Organizarea cercetarii la locul faptei

Organizarea cercetarii la locul faptei

1. Aspecte generale

Actul normativ care reglementeaza cercetarea la locul faptei[1], in toate segmentele sale, instituie o serie de obligatii atat pentru sefii unitatilor de politie, cat si pentru alti ofiteri si agenti de politie.

Legea procesuala penala fixeaza cadrul cercetarii la locul faptei in sfera faptelor de natura penala, folosind sintagmele infractiunea , locul savarsirii infractiunii , urmele infractiunii .

Actul normativ in discutie extinde aria faptelor pentru care este necesara efectuarea cercetarii la fata locului, denumindu-le generic " evenimente ".

Cercetarii la locul faptei ii revine sarcina de a clarifica , in buna masura, daca in cauza respectiva este sau nu vorba de o infractiune, in sensul precizat de legea penala. Fiecare caz in parte la care urmeaza sa se efectueze cercetarea la locul faptei, prezinta un anumit specific si particularitati concrete, aplicandu-se unele reguli in conformitate cu principiile generale ale tacticii criminalistice.

Potrivit actului normativ ce reglementeaza cercetarea la locul faptei de catre unitatile de politie, cel ce dispune masurile organizatorice, este seful unitatii pe a carui raza de competenta s-a produs evenimentul. Mai mult, in cazul evenimentelor cu urmari deosebite, seful unitatii ori un loctiitor al acestuia are obligatia sa conduca echipa ce efectueaza cercetarea la fata locului, cu exceptia cazurilor date in competenta obligatorie a procurorului .

Sefilor unitatilor de politie le revin si alte indatoriri, cum ar fi:

• posibilitatea solicitarii sprijinului directiilor si serviciilor de

specialitate din Inspectoratul General al Politiei Romane in cazul unor

evenimente cu consecinte deosebit de grave[3];

• dispunerea masurilor organizatorice menite sa asigure efectuarea

cercetarii la locul faptei in cel mai scurt timp de la primirea sesizarii, atat in timpul, cat si in afara orelor de program[4];

• analizarea activitatilor desfasurate cu ocazia cercetarii locului faptei,

calitatii actelor procedurale intocmite, precum si a urmelor si mijloacelor materiale de proba descoperite si ridicate, precum si dispunerea, dupa caz, de masuri pentru remedierea eventualelor omisiuni ori deficiente constatate;

• organizarea si asigurarea pregatirii profesionale si de tehnica

criminalistica a tuturor ofiterilor si agentilor de politie insarcinati cu efectuarea cercetarii la locul faptei [5];

• analiza trimestriala a activitatii de cercetare la locul faptei , cu

participarea sefilor de compartimente ce au atributii pe linia cercetarii la locul faptei[6];

La nivelul unitatilor teritoriale de politie sunt constituite echipe de

cercetare la fata locului, acestea actionand in toate cazurile in care evenimentele s-au soldat cu victime omenesti, distrugeri de bunuri si prejudicii materiale importante ori ai caror autori nu sunt cunoscuti

Exceptie de la aceasta sunt evenimentele rutiere fara victime omenesti sau vatamari grave ale integritatii corporale ori sanatatii, precum si cele cu mod de operare neinsemnat ori care au produs o paguba minora, in astfel de cazuri competenta revenind ofiterilor sau agentilor de politie rutiera, sau, dupa caz, ai posturilor de politie comunala ori ofiterilor sau agentilor anume desemnati de seful unitatii teritoriale de politie[8].

In raport cu natura faptei sesizate, in echipa de cercetare la locul faptei

vor fi cooptati si ofiteri sau agenti de la compartimentele de profil,

criminalisti si conductor caine de urmarire. Cei desemnati sa efectueze cercetarea locului faptei nu-si stabilesc dinainte timpul cat vor dura activitatile, deoarece graba sau lipsa de timp determina superficialitate in cercetare, formularea unor concluzii pripite sau trecerea cu usurinta peste

unele stari de fapt cu valoare probatorie.

Durata investigarii locului faptei va depinde nemijlocit de timpul necesar realizarii in cele mai bune conditii a tuturor activitatilor pe care aceasta o presupune.

Pe timpul cercetarii la locul faptei este necesara efectuarea unor permanente consultari si schimburi de informatii intre membrii echipei de cercetare, care au o mare utilitate in realizarea caracterului dinamic al orientarii si coordonarii concrete a activitatilor ce se intreprind in functie de constatarile si datele obtinute pe parcurs.

Aceasta activitate se face independent de orice ipoteza preconceputa sau de alte anticipari, nu trebuie sa se limiteze numai la activitati pentru confirmarea sau infirmarea unei ipoteze, ci sa se efectueze complet si obiectiva a intregului camp infractional.

Activitatile care se desfasoara pe timpul cercetarii la locul faptei au un caracter organizat, determinat de necesitatea de a se asigura o functionalitate cat mai eficienta a fiecarui membru al echipei de cercetare, astfel incat sa se realizeze indeplinirea tuturor sarcinilor.

Repartizarea acestor sarcini trebuie facuta imediat dupa ajungerea la locul faptei , astfel incat fiecare membru al echipei sa treaca fara nici o intarziere la indeplinirea lor.

2. Reguli tactice ale cercetarii la locul faptei

Pentru cercetarea propriu-zisa la fata locului trebuie respectate unele reguli tactice cu caracter general aplicabile pentru intreaga actiune.

Autorii de specialitate sintetizeaza, pe baza practicii judiciare, cele mai importante reguli care trebuie respectate in efectuarea acestui act procedural.

Enuntarea acestor reguli generale ale cercetarii la fata locului difera, de

la un autor la altul, fara a omite aspectele esentiale[9].

Astfel principalele elemente tactice, de natura sa orienteze activitatea echipei de cercetare la fata locului sunt urmatoarele:

v    Cercetarea la fata locului se efectueaza cu maxima urgenta

aceasta cerinta, de o importanta deosebita, trebuie facuta practic imediat dupa

ce organul de urmarire penala a fost sesizat despre savarsirea unei infractiuni si este obligatorie sub doua aspecte:

prin scurgerea timpului exista pericolul producerii unor

modificari la locul faptei si al disparitiei sau degradarii urmelor. Asemenea modificari pot fi determinate nu numai de actiunea autorului care incearca sa inlature urmele faptei sale ci si de actiunea unor factori neutri, sau de interventia unor persoane care incearca sa stabileasca ordinea ori sa afle ce s-a intamplat.

prin prezenta imediata a organului de urmarire penala la fata

locului se creeaza posibilitatea identificari unor martori, fara a exclude chiar surprinderea autorului la locul infractiunii.

Urgenta cercetarii la fata locului este o reflectare a principiului operativitatii aplicat intregului proces, dar si la activitatile de cercetare criminalistica. O cercetare urgenta, operativa determina o reducere a avansului de timp pe care autorul faptei il are inaintea organului judiciar.

v    Cercetarea la fata locului se efectueaza complet si detaliat

aceasta cerinta este dublata de obiectivitate si constiinciozitate, astfel incat locul faptei sa fie cercetat sub toate aspectele, indiferent de versiunea pe care echipa de cercetare este tentata sa o atribuie respectivului eveniment.

Trebuie acordata atentie fiecarui detaliu prin cercetarea minutioasa a intregului loc al faptei, fara a se insista asupra amanuntelor care nu au legatura cu fapta. Aceasta regula impune echipei de cercetare sa-si focalizeze atentia in doua directii principale:

• descoperirea si cercetarea riguroasa a urmelor, indeosebi a urmelor

latente, a celor biologice precum si a microurmelor care sunt, de regula, imposibil de evitat de catre infractor.

• clarificarea imprejurarilor negative, respectiv a neconcordantei

dintre starea locului faptei si fapta ori imprejurarile ca atare este mai mult decat importanta, deseori acestea reprezentand incercari de simulare sau disimulare a unor fapte penale.

v    Conducerea si organizarea competenta a cercetarii la fata

locului - constituie o conditie esentiala pentru realizarea sarcinilor specifice actului procedural analizat. Din punct de vedere tactic aceasta cerinta se

materializeaza prin:

cercetarea in echipa - presupune, in primul rand, o

conducere unica si o conducere unitara determinata de importanta pe care

o reprezinta cercetarea la fata locului, in special, de caracterul particular, propriu cercetarii in echipa. De aceea aceasta se supune urmatoarelor cerinte:

conlucrarea fara rezerve intre membrii echipei de

cercetare sau investigatie;

informarea permanenta a conducatorului cercetarii care

va centraliza toate datele obtinute.

Aflarea adevarului este, in fond, rezultatul activitatii mai multor factori antrenati in solutionarea cauzei penale, chiar daca unii au o contributie semnificativa.

v    organizarea activitatii - este privita sub un dublu aspect:

fiecare dintre membrii echipei de cercetare va

avea de indeplinit sarcini concrete si precise, potrivit atributiilor sale in cadrul echipei;

aceste sarcini se cer rezolvate integral si cat mai operativ

posibil.

Organizarea desfasurarii activitatilor de investigare trebuie sa se faca

intr-o ordine bine stabilita, si anume:

orientarea in zona in care se afla situat locul faptei;

determinarea si examinarea in ansamblu a locului faptei;

cautarea, descoperirea si ridicarea urmelor sau a probelor;

fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului.

Succesiunea acestor activitatii trebuie privita intr-un sens dinamic, deoarece nu poate fi vorba de o delimitare categorica, ci de o intrepatrundere.

v    luarea unor masuri de ordine la fata locului - masuri carora

trebuie sa se supuna inclusiv membrii echipei si chiar superiorii acestora, care chiar daca nu participa efectiv la cercetare, vin sa se informeze asupra celor intamplate sau sa dea anumite indicatii.

Este deosebit de important ca echipa de cercetare, conducatorul acesteia, sa fie lasati sa actioneze in liniste, fara a se interveni din afara decat daca este absolut necesar, si mai ales oportun.

v    evitarea patrunderii la locul faptei a persoanelor neautorizate

sau neavenite se constata uneori, mai ales in cazurile deosebite, ca la fata locului, pe langa membrii echipei de cercetare, mai sunt prezente si alte persoane cu anumite responsabilitati din cadrul organelor judiciare sau din alte domenii. Acestor persoane se adauga tot mai frecvent ziaristii care uneori patrund chiar printre primii in zona cercetata. Nu intotdeauna aceste persoane respecta regulile cercetarii la fata locului, unele dintre acestea chiar elementare si de bun simt.

Reprezentantii presei sau televiziunii pot sa asiste, in aceleasi conditii de ordine si corectitudine la actele de investigatie, dar in afara perimetrului scenei infractiunii.

v    fixarea integrala si obiectiva a rezultatelor cercetarii - este o

alta cerinta de maxima importanta in efectuarea unei cercetari la fata locului de buna calitate.

Dupa efectuarea cercetarii la fata locului se incheie un proces-verbal, care constituie principalul mijloc procedural de fixare a celor constatate de catre organul judiciar, potrivit prevederilor art.131 Cod procedura penala.

Mentiunile cuprinse in procesul-verbal vor reflecta caracterul obiectiv, complet al cercetarii fiind necesara folosirea unei terminologii conforme cu

dreptul procesual penal, clare si riguroase, potrivit specificului cercetarii.

Consemnarile se vor limita strict la consemnarile facute direct de

organul de urmarire penala in timpul cercetarii, nefiind permisa consemnarea unor stari de fapt inexistente in momentul cercetarii.

Aceste aspecte sunt mentionate separat, urmand ca stabilirea situatiei initiale a locului faptei sa se realizeze in timpul urmaririi penale, pe baza declaratiilor martorilor, invinuitului, victimei, cat si prin procedee probatorii de genul reconstituirii.

Modalitatile tehnice de fixare sunt: executarea de schite, de fotografii,

de inregistrari pe banda video-magnetica, modalitati care sunt menite sa asigure evidenta probatorie si sa confere un plus de obiectivitate cercetarilor la fata locului.