurt, de flacari violente si fum pe acoperisul cladirii.

Trebuie mentionat, ca un fapt deosebit de important, ca martorii oculari aflati pe remiza de pompieri, la circa 50 m, unde executau lucrari de constructii, au observat o deplasare razanta a trasnetului, care s-a descarcat deasupra - acoperisului magaziei cu o inclinare mica fata de orizontala.

Cercetarile facute asupra amprentei incendiului au cautat sa stabileasca punctul sau punctele de scurgere a electricitatii atmosferice in pamant. Nu s-au constatat, insa, urme evidente ale curentului de descarcare (spargeri de natura exploziva a elementelor de constructie sau incalzire excesiva a conductoarelor instalatiei de paratrasnet).

Constatarile facute dupa stingerea incendiului au stabilit existenta unor deteriorari ale constructiei cladirii in zona focarului (spargerea stalpilor din beton armat, indoirea fermelor metalice care sustineau acoperisul din azbociment), precum si deteriorari ale instalatiei de paratrasnet, dar nu s-a putut stabili cu certitudine daca acestea sint datorate trasnetului sau efectelor incendiului.

Statisticile existente mentioneaza situatii in care trasnetul a provocat incendierea unor cladiri fara a lasa urme evidente. Verificarea instalatiei de paratrasnet a depozitului a condus la concluzia ca aceasta a fost executata in conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de paratrasnet pentru constructii (I. 20), valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant fiind in limitele admise. Astfel, la masuratoarea efectuata dupa incendiu de catre Laboratorul "PRAM' al I.R.E. Pitesti, s-a constatat o valoare de 0,24 ohmi a acestei prize, ceea ce indica o valoare buna.

In aceste conditii, respectiv existenta unei instalatii de paratrasnet dimensionata si executata conform normelor, initierea incendiului de la o descarcare atmosferica poate fi explicata numai prin valoarea deosebit de mare a curentului de descarcare si prin fenomenele secundare ce apar in aceste situatii (inductie electrostatica si electromagnetica).

In sprijinul acestei afirmatii vin o serie de date din literatura de specialitate cu referire la fenomenul, inca putin cunoscut, al descarcarilor atmosferice deosebit de puternice, care au loc la tensiuni de

150 000 000 V, atingandu-se valori de peste 200 000 A si temperaturi intre 6 000 si 10 000°C. Se mentioneaza afirmatiile unor autori despre faptul ca instalatiile de paratrasnet reduc considerabil posibilitatile de declansare a unui incendiu de la o descarcare atmosferica, dar nu le exclud total (Iakubovski Ianus, "Tensiunea inalta in natura si tehnica', Editura stiintifica, 1961).  

Comisia de cercetare a stabilit ca in ziua de 20.10.1980, in jurul orei 10,00 (plafon de nori scazut, descarcari atmosferice frecvent observate in zona), s-au indeplinit conditiile pentru aparitia unui trasnet caracterizat prin valori foarte mari ale curentului de descarcare. Faptul este confirmat de unii martori oculari, care sustin ca au fost pur si simplu orbiti de intensitatea luminoasa a trasnetului ce a avut loc deasupra depozitului.

Totodata, se precizeaza ca la ora 10,05, in aceeasi zi, a mai avut loc un incendiu in zona, la un rezervor de titei protejat cu instalatii de paratrasnet, datorat tot unei descarcari atmosferice (trasnet).

Cercetarile efectuate in zona focarului au aratat ca in acest loc se gaseau depozitate materiale pulverulente ambalate in saci de polietilena si hartie, precum si alte materiale combustibile.

Dezvoltarea extrem de rapida a incendiului, confirmata de toti martorii oculari, se poate explica numai prin initierea incendiului in urma pulverizarii in atmosfera a substantelor depozitate in zona focarului si aprinderea acestora prin efectele mecanice si calorice mari ce au insotit descarcarea atmosferica.

Incendiul a fost anuntat la formatia civila de pompieri a C.A.T.C. Pitesti la ora 10,11, de catre operatoarea de serviciu de la remiza de pompieri, iar la ora 10,13, prin telefon, cap la cap, la dispeceratul grupului de pompieri al judetului Arges.

Formatia civila de pompieri a combinatului a intervenit cu 2 APCT, luand un dispozitiv cu 2 tevi generatoare de spuma de 5 000 1/min si 2 tevi de apa tip B.

Interventia pentru stingerea incendiului

Urgenta I a companiei 1 pompieri Pitesti a fost alarmata la ora 10,14 si a sosit la locul incendiului, cu cinci masini de lupta, la ora 10,25, parcurgand o distanta de 5 km. A echipat 2 tevi generatoare de spuma de 5 000 1/min, 2 tevi de apa tip B si 2 tevi tip C.

F.c.p. de la intreprinderea de stofe "Argesana' a fost anuntata la ora. 10,14, prin telefon, cap la cap, si a ajuns la locul incendiului la ora 10,18, cu un ATI, care a fost trecut in sectorul de alimentare al formatiei combinatului.

La ora 10,16, s-a deplasat la incendiu grupa operativa, condusa de seful de stat-major, sosind la locul actiunii la ora 10,25. in punctul de comanda a ramas comandantul grupului, care a pus in aplicare planul unic de interventie, concentrand la incendiu urmatoarele forte :

f.c.p. a Combinatului de prelucrare a lemnului Pitesti, anuntata la ora 10,16, a sosit la locul incendiului la ora 10,18, cu un ATI SR 114, echipand o teava generatoare de spuma de 25 000 1/min si o teava de apa tip B ;

compania a 2-a de pompieri Pitesti, anuntata la ora 10,17, a sosit la locul incendiului la ora 10,42, parcurgand o distanta de 12 km, cu 2 ATI 12 215 si 3 APCA. A echipat doua tevi generatoare de spuma de 5 000 1/min, 2 tevi de apa tip B si 2 tevi tip C ;

f.c.p. a Combinatului petrochimic Pitesti, anuntata la ora 10,18, B. sosit la locul incendiului la ora 10,45, parcurgand o distanta de 13 km, cu 2 ATI SR 114. A fost tinuta in rezerva ;

compania a 3-a de pompieri Campulung, anuntata la ora 10,20, a sosit la locul incendiului la ora 11,30, parcurgand distanta de 56 km cu un ATI SR 114 si un ACI, plus o motopompa. Tehnica de lupta a fost tinuta in rezerva, iar militarii folositi pentru schimbarea servantilor la celelalte subunitati, precum si pentru salvarea bunurilor materiale ;

compania a 4-a de pompieri Curtea de Arges, anuntata la ora 10,22, a ajuns la locul incendiului la ora 11,05, parcurgand o distanta de 40 km, cu un ATI SR 114 si un ACI, plus o motopompa. Masinile au fost tinute in rezerva, iar militarii folositi pentru schimbarea servantilor de la celelalte subunitati si pentru salvarea bunurilor materiale.

Se apreciaza ca anuntarea fortelor, deplasarea acestora si intrarea in dispozitiv s-au facut in timp operativ.

La ora 10,30, comandantul unitatii s-a deplasat la locul incendiului, preluand conducerea operatiunilor de stingere.

La sosirea grupei operative a unitatii si a urgentei I din compania 1 Pitesti, incendiul se manifesta cu violenta pe toata suprafata depozitului de plastifianti si produse chimice (circa 1 000 m2), cu degajari de fum dens si gaze toxice (bioxid de sulf, bioxid de carbon) si explozii repetate ale recipientilor incarcati cu freon, iar acoperisul magaziei (circa 3/4) era distrus.

Fata de aceasta situatie, comandantul interventiei a hotarat organizarea a trei sectoare de stingere, astfel :

sectorul 1, cu misiunea de localizare si lichidare a incendiului pe latura de vest a constructiei si prevenirea propagarii acestuia la atelierul de intretinere a electrostivuitoarelor si incarcarea acumulatorilor, cu 8 tevi, din care : 1 cu spuma de 25 000 1/min, 2 tevi generatoare de spuma a 5 000 1/min, 3 tevi de apa tip B si 2 tevi tip C ;

sectorul 2, cu misiunea de localizare si lichidare a incendiului pe latura de est a constructiei si prevenirea propagarii sale la depozitul de tuburi de oxigen, de carbid si la atelierul de reparatii, cu 10 tevi, din care 4 tevi generatoare de spuma de 5 000 1/min, 4 tevi de apa tip B si 2 tevi tip C ;

- sectorul 3, cu misiunea de evacuare a 3 vagoane de toluen si un vagon cu benzina extractie, aflate la o distanta de circa 15 m, in fata magaziei incendiate, a butoaielor cu ulei siliconic, cu clorparafina K. 70, K. 71, cu adezivi U.K. si alte materiale, precum si evacuarea tuburilor de oxigen si a carbidului din magazie, a electrostivuitoarelor si a acumulatorilor din imediata apropiere a acesteia.

Prin echipa de revizie si depanare si seful de garaj al companiei 1 Pitesti, s-au asigurat atat cantitatile necesare de masti, aparate izolante si costume anticalorice pentru protectia servantilor si muncitorilor, cat si substantele de stingere, carburantii si lubrifiantii, iar prin serviciul de aprovizionare al combinatului, cantitatile necesare de lapte pentru intreg personalul ce a actionat la stingerea incendiului.

La ora 12,10, au fost adusi la incendiu 20 militari in termen de la detasamentul de munci agricole, care au fost folositi pentru schimbarea servantilor din dispozitiv.

Incendiul a fost localizat la ora 11,40 si lichidat la ora 13,30.

in urma incendiului au fost salvate sau recuperate materiale in valoare de peste 5 milioane lei.

2. Cu toate actiunile intreprinse si masurile luate de conducerea obiectivului si comisia tehnica de prevenire si stingere a incendiilor, in combinat se mentin unele stari de pericol si cauze de incendiu, persistand, de mai mult timp, nesolutionarea unor probleme de protectie.

Astfel :

nu s-a procurat analizatorul de vapori inflamabili pentru sectia gumaj ;

nu s-a asigurat controlul temperaturii la malaxoarele de realizare a amestecurilor, din lipsa termocuplelor ;

nu s-au asigurat spatiile corespunzatoare pentru depozitarea materiilor prime si a materialelor aprovizionate la nivelul necesar realizarii planului de productie.

Ca urmare a acestor nereguli, in acest an s-au produs 2 incendii si inceputuri de incendii, ceea ce dovedeste ca atat conducerea combinatului, cat si comisia tehnica de prevenire si stingere a incendiilor nu militeaza pe deplin pentru inlaturarea unor cauze potentiale de incendiu.

Si in activitatea desfasurata de unitate la acest combinat au existat unele neajunsuri, in sensul ca nu a reusit sa determine, in toate situatiile, conducerea obiectivului si comisia tehnica de prevenire si stingere a incendiilor sa-si indeplineasca cu raspundere obligatiile legale ce le reveneau. De asemenea, cu toate sanctiunile contraventionale aplicate, nu a reusit sa determine intronarea unei stari disciplinare corespunzatoare in legatura cu fumatul in obiectiv.

Concluzii si invataminte

Incendiile izbucnite in depozite de materiale combustibile avand ca sursa de initiere trasnetele se dezvolta cu rapiditate si cuprind in timp-scurt suprafete mari, ingreunand activitatile de salvare a bunurilor si interventia pentru stingere.

Pentru prevenirea unor astfel de situatii, in viitor, sint necesare o serie de masuri tehnice si organizatorice, dupa cum urmeaza :

a) apreciindu-se ca in afara descarcarii principale, observata de martori oculari, a fost posibil sa apara si o descarcare in campul electrostatic puternic din zona magaziei, de la rastelele metalice si paletii de depozitare la sistemul de punere la pamant, se impune ca in zonele cu

o frecventa anuala a zilelor de furtuni mai mare de 30, in cazul magaziilor care adapostesc valori sau cantitati mari de substante combustibile si care sint dotate, conform Normativului I. 20, cu instalatii de paratrasnet, sa se execute si legarea la centura de

punere la pamant a elementelor metalice mari in stare de fixatie (rastele, grinzi, usi, paravane sau pereti despartitori etc.) ;

b) avandu-se in vedere particularitatile unor astfel de descarcari electrice, caracterizate prin efecte mecanice si calorice mari, ce determina pulverizarea in atmosfera a unor particule incandescente si dezvoltarea incendiului pe suprafete mari, se impune ca prima interventie la asemenea incendii sa se execute cu pulberi stingatoare purjate cu gaze inerte, care prin proprietatile lor de stingere inhiba flacarile, reducandu-le intensitatea si efectul caloric ;

c) pe timpul operatiunilor de interventie s-a constatat infundarea, cu praf provenit de la substantele pulverulente chimice imprastiate in atmosfera, a cartuselor filtrante de la mastile din dotarea servantilor, fapt ce a necesitat schimbarea cartuselor la un timp foarte scurt, ingreunand interventia. in consecinta, este necesara efectuarea unui studiu de catre Centrul de studii si experimentari, in colaborare cu uzina producatoare, pentru inlaturarea neajunsurilor in asemenea situatii ;

d) deoarece in realizarea dispozitivului de stingere s-au inregistrat unele greutati, fiind necesara intreruperea traficului feroviar pe caile ferate din vecinatatea intreprinderii pentru a proteja liniile de furtun, grupurile judetene de pompieri trebuie sa actioneze pentru a determina

conducerile organizatiilor socialiste sa ia masuri de executare a unor trasee de conducte metalice, echipate la capete ou racorduri si care sa subtraverseze caile ferate respective.