Planificarea urmaririi penale

Planificarea urmaririi penale

Notiuni generale si principiile planificarii

In notiunea de planificare a urmaririi penale se includ analiza si aprecierea datelor existente  referitoare la infractiune, elaborarea versiunilor si ordonarea activitatilor ce trebuie intreprinse in procesul administratarii probelor si termenelor de indeplinire.

Planificarea urmaririi penale se face pe baza datelor  existente in cauza, dupa anumite principii, c respectarea normelor de drept procesual penal. Planul se completeaza in functie de noile imprejurari ce apar.

Principii

individualitatea muncii de urmarire penala - rezulta din caracterul individual al fiecarei infractiuni, fiecare cu un drum concret de cercetare in raport de natura faptei, imprejurari, persoana faptuitorului, elemente particulare ale infractiunii

dinanismul sau mobilitatea - impune necesitatea includerii in plan a unor activitati care la inceput nu au fost prevazute iar altele, dovedite inutile, sa fie eliminate. Planul poate suferi schimbari formulandu-se versiuni noi.

Elaborarea si verificarea versiunilor

Versiunile sunt presupuneri logice ale organului de urmarire penala referitoare la fapta in ansamblu sau la unele imprejurari ale acesteia. Dupa elaborare ele reprezinta un fir conducator in activitatea organului judiciar.

Obiectul versiunilor: infractiunea sau un element al ei, autorul etc.

Pentru elaborarea versiunilor avem nevoie de un minimum de date verificate avand drept surse mijloacele de proba: declaratiile persoanelor, urme, concluziile expertilor etc.

Regula : toate versiunile se verifica paralel, deoarece prin trecerea timpului s-ar pierde din continutul faptelor, s-ar distruge unele probe etc.

Exceptie: versiunile se pot verifica in ordinea evenimentelor ori sa inceapa cu versiunea considerata principala.

Rezultatul verificarii versiunilor confirma de regula una dintre ele. Pot fi confirmate mai multe . Ex.: furt - 2 versiuni privind autorii, ambele adevarate.

Versiunile verificate si confirmate devin situatii reale iar cele infirmate devin simple presupuneri inlaturate.

Planul activitatii de urmarire penala

Constituie ultima parte a planificarii urmaririi penale.

Planul cuprinde urmatoarele:

elaborarea si verificarea versiunilor

delimitarea imprejurarilor ce urmeaza a fi clarificate cu activitatile prin care se vor administra probele corespunzatoare

activitatile operative din intregul proces de urmarire cerut de natura faptei

Varietatea activitatilor depinde de natura faptei, participanti etc.

Administrarea probelor se face pe calea ascultarii amanuntite a persoanelor, ordonarii expertizelor, efectuarii reconstituirilor, perchezitii etc.

In plan se precizeaza ordinea efectuarii activitatilor si termenele pentr asigurarea operativitatii.

Cercetarea la fata locului

Notiunea si importanta - Este una din activitatile procedurale si de tactica criminalistica ale organelor de urmarire penala ce se realizeaza  de obicei la inceputul urmaririi penale ce se realizeaza de obicei la inceputul urmariri penale in scopul cunoasterii nemijlocite a locului faptei, al descoperirii fixarii si ridicarii urmelor create cu ocazia savarsirii infractiunii precum si pentru ascultarea martorilor oculari, a victimelor sau chiar a faptuitorilor.

Prin locul faptei se intelege perimetrul in limitele caruia se afla probele materiale create cu ocazia savarsirii infractiunii: terenul sau incaperea in care s-a comis infractiunea, locul rezultatului, imprejurimile, urmele. Ex.: o infractiune de omor prin impuscare cuprinde: locul unde s-a tras, unde a fost lovita victima, imprejurarile.

Uneori exista un spatiu omogen (perimetru unic) ex.: o camera, alteori spatiul este vast.

Pregatirea cercetarii la fata locului - 2 etape:

A.    Masuri pregatitoare la sediul organului judiciar - organizarea .

a) Obtinerea din surse demne de incredere a datelor necesare despre fapta, loc si timpul savarsirii, numarul victimelor; se iau masuri pentru identificarea si prinderea autorului. Se stabileste corect structura echipei de cercetare.

b) Transmiterea de sarcini urgente organului de politie de la locul faptei pentru a le executa pana la sosirea echipei: salvarea victimelor, conservarea urmelor, identificarea martorilor etc.

c) In raport de natura faptei se constituie echipa de cercetare: procurorul (care conduce), ofiteri din compartimentul judiciar si cercetari penale, expert criminalist, expert tehnic, medic legist, subofiter care conduce cainele de urmarire daca este cazul.

d) Asigurarea participarii persoanelor lega interesate: parte civila, parte responsabila civilmente, victime, faptuitori. Persoanele fiind incunostiintate, cercetarea se poate face si in lipsa lor. Faptuitorii trebuie sa participe iar cand din motive obiective lipseste este reprezentat de aparator.

e) Alegerea mijloacelor tehnico-stiintifice verificarea trusei criminalistice, aparatul de fotografiat, film, camera video etc.

f)  Organizarea deplasarii rapide a echipei la locul faptei, succesul activitatii fiind in raport invers proportional cu timpul scurs de la savarsirea faptei pana la valorificarea urmelor.

B.    Masurile pregatitoare luate la fata locului:

a) Verificarea modului de asigurare a pazei, salvarea victimelor in viata, daca s-au identificat martori, daca a fost identificat si retinut autorul.

b) Selectionarea martorilor  asistenti, persoane capabile psihic si fizic

c) Obtinerea de informatii generale referitoare la fapta prin discutii cu fiecare persoana si consemnarea in agenda, inregistrarea pe magnetofon.

d) Repartizarea sarcinilor: procurorul - verifica starea victimelor, mentine masurile privind starea neschimbata a locului faptei; organizeaza urmarirea, prinderea si retinerea infractorului; participa cu expertul criminalist  la descoperirea, fixarea, ridicarea urmelor, cata obiectele corp delict; conduce activitatea de incheiere a procesului verbal.

Ofiterul din formatiunea judiciara - identifica victima, martorii oculari, infractorul, efectueaza investigatii ajutat de organele locale de politie; contribuie la cautarea urmelor, obiectelor corp delict etc.

Specialistul criminalist - are activitatea cea mai vasta: intra in perimetrul infractiunii impreuna cu procurorul, contribuie la descoperirea si cercetarea urmelor fara a le misca, foloseste tehnica din dotare; efectueaza pe baza rezolutiei organelor de urmarire penala, constatari tehnico-stiintifice; recolteaza alimente, bauturi suspecte; interpreteaza urmele.

Conducatorul cainelui de urmarire - intra pe drumul marcat in campul infractiunii pentru luarea si prelucrarea de catre caine a urmelor olfactive; efectueaza cautari cu cainele raporteaza despre urmele gasite; intocmeste schita traseului parcurs.

Specialistul medic-legist - stabileste daca moartea victimei este reala sau aparenta; recolteaza si conserva probele biologice; face toaleta cadavrului; examineaza corpul faptuitorului impreuna cu expertii criminalisti si imbracamintea acestuia.

Alti specilisti tehnici, agricoli, veterinari etc. desfasoara activitati specifice.

Efectuarea cercetarii la fata locului

A.    Echipa de cercetare, dupa ce a realizat activitatea pregatitoare trece la cercetarea propriu-zisa: constata starea locului, urmele etc.

Concluziile efectuate cu respectarea normelor Codului de procedura penala  si a regulilor de tactica criminalistica:

a) Efectuarea cercetarilor cat mai rapid dupa sesizare

b) Cercetarea criminalistica si fixarea urmelor se efectueaza cu obiectivitate indiferent daca confirma sau infirma versiunile

c) Efectuarea cercetarii amanuntite prin notarea tuturor particularitatilor indiferent de importanta lor

d) Respectarea cerintelor morale, fara zambete, glume la adresa victimei etc.

B.    Cercetarea la fata locului se poate efectua de la exterior spre interior sa invers iar cand suprafata este intinsa se parceleaza

C.    Se recomanda ca cercetarea criminalistica sa se efectueze in doua faze: statica si dinamica

Faza statica : activitati :

orientarea de ansamblu pentru delimitarea locului faptei si observarea topografiei

stabilirea punctului de acces al infractorului in perimetrul infractiunii, care se marcheaza cu jaloane, inclusiv traseul

impartirea in sectoare a campului vast

examinarea in detaliu a urmelor amenintate cu distrugerea

fixarea prin descriere si fotografierea urmelor descoperite

Faza dinamica - examinarea fiecarei urme sau obiect in parte micsorandu-l.

Solutionarea imprejurarilor controversate (imprejurari negative). Ele sunt determinate de contrastul puternic intre diferite categorii de urme. Ex. omor - sinucidere (simulare).

Reluarea si respectarea cercetarii criminalistice la fata locului

reluarea  este o continuare a unei cercetari criminalistice intrerupta anterior

repetarea se efectueaza cand prima cercetare criminalistica nu si-a atins scopul (situatii rare)

Procesul verbal de cercetare criminalistica la fata locului - in cuprinsul sau se descrie intreaga activitate; 3 parti: preambul, partea descriptiva, incheierea.