Stingerea incendiilor la agenti economici din transporturi

Stingerea incendiilor la agenti economici din transporturi

Probleme ce se trateaza

I. Stingerea incendiilor la garaje si parcuri de autovehicule

1. Caracteristicile incendiilor

2. Stingerea incendiilor si masuri de securitate a servantilor

II. Stingerea incendiilor la depourile de troleibuze, tramvaie si locomotive;

Caracteristicile incendiilor

securitate a servantilor

III. Stingerea incendiilor la mijloacele de transport pe calea ferata

Caracteristicile incendiilor

Stingerea incendiilor si masuri de securitate a servantilor

IV. Stingerea incendiilor la mijloacele de transport maritime si fluviale:

1. Caracteristicile incendiilor

2. Organizarea si ducerea actiunilor de stingere

3. Stingerea incendiilor in magaziile si pe platformele de depozitare a marfurilor din porturi

V. Stingerea incendiilor izbucnite la mijloace de transport aerian

Particularitati constructive ale unei aeronave

Particularitatile stingerii incendiilor in cazul unei aterizari fortate

Stingerea incendiilor izbucnite la avioanele mari

Stingerea incendiilor izbucnite la hangare

VI. Exemple de incendii

I.  Stingerea incendiilor la garaje si parcuri de autovehicule

Caracteristici constructive

Cladirile pentru garaje si ateliere de reparatii pot fi cu unul sau mai multe niveluri. In afara locurilor pentru gararea autovehiculelor in cladirile respective mai sunt amenajate magazii pentru pastrarea pieselor de schimb, statii de pompare, de compresoare, incaperi pentru acumulatoare, generatoare de acetilena, vulcanizare, forja, sudura, tratamente termice, tamplari, tapiterie, vopsitorie, pastrarea uleiului, precum si birouri. O buna parte dintre autovehicule sunt lasate de regula pe teren descoperit, in apropiere de cladirea principala sau. sub soproane, uneori combustibile. Rezervoarele autovehiculelor sunt lasate aproape Intotdeauna cu combustibil in ele.

Caracteristicile incendiilor

In cladirile destinate garajelor si atelierelor de reparatii se deosebesc trei tipuri principale de incendii:

de autovehicule,

de constructii (acoperis, incaperi),

simultane (autovehicule si constructii).

In cazul incendiilor de primul tip ard; benzina, ulei, tapiteria si instalatiile electrice. Arderea se intensifica in cazul explodarii rezervoarelor cu combustibil si scurgerii acestuia. Combustibilul revarsat poate sa ajunga la gurile de canalizare si sa formeze noi focare de incendiu in cladirea respectiva .

Distantele reduse dintre autovehicule, existenta unor materiale combustibile in tapiterie, instalatii electrice, contribuie la dezvoltarea rapida a incendiilor.

In cazul unor cladiri de inaltimi mari si al accesului in cantitati mari a aerului la focarele de ardere se produc curenti de convectie, iar produsele de ardere incalzite contribuie la dezvoltarea incendiului la acoperisurile combustibile.

Datorita temperaturilor ridicate, grinzile metalice ale acoperisurilor se deformeaza in timp de 15-20 minute, ducand la prabusirea constructiilor respective, ingreunandu-se astfel operatiunile de evacuare a autovehiculelor.

Incendiile la constructia garajului pot sa se produca si in lipsa autovehiculelor din garaj. Dezvoltarea unor astfel de incendii nu se deosebeste de cele izbucnite la cladirile obisnuite.

In actiunea de interventie pentru stingerea incendiilor la garaje si parcuri de autovehicule se va tine seama de: marimea garajului si numarul de autovehicule existente in interior, starea autovehiculelor garate si expuse actiunii incendiului , posibilitatile de propagare a incendiilor de la autovehicule la acoperis si invers; posibilitatile de dezvoltare a incendiilor in incaperile auxiliare si la gurile de canalizare ,se va tine seama si de posibilitatea exploziei rezervoarelor de combustibil si de imprastiere a combustibilului in incaperi care poate favoriza dezvoltarea incendiului; intensitate a curentilor de convectie in spatiul incendiat; temperatura degajata, cantitatea de fum si gaze toxice degajate; necesitatea si posibilitatea de remorcare a autovehiculelor aflate in stare de nefunctionare; existenta mijloacelor de tractare, locul de parcare al autovehiculelor evacuate din garaj; starea acoperisului si pericolul de prabusire.

Inainte sau concomitent cu actiunea de stingere se va organiza evacuarea buteliilor de oxigen, de acetilena si a carbidului din interiorul garajului, precum si evacuarea autovehiculelor garate, conform planului stabilit, folosindu-se personalul prezent in obiectiv. Evacuarea autovehiculelor se va face sub protectia jeturilor de apa pulverizata si se va supraveghea in permanenta pentru a nu se bloca caile de acces. Pentru evacuarea autovehiculelor in stare de functionare se folosesc soferi de serviciu, iar in lipsa acestora, se va organiza evacuarea manual. Autovehiculele defecte se evacueaza prin remorcare cu ajutorul celor aflate in stare de functionare. Operatiile de evacuare se conduc: de comandantul interventiei sau de catre o persoana special destinata.

La stingerea incendiilor la garaje si parcuri de autovehicule se vor folosi; spuma, apa pulverizata sau pulberi stingatoare actionandu-se concomitent la protejarea elementelor de constructie sau a autovehiculelor garate

Elementele de constructie ale garajului vor fi protejate cu jeturi compacte de apa, refulata din tevi. cu ajutaje mari, asupra fermelor si grinzilor metalice ale acoperisului se va actiona cu apa pulverizata, pentru evitarea deformarii si prabusirii acestuia,

De la inceput trebuiesc luate masuri ca incendiul sa nu se propage si la acoperis ,prin realizarea unui dispozitiv de protectie cu cel putin o teava tip C.

Pe timpul actiunii de stingere se va organiza racirea rezervoarelor cu combustibil si a cauciucurilor autovehiculelor sau evacuarea acestora din garaj.

In cazul incendiilor de acoperis, se actioneaza atat in interior cat si din exterior dupa caz realizandu-se taieri pe directia de propagare a incendiului, luandu-se in acelasi timp masuri de asigurare a securitatii personalului care lucreaza pe acoperis, prin folosirea de corzi de salvare.

In cazul unui incendiu produs simultan la autovehicule si acoperis se va actiona in interiorul garajului cu apa refulata din tunuri sau tevi cu ajutaje mari pentru lichidarea focarului principal de ardere, iar la acoperis cu tevi B, executandu-se taieri pe caile de propagare a incendiului. Daca in interior incendiul se manifesta la produse petroliere(carburanti,lubrifianti) se pot folosi pentru stingere spume sau pulberile stingatoare.

Incendiile produse la autovehiculele in mers sau stationate se sting cu stingatoare manuale cu pulberi, stingatoare sau gaze inerte sau acoperindu-se masinile cu prelate umede.

Stingerea incendiilor la depourile de tramvaie troleibuze si locomotive

Incendiile izbucnite la astfel de obiective sunt considerate ca speciale, datorita particularitatilor lor.

In organizarea actiunii de interventie se va tine seama in principal de existenta pericolului de electrocutare a persona­lului care actioneaza neprotejat si pericolului de intoxicare cu fum si oxid de carbon degajat in cantitati mari in urma arderii .

Pe timpul recunoasterii comandantul interventiei va urmarii;

numarul tramvaielor ( troleibuzelor sau locomotivelor) cuprinse de incendiu si caile principale de propagare a incendiului in incaperile auxiliare si la elementele combustibile din constructia depoului.

evacuarea tramvaielor din depouri, posibilitatea si ordinea in care urmeaza sa se execute evacuarea si pe ce fire de cale ferata.

modalitatea de evacuare a troleibuzelor, tramvaielor si locomotivei si natura elementelor de constructie ale acoperisului si pericolul de prabusire peste tramvaie, troleibuze si locomotive .

Stingerea incendiului

Pentru stingerea incendiilor izbucnite la depourile de tramvaie, troleibuze si. locomotive se va actiona cu apa pulverizata, spuma si pulberi stingatoare. Pe timpul actiunii de interventie se va asigura protectia prin racire cu apa pulverizata, refularea prin tevi cu ajutaje mici asupra tramvaielor, troleibuzelor si locomotivelor expuse efectului radiatiei termice, pana la evacuarea lor din zona incendiului.

Daca incendiul izbucneste sau se propaga la acoperisul depoului se va actiona pentru localizare si lichidare cu jeturi acoperis vor ocupa pozitii, care sa nu le puna viata in pericol de exemplu coloane, grinzi solide bine rezemate, etc.

Incendiile izbucnite la locomotive se sting cu pulberi de stingatoare,, spuma si apa pulverizata. La locomotivele cu tractiune electrica se actioneaza numai dupa intreruperea curentului electric de forta.

Pe timpul actiunii de stingere la depouri se va realiza ventilarea spatiului in care a izbucnit incendiul cu ajutorul F.G.I. sau prin ventilare naturala.

De obicei., incendiile la mijloacele de transport in comun izbucnesc in urma unor accidente tehnice sau de circulatie. In interventia la astfel de incendii apar greutati inca de le inceput, datorita lipsei fortelor si mijloacelor de stingere in prima faza a incendiului si datorita panicii care se poate crea in randul calatorilor.

Stingerea incendiilor pe calea ferata

Pentru pregatirea si crearea conditiilor optime de interventiepe timpul executarii recunoasterii trebuie se tina seama de ;

numarul vagoanelor si al persoanelor accidentate

natura incarcaturii vagoanelor incendiate precum si a celor care nu au fost afectate;

continutul vagoanelor cisterna , pericolul de explozie si masurile necesare pentru evitarea acesteia,

posibilitatea de intrare in reactie a substantelor chimice revarsate din vagoanele-cisterna in urma incidentului si pericolul de electrocutare, in cazul incendiilor izbucnite la garniturile de cale ferata cu tractiune electrica;

posibilitatile de raspandire a lichidelor combustibile care s-au scurs sau revarsat din vagoanele-cisterna in urma spargerii sau exploziei acestora;

modul de manifestare si posibilitatile de propagare a incendiului in intreaga garnitura de vagoane, la constructiile vecine si catre terenurile in panta, paduri si rauri, datorita scurgerii de lichide combustibile.

Necesitatea si posibilitatea decuplarii vagoanelor neincendiate si evacuarea lor in locuri sigure fara pericol

Avand in vedere faptul ca incendiile pot izbucni in statii de cale ferata, triaje, rampe de incarcare si descarcare, se impune ca inca de la inceput aceste forte sa se concentreze cu repeziciune la locul incendiului pentru salvarea oamenilor localizarea si lichidarea si lichidarea incendiului. O importanta deosebita la aceste categorii de interventii o reprezinta participarea ;Trenului Pompier' aflat in dotarea serviciilor private de pompieri ale cailor ferate .

Personalul de la caile ferate va lua masuri si va actiona pentru indepartarea materialului rulant avariat si amenintat de incendiu si intreruperea temporara a circulatiei in zona incendiului. De asemenea se vor decupla celelalte vagoane din garnitura de tren care sub protectia jeturilor de apa vor fi indepartate pe linii libere.

In prima urgenta se decupleaza din garnitura vagoanele incarcate cu substante explozive, gaze si lichide combustibile.

Daca decuplarea nu este posibila se iau imediat masuri de protectie, concomitent cu lichidarea incendiului.

La incendiile izbucnite la vagoane de calatori se actioneaza cu jeturi compacte si pulverizate de apa, spuma sau pulberi stingatoare. Concomitent cu actiunea de stingere se actioneaza la racirea vagoanelor, constructiilor expuse Pentru intreruperea procesului de ardere sub forma de torta la vagoanele cisterna se vor folosi jeturi puternice de apa refulata cu tunuri sau tevi cu ajutaje mari, iar pentru lichidarea incendiului de la sol, care a cuprins lichidele combustibile scurse se va actiona cu spuma refulata din tunuri si tevi generatoare .

La incendiile izbucnite la garniturile de vagoane cu trac­tiune electrica se va actiona numai dupa ce au fost luate masuri de intrerupere a curentului electric de forta, atat pe linia respectiva, cat si pe cele invecinate.

Daca incendiul s-a produs pe linia din apropierea magaziilor silozurilor, cladirii statiei sau a altor constructii, se vor lua masuri de protectie si de oprire a propagarii incendiului la acestea.

Stingerea incendiilor la mijloacele de transport maritime si fluviale

Navele maritime si fluviale sunt de dimensiuni si capacitati variabile, capabile sa se deplaseze si sa transporte calatori si marfuri pe fluvii ,oceane si mari.

Incendiile pe navele de transport de marfuri generale se produc de regula, in salile de masini, magaziile de marfuri si mai rar , in compartimentele de locuit ale navei.

In sala masinilor incendiile izbucnesc din urmatoarele cauze

- scurt circuit,

- instalatie de incalzire defecta,

- conducte de alimentare cu combustibil neetanse

- radiatoare cu gaze lichefiate defecte,

- carpe imbibate in ulei si pastrate in apropierea surselor de incalzire   

In magaziile de marfuri se pot produce incendii datorita prezentei substantelor explozive ce sunt transportate (nitroceluloza, explozivi, munitii, etc.), substante care in contact cu apa degaja gaze inflamabile cum af fi:

- clorura de calciu, care genereaza acetilena

Materiale ce se pot auto-aprinde in contact cu apa sau aerul sunt:

-"fosforul", substanta solida usor inflamabila

- sulful, celuloidul , substante cu actiune inflamabila si exploziva

- ingrasamintele chimice

Caracteristicile incendiilor

La propagarea rapida a incendiilor pe nave contribuie compartimentarea complexa a incaperiilor; instalatiile de ventilatie foarte ramificate; cantitatea mare de materiale combustibile (400 kg/m/punte) stocurile de combustibil lichid si de ulei aflate la bordul navelor (400050fe)SI, iar la navele mari cantitati de combustibil de ordinul zecilor sau sutelor de mii de litri). Amplasarea unei parti din recipientii de carburanti pe puntile de sus si pe platforme;

Viteza liniara medie de propagare a incendiului la suprafata navei, este rapida, In interior aceasta este de 1,2-2,7 m/min, pe cand la exterior, ea atinge valori de 1,9-6 m/min

In salile de masini si casele pompelor, pericolul de incendiu este generat de existenta lichidelor combustibile, de formarea amestecurilor explozive datorita vaporilor produselor inflamabile si aer. Posibilitatea deteriorarii conductelor si garniturilor determina aparitia scurgerilor de produse petroliere pe partile fierbinti ale motoarelor care se aprind si pot produce incendii si explozii . Pe timpul acestor incendii se dezvolta temperaturi de peste 953° C.

Pentru stabilirea precisa a locului si a proportiilor incendiului, pe nava intalnim doua situatii:

a) echipele de recunoastere pot determina precis locul incendiului si proportiile acestuia, intrucat accesul in zona incendiata a fost posibila;

b)recunoasterea nu a putut stabili decat cu aproximatie situatia incendiului, din cauza fumului si a caldurii prea intense, precum si datorita faptului ca locul unde se afla incendiul este inaccesibil.

Indiferent de situatie, comandantul interventiei este obligat sa stabileasca

numarul persoanelor aflate in pericol, locul unde se gasesc, starea lor,

caile si metodele de salvare a acestora

pericolul ce prezinta incendiul pentru personalul navei si pentru servantii ce vor actiona la stingerea acestuia;

- locul incendiului (incaperea, magazia sau puntea), proportiile acestuia si directiile de propagare;

- starea puntilor si a peretilor despartitori in urma influentei caldurii

radiate;

- daca s-a executat inchiderea peretilor despartitori de apa si de foc;

- daca au fost instalate pe culoare perdelele de azbest;
- daca s-a intrerupt curentul electric in compartimentul incendiat;

- numarul navelor acostate in apropierea navei incendiate si necesitatea

remorcarii si scoaterii lor din zona pericli­tata.

Pentru stingerea incendiilor izbucnite la bordul navelor de transport de marfuri generale se folosesc urmatoarele substante stingatoare:

- bioxidul de carbon;

- spuma cu coeficient mare de infoiere

- spuma mecanica

- apa pulverizata

Cand incendiul a izbucnit la magaziile de marfuri, stingerea se organizeaza pe doua sectoare de interventie, astfel:

- un sector de interventie in partea dinspre pupa navei;

- un sector de interventie in partea dinspre prova navei

Cand incendiul a izbucnit la castelul navei, stingerea se organizeaza pe doua sectoare de interventie

- un sector de interventie cu misiunea de localizare a incendiului la incaperile de locuit si de serviciu si la sala masinilor

- un sector de interventie cu misiunea de limitare a propagarii incendiului spre magaziile de marfuri si de protectie a acestora impotriva caldurii radiate. Inaintea inceperii actiunii de stingere comandantul garzii de interventie va lua masuri de verificare a inchiderii robinetelor de alimentare cu combustibil a motoarelor , daca Instalatiile electrice de iluminat, de forta si de ventilatie au fost deconectate si scoase de sub tensiune.

Dupa lichidarea incendiului ,se vor lua masuri de ventilare a incaperilor,pentru evacuarea amestecurilor explozive .

Stingerea incendiilor pe platforme si in magazii de depozitare a marfurilor

La danele unui port marfurile, se depoziteaza, pe sortimente sau pe nave in magazii, pe platforme, in aer liber sau sub soproane. Din punct de vedere constructiv, acestea au dimensiuni impresionante, fara a fi compartimentate, sunt construite din caramida fara poduri, avand aspectul unor hale inalte. Specific acestor constructii este si faptul ca sunt dispuse in apropierea danelor aproape de liniile de cale ferata, pe care se gasesc garnituri de tren cu numeroase vagoane ce pot impiedica amplasarea masinilor de lupta. Magaziile din porturi sunt deservite de un numeros parc de masini si de agregate de ridicare si transport, care pot contribui la evacuarea rapida a marfurilor din magazii. Pericolul de incendiu este mare datorita prezentei a unor mari cantitati de marfuri diferite, incendiul izbucnit putandu-se transmite la instalatiile portuare sau mijloacele de transport. Depozitarea si pastrarea indelungata a marfurilor in magazii si pe spatii mici mareste pericolul de incendiu. Flacarile se propaga pe fronturi largi cu inaltimi de peste 20 m afectand capacitatea portanta a elementelor de constructie. Formarea tirajului determina ca parti aprinse din elementele de constructie sau din ambalajele marfurilor sa fie ridicate de curentii de convectie la mare inaltime si purtate de vant putand genera incendii in alte zone cu marfuri.

Stingerea incendiilor la aeroporturi

Pe aeroporturile romanesti aterizeaza si decoleaza numeroase tipuri de avioane de transport calatori si de marfuri. Din punct de vedere al stingerii incendiilor, principalele puncte periculoase la incendiu pe un avion sunt:

- rezervoarele de combustibil si de ulei,

- bateriile de acumulatori,

- rezervoarele cu lichid hidraulic si buteliile de oxigen.

Rezervoarele de combustibil sunt montate in general in aripi. In unele tipuri de avion acestea se prelungesc si in fuselaj. Rezervoarele comunica intre ele, fiind prevazute cu robinete de intercomunicatie. Uneori, pentru marirea razei lor de actiune, avioanelor li se adauga rezervoare suplimentare de carburanti, care se monteaza, de regula, in afara bordului navei, sub aripi.

Rezervoarele de ulei sunt montate in axul motoarelor, inapoia sau in fata peretilor antifoc al acestora.

Bateriile de acumulatori sunt amplasate, de regula, in partea din fata a aeronavei, fiind usor de descoperit datorita marcajului exterior pe care ii au , la unele avioane acestea pot fi plasate la patul rotiidin fata a avionului. Bateriile de acumulatori sunt dotate cu racorduri de deconectare rapida. Locul buteliilor de oxigen variaza in raport cu tipurile avionului.

Principalele iesiri de evacuare sunt

- usa de acces a echipajului amenajata normal in partea dreapta, fata de cabina echipajului, iesirea de securitate din dreapta (cateodata, accesul in avion se poate face si prin usa de serviciu a personalului, usa principala de acces in cabinele pentru calatori, ,care este situata, la majoritatea avioanelor, in spate pe partea stanga a corpului navei. Majoritatea usilor se deschid spre exterior ferestrele avionului, sunt proiectate pentru a servi ca iesiri de salvare.

Particularitatii stingerii incendiului pe timpul unei aterizari fortate

In unele cazuri de urgenta la aterizarile cu trenurile de aterizare blocate sau la aterizarile defectuoase, care se pot produce pe aeroport, este necesar sa se aplice pe pista de aterizare un covor de spuma menita sa reduca amploarea distrugerilor si posibilitatea izbucnirii, unui. incendiu dupa impactu1 cu so1ul. Aplicarea acestui covor de spuma prezinta urmatoarele avantaje:

- reducerea pagubelor suferite de avion,

- micsorarea tortei, de acceleratie si a pericolului, de incendiu provocat prin frecarea avionului, de sol.

Decizia de acoperire a pistei de aterizare cu spuma va fi luata de comandantul interventiei, dupa consultarea cu comandantul aeroportului, si alti factori de raspundere, tinand cont de urmatorii factori;

- constructia avionului, (rezistenta fuselajului la loviri si caderi, aripi inalte sau joase, stricaciunile provocate de fragmentele de elice rupte);

- abilitatea pilotului in executarea aterizarii, in conditii critice, natura, lungimea si. Starea suprafetei pistei, greutatea navei, la aterizare :

- conditiile de temperatura si vizibilitate,i natura cazului de urgenta;

- in situatia cand avionul nu poate sa scoata trenul de aterizare principal sau cand este scos partial;

Comandantu1 interventiei va mai tine cont si de timpul disponibil pentru producerea si aplicarea covorului de spuma (operatia poate fi desfasurata aproximativ intr-o ora);

- numarul si posibilitatile tehnico-tactice ale accesoriilor de producere a spumei;

- timpul necesar pentru refularea a spumei de catre personalul specializat pentru formarea covorului de spuma si daca acesta este suficient pentru a permite echipajului sa arunce carburantul din rezervoare in aer;

- ce efect va avea aplicarea covorului de spuma asupra cailor de acces ale aeroportului si care vor fi repercusiunile folosirii operatiunilor de curatare a spumei asupra securitatii, traficului de pe aeroport;

- posibilitatea ca temperatura mediului ambiant sa faca contraindicata aplicarea covorului de spuma, din cauza pericolului de inghetare a apei continute de aceasta, care va crea un grav pericol daca avionul va incerca sa franeze. Pe aeroporturile care nu sunt inzestrate cu materialul adecvat (masini si agregate specializate de producere).

Legatura radio va fi mentinuta permanent intre comandantul garzii de interventie si pilotul avionului , intre comandantul garzii de interventie si comandantul aeroportului si masinile primei interventii

Autospecialele din prima interventie nu vor fi intrebuintate in desfasurarea actiunii de aplicare a covorului de spuma.

Pentru aplicarea covorului de spuma, se vor folosi in primul rand, autospecialele destinate acestui scop.

Cand avionul a aterizat, masinile de lupta il vor urma in vederea desfasurarii rapide a operatiunilor de salvare si stingere.

Spuma trebuie asezata astfel

- in cazul aterizarii unui avion cu avarii la bord, spuma trebuie refulata de la un punct situat, fata de pragul de aterizare, la o departare egala cu jumatatea distantei uti1e pentru aterizare;

- in cazul aterizarii fortate, cu trenul de aterizare blocat in locasul sau, spuma trebuie refulata, fata de pragul de aterizare la o departare egala cu o treime din distanta disponibila pentru aterizare si lungimea si latimea covorului de spuma necesar vor depinde de natura incendiului, de tipul avionului, timpul existent intre anuntarea incidentului si producerea aterizarii fortate,,

Alti factori de care trebuie sa se tina seama pe timpul realizarii covorului de spuma

Covorul de spuma sa fie marcat sau semnalizat prin repere foarte vizibile (faruri de ceata, proiectoare);

- toate persoanele care nu sunt implicate in operatiune (personal muncitor, ziaristi, fotografi) trebuie tinute departe de locui interventiei

- este necesar sa se lase un timp de 10-15 min. stratului de spuma, inainte de a se efectua aterizarea pentru a da posibilitatea apei din compozitia spumei sa se aseze pe suprafata pistei.

- dupa o durata de doua ore, doua ore si jumatate, spuma va intra in procesul de descompunere, in special pe timp de vara, cand evaporarea apei si uscarea spumei se produce mult mai repede; pentru a fi eficace, este necesar sa nu fie intrerupt covorul de spuma din timp in timp sa se asigure refularea de spuma

- spuma trebuie sa aiba grosimea de cel putin 5 cm pentru a se putea asterne uniform si a-si pastra calitatea de a tine apa la suprafata pistei, evitandu-se scurgerea exagerata a acesteia pe pista

La avioane incendiile pot izbucni in urmatoarele situatii

Cand avioanele se afla pe sol, in timpul reviziilor, al alimentarii cu carburanti (din cauza nerespectarii masurilor de protectie impotriva electricitatii statice),

la instalatiile electrice (ca urmare a unor scurtcircuite),

- la motoarele cu reactie (ca urmare a aprinderii vaporilor de carburanti emanati de reactoare inca aproape 20 min. dupa incetarea actionarii lor),

- in compartimentele pentru calatori si de marfuri (ca efect al auto-aprinderii materialelor transpor­tabile sau al intrarii in reactie a unora dintre ele),

- la instalatiile de oxigen ale navei (cand in zona acestora, in special, la buteliile de oxigen se lucreaza cu uleiuri sau unsori),

- pe timpul decolarii sau al aterizarii nereusite, urmata de prabusirea avionului, din cauza unor defectiuni tehnice.

Ca urmare a prabusirii sau a altui accident aviatic, in momentul impactului cu solul, fuselajul avioanelor poate fi cuprins, de incendiu provocat de varsarea combustibilului. Din experienta practica rezulta ca accidentarea unui avion de cursa lunga are loc cu revarsarea carburantilor de pe o suprafata de aproximativ 2000 m. Avioanele au la bord cantitati de combustibil de peste 100000 litri care in caz de avarie, se revarsa pe suprafete de pista astfel:

- 50 m acopera o suprafata de 2497 m

- 100 m acopera o suprafata de 5824 m

- 150 m acopera o suprafata de 7508 m

- 200 m acopera o suprafata de 10024 m

- 250 m acopera o suprafata de 12463 m,

Incendiul izbucnit la un avion prabusit degaja mari cantitati de caldura, fum, gaze fierbinti si toxice, cu efecte dintre cele mai grave asupra organismului

Efectul caldurii

Fulesajul este supus actiunii flacarilor. In special la avioanele subsonice, construite din aliaj de aluminiu, are loc topirea anumitor puncte din fuselaj, chiar dupa doua minute de la izbucnirea incendiului.

Corpul uman rezista destul de bine la caldura. Timpul care omul este capabil sa traiasca in conditiile expunerii caldura are urmatoarele valori:

5 min la 250 grade C

10 min la 160 grade C

20 min la 120 grade C

Efectul lipsei de oxigen

Atat in cazul incendiilor izbucnite la sol cat si al celor survenite ca urmare a prabusirii avionului, nu se pune problema lipsei de oxigen ca factor de pericol pentru supravietuire. Aceasta intrucat procentul minim de oxigen necesar intretinerii vietii este de 6%. Experienta a demonstrat, insa, ca emotia si tensiunea provocate de avarierea avionului si de incendiul izbucnit maresc nevoia de oxigen a corpului, astfel ca simptomele de intoxicare pot aparea, uneori mult mai rapid decat se asteapta.

Fumul si gazele nocive fierbinti constituie un serios factor de panica, acestea reprezinta si un impediment in actiunea de evacuare a personaluli si de actiune a forteler de interventie..