Principii de organizare si conducere a interventiilor pentru stingerea unui incendiu provocat de rasturnarea unei cisterne ce transporta clor lichid

PRINCIPII DE ORGANIZARE SI CONDUCERE A INTERVENTIILOR PENTRU STINGEREA UNUI INCENDIU PROVOCAT DE RASTURNAREA UNEI CISTERNE CE TRANSPORTA CLOR LICHID

Alertare pentru interventie

In 13.04.2005. ora 16:49 dispeceratul subunitatii a fost anuntat de catre Plt. Maj. Stefanescu Victor de pe telefonul mobil cu nr. 0742.156.158. ca autocisterna cu nr. AG.54.OCM. care transporta clor lichid de la Oltchim Ramnicul Valcea la Statia de epurare Budeasa s-a rasturnat prin derapare langa podul de peste paraul lui Pitu imediat in curba.

Subofiterul care a facut anuntul era persoana care insotea transportul de la expeditor pana la destinatie.

Transportul de "clor' si traseul era cunoscut de garda de interventie prin OT. nr. 3980. din 12.04.2005.

Din cauza ploilor abundente din ultima vreme in punctul Dealu Negru s-a produs alunecarea de teren rupand din suprafata carosabila a drumului si astfel s-a recurs la folosirea itinerarului de rezerva care trece prin raionul de baza al subunitatii. La intrarea in tura de serviciu personalul GI. din 31.04.2005. au fost instruiti pe baza de semnatura cu privire la riscurile ce pot decurge din implicarea unui vehicul ce transporta marfuri periculoase pe caile rutiere intr-un accident cu urmari ca declansarea unui incendiu, explozii,degajari de substante periculoase (in cazul de fata clor lichid). A fost studiata fia de siguranta. Prin derapare autocisterna a intrat in coliziune cu un alt autocamion dupa care s a rasturnat.

In urma accidentului s-a declansat incendiu la cabina autocisternei, fisurarea unei conducte si scurgerea clorului in reteaua de canalizare, ranirea usoara a soferului de pe autocamion si arsuri cu clor pe maini a soferului autocisternei in incercarea de a elimina scurgerea.

Datorita faptului ca subunitatea era in legatura permanenta cu subofiterul ce insotea transportul, anuntarea si alertarea s-a facut in timp foarte scurt. Seful garzii de interventie face analiza situatiei si ia urmatoarele masuri:

a. Stabileste fortele participante pentru interventie.

b. Stabileste traseul de deplasare si oprirea fortelor de interventie la aproximativ 200.metri fata de accident.

c. Ordona telefonistului sa raporteze comandantului subunitatii de situatia creata. traficului din zona.

Ordona anuntarea statiei de salvare a spitalului sa se deplaseze la locul respectiv cu personal specializat pentru asemenea situatiei.

Ordona aducerea la subunitate a permanentei.

Ordona alertarea personalului de la protectia civila.

Deplasarea la locul interventiei.

Deplasarea la locul interventiei se face cu doua autospeciale de lucru cu apa si spuma si anume: - una APCA.R.12215., si una APCA.R.12215.R.TUN. pe itinerariul stabilit.

Distanta pana la locul interventiei este de aproximativ 7 km iar deplasarea se face respectand regulile de circulatie si de prioritate.

Intrarea in actiune a fortelor si mijloacelor concentrate.

Amplasarea mijloacelor de interventie.

La amplasarea vehiculelor se va tine seama si de recomandarile din anexa

nr.9. din indrumator. 

Recunoasterea, analiza situatiei, luarea hotararilor si darea ordinelor de interventie. Pentru ca se cunoaste substanta transportata implicata in accident au putut fi luate din timp masurile specifice cu privire la echiparea pentru interventie, folosirea substantelor de stingere, folosirea mijloacelor de protectie a cailor respiratorii si a corpului.

In cazul in care substanta transportata nu era cunoscuta se trecea la recunoasterea rapida a capului substantei si a categoriilor de pericol la care personalul de interventie se pot expune pe timpul interventiilor folosind 'indrumatorul' si fisa de siguranta.

Panourile de semnalizare ne indica numarul de identificare a pericolului clor, numarul de deasupra, iar numarul de jos este pentru identificarea substantei.

Numarul KEMLER 268:

Prima cifra respectiv cifra 2. indica pericolul principal iar urmatoarele doua respectiv 68. pericolul secundar.

Numarul ONU 1017:

Numarul de identificare a substantei

Panourile de semnalizare a pericolului sunt insotite de etichetele de pericol

care indica clasa din care face parte substanta (in cazul clorului clasa 2.)

Etichetele cu inscriptia 6.L din clasa 6. care indica faptul ca substanta este toxica si etichete din clasa 8. care indica faptul ca avem de a face cu o substanta coroziva.

Odata substanta recunoscuta se consulta fisa de siguranta dupa care se trece la analiza situatiei si luarea hotararilor, stabilirea masurilor de protectie pe timpul interventiei cum ar fi :

- oprirea autospecialelor si altor vehicule departe de accident.

Distantele recomandate pentru dispunerea autospecialelor de interventie sunt urmatoarele:    

- Scurgeri minore - Picatura cu picatura Siroi subtire - 50m

- Scurgeri majore - Debit mare ,spargerea containerului

Cantitatea deversata >150 l - 100 m

Daca nu aveti nici o informatie despre caracterul accidentului la amplasarea vehiculelor se va tine seama si de recomandarile din anexa numarul 9.

Aproprierea cu atentie din directia din care bate vantul. La aceasta se tine seama si de conditiile meteorologice. Interventia se face fara graba si numai cand situatia este complet evaluata. in cazul accidentului produs s-a constatat ca la cabina autocisternei a luat foc instalatia electrica in incaperea cabinei, iar in urma impactului cu solul s-a fisurat o conducta ce a produs scurgerea clorului in suvoi subtire pe o suprafata de ~100m2. cu posibilitate de deversare in reteaua de canalizare ce duce la statia de epurare a orasului. In acest sens s-a luat masuri de indiguire pentru a opri scurgerea.

Izolarea zonei accidentului. Fortele cooperante politie, jandarmerie iau masuri de izolarea zonei,oprirea sau devierea circulatiei pe alte trasee, indepartarea curiosilor, evacuarea zonei dupa caz.

Scaparea gazelor chimice ridica probleme deosebite din punct de vedere al interventiei, intrucat clorul ataca caile respiratorii si provoaca asfixierea personalului.Aceste, gaze devin corozive in contact cu umiditatea din aer, masa toxica ce ia nastere in aceste conditii putand fi deplasata, in functie de directia vanturilor dominante si pot ajunge la mari distante.

Identificarea pericolelor. Se poate face vizualizand etichetele de pericol, panourile de semnalizare a pericolului, documentele specifice de transport, informatii de sofer si alte persoane care au asistat la accident.

Se consulta indrumatorul si fisa de siguranta corespunzatoare substantei, in cazul de fata clorul,

La evaluarea situatiei se tine cont de urmatoarele aspecte:

Cabina autospecialei este cuprinsa de incendiu, iar temperatura de ardere poate influenta presiunea din cisterna, poate sa se produca o explozie, scurgerile produse poate contamina mediul inconjurator, poate sa ajunga prin deversare iar statia de epurare a apei, poate contamina personalul pentru interventie.

Conditiile meteorologice, vant aproximativ 50 km/h din directia N-E ce nu permite interventia personalului specializat pe drumul de acces (sosea) ci peste camp din directia vantului.

Terenul unde s-a produs accidentul este cu inclinatie usoara sub forma de copac, in partea de jos se afla locuinte personale, si exista pericol de contaminare a zonei. Este necesara formarea unui dig din pamant pentru stoparea deversarii daca nu poate fi eliminata scurgerea din cisterna.

Avand in vedere ca accidentul s-a soldat cu ranirea ambilor conducatori auto trebuie formata o echipa de salvare prim ajutor, decontaminarea pentru scoaterea lor in afara zonei contaminate iar la sosirea echipei medicale informarea acesteia despre tipul

substantei cu, care  a intrat in contact.

Utilizarea echipamentului de protectie corespunzator. Echipamentul de protectie individuala trebuie sa fie format din complete antichimice pentru protejarea tuturor partilor corpului si mijloacelor de protectie a cailor respiratorii cu aparate de respiratie cu aer comprimat, autonome. in asemenea situatii nu calcati sau nu atingeti substantele scurse si evitati inhalarea fumului sau a vaporilor.

Realizarea dispozitivului de interventie . La realizarea, adoptarea si finalizarea dispozitivului de interventie se tine seama de directia vantului, tiptil de substanta de stingere, racire folosita, distanta de siguranta ce trebuie pastrata fata de accident, bataia tunului autospecialei si a tevilor de refulare.

Evacuarea, salvarea si/sau retragerea persoanelor, animalelor si bunurilor. La sosirea la locul interventiei si dupa executarea recunoasterii s-a constatat existenta, a doua victimo respectiv soferii celor doua autovehicule implicate in accident unul cu arsuri, altul usor accidentat. Sa constituit o echipa de salvare a ranitilor, pentru scoaterea lor in afara zonei afectate si acordarea primului ajutor pana la sosirea ambulantei cu personal medical calificat. Echipa de salvare foloseste obligatoriu costume de protectie antichimice si aparate de inhalat oxigen izolante. In cazul intoxicarii si intrarii victimelor in stop respiratoriu nu se foloseste metoda respiratiei gura la gura.

A fost luata decizia de a evacua zona din partea de vest corespunzatoare zonei joase unde se scurge substanta catre cele doua gospodarii pentru a se evita contaminarea persoanelor si animalelor. Nu a fost cazul evacuarii bunurilor deoarece scurgerea a fost in cantitati mici.

Localizarea incendiului, eliminarea scurgerilor de substante toxice, evitarea exploziilor.

Pe timpul executarii recunoasterii sa concluzionat ca localizarea si stingerea incendiului rezultat la cabina autocisternei este prima prioritate. In conditiile in care acesta s-ar dezvolta ar pune in pericol incarcatura cisternei ar creste temperatura si presiunea putand declansa explozie

Concomitent cu stingerea sefi de teava actioneaza cu jet de apa la racirea cisternei. Daca scurgerea ar fi fost urmata de incendiu stingerea trebuia sa se faca o data cu eliminarea scurgerii astfel s-ar evita acumularea de gaze combustibile ce pot provoca explozii ori asfixieri ale personalului de interventie. Pentru evitarea scurgerii clorului pe suprafete mari si patrunderea acestuia in sistemul de canalizare-colectare s-a trecut la confectionarea unui dig din pamant cu unelte de mana in timp ce cu doua tevi de refulare cu jet pulverizat se tine la distanta norul de gaz format pentru a nu se pune in pericol securitatea servantilor. Delimitarea scurgerii a fost usurata si de geografia terenului din aceasta zona. Digul a fost realizat din pamant bine batatorit in grosime de aproximativ un metru pentru a nu se infiltra clorul scurs in reteaua de apa fluviala. Pentru a se evita patrunderea apei rezultate din procesul stingerii sa intre in contact cu clorul scurs, s-a realizat un canal de scurgere al acesteia in alta zona

Stingerea incendiului, eliminarea scurgerii si inlaturarea efectelor deversarii clorului pe sol.

Pentru stingerea incendiului s-a echipat de la APCA R.TUN, trei linii tip "C' prin distribuitor. Cu o teava s-a actionat la stingerea incendiului declansat la cabina autocisternei iar cu doua tevi s-a actionat concomitent pentru stingere si racirea rezervorului de clor al cisternei Stingerea a fost finalizata in aproximativ cinci minute. S-a continuat refularea apei pe cele trei tevi de refulare racind locul incendiului si a cisternei. Cu alte doua tevi tip "C" prin distribuitor s-a actionat pentru formarea unei perdele de apa pulverizata intre locul incendiului si servanti pentru a le asigura securitatea acestora.

Pe tot parcursul interventiei situatia si evolutia evenimentelor trebuie analizate permanent si daca este cazul sau necesar se pot modifica actiunile intreprinse.

In acest sens obiectivul principal este siguranta persoanelor aflate in apropiere de locul accidentului. De aceia utilizarea echipamentului de protectie individuala trebuie sa fie corespunzator iar personalul sa poarte aparate de respiratie independent.

Dupa stingerea incendiului s-a trecut la eliminarea scurgerii clorului din cisterna.

In momentul coleziunii si a rasturnarii, flansele conductei de golire s-au deplasat permitand scurgerea usoara a substantei din cisterna. S-au repozitionat flansele s-au strans suruburile reusind eliminarea scurgerii. Manevra a fost avantajata si de faptul ca autovehiculele erau pe o suprafata mai inalta fata de locul de scurgere a substantei periculoase iar gazele rezultate fiind mai grele decat aerul s-au asezat in zone mai joasa.

Dupa terminarea acestei operatiuni sub stricta supraveghere a fortelor participante au fast repuse pe roti autocisterna si autocamionul, au fost tractate intr-o zona unde sa nu prezinte pericol.

Clorul din buncar a fost transvazat in alta cisterna dupa care a continuat deplasarea catre destinatie. S-a trecut la decontaminarea zonei prin spalarea eu multa apa. Alimentarea autospecialelor s-a facut in naveta de la reteaua de hidranti a orasului cea mai aproape sursa de apa.

Limitarea si inlaturarea efectelor presupune redarea segmentului de drum intrerupt in circulatie reluarea traficului eliminarea pericolului contaminarii populatiei ce frecventeaza zona, constientizarea populatiei limitrofe asupra pericolului ce il reprezinta zona afectata de scurgerea clorului. In acest sens s-a recurs la delimitarea pe o distanta apreciabila a spatiului supus acestei contaminari si interzicerea accesului in aceasta zona a oamenilor si animalelor.

Studiu de caz privind stingerea incendiului.

Determinarea cantitatii de substanta stingatoare. Alegerea substantei stingatoare se face in functie de natura incarcaturii consultand numarul de identificare al pericolului si a fisei de siguranta.

K2= coeficient adimensional = 2,28

As= aria suprafetei de stingere= 100 m

Is= intensitatea de stingere = 0,11

qs= cantitatea de lichid spumant necesara pentru stingere

qs= k2x 60 x As x Is => qs=l504,8 1/min

n,; (numarul capetelor de debitare ) = qs/ q a =>nij= 1504,8 / 681 => njj=2,209 = tevi

generatoare de spuma de 5000 1 /min

Nmpsi = 1+ 1( rezerva)=> Nmpsi 2 autosp.

Incendiul si efectele lui asupra mediului inconjurator.

Interventia pompierilor are drept scop, in primul rand salvarea vietii oamenilor si evitarea pagubelor aduse proprietatii, inlaturarea riscului de poluare a mediului datorata in special, incendiilor de lichide inflamabile sau produse chimice cu atat mai mult atunci cand incendiul este insotit de deversari de substanta pe sol ori bunuri materiale. Astfel de incendii transforma substante, in produsi de ardere periculosi, genereaza gaze fierbinti periculoase care in cantitati mari produc efect de sera iar substantele rezultate din procesul stingerii polueaza solul cu produse toxice. in cazul clorului gazul toxic poate fi mortal daca este inhalat sau absorbit prin piele. Contactul eu gazele sau gazele lichefiate pot provoca arsuri, rani grave sau degeraturi. Aprinderea poate declansa degajarea de gaze iritante, corosive si/sau toxice. Chiar si substantele de stingere folosite produc impact asupra mediului inconjurator.