Motive care ne indreapta atentia spre necesitatea promovarii eticii in activitatea Administratiei Publice

Motive care ne indreapta atentia spre necesitatea promovarii eticii in activitatea Administratiei Publice

Importanta cercetarii

La ora actuala coruptia constituie unul dintre subiectele principale de discutie in orice domeniu si la orice nivel, reprezentand una dintre cele mai mari provocari ale lumii contemporane. Ea este prezenta "atat in statele sarace si in curs de dezvoltare, cat si in cele dezvoltate, iar lupta pentru combaterea ei a devenit o problema serioasa, deoarece aceasta se extinde foarte rapid, cuprinzand, mai intai, cateva sectoare, cateva domenii si apoi intreaga societate, devenind un stil de viata, un labirint din care nu se mai poate iesi, o mentalitate" [1]

Coruptia este un concept foarte des utilizat in ultimii ani in Romania si nu numai, lupta eficienta impotriva acestui fenomen fiind considerata o preconditie a existentei statului de drept si un indicator al bunei guvernari. Integritatea in sistemul public, coruptia si lupta impotriva acesteia sunt termeni care au ajuns sa inglobeze o serie intreaga de comportamente, sa isi faca loc in vocabularul comun al politicienilor, reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale sau de media si al publicului in general, a carui sensibilitate fata de acest fenomen este din ce in ce mai crescuta.

Din perspectiva vulnerabilitatii fata de fenomenul coruptiei, dar si a impactului social, administratia publica ramane unul dintre cele mai sensibile si vizibile domenii in acest sens. Desi exista numeroase studii si strategii, avand ca initiatori fie institutii publice, fie organisme neguvernamentale, subiectul este inca departe de a fi epuizat, in special in ceea ce priveste strategiile sau politicile concrete pentru asigurarea integritatii si independentei sistemului.

Etica in administratia publica constituie o problema complexa si complicata. Acest subiect este greu de abordat, explicat si inteles deoarece in secolul nostru codurile etice s-au schimbat iar moralitatea este considerata "relativa". Ca urmare a cresterii in diversitate a organizatiilor, se face simtita nevoia de noi repere etice, totusi nu se depune nici un efort in scopul crearii unui cod etic adaptat noilor nevoi. In agenda politica din ultimi zece ani un aspect important il constituie problematica transparentei in administratia publica. 

In 2001, "Carta alba privind guvernarea europeana", afirma ca transparenta este necesara pentru a obtine o democratie participativa si pentru a garanta legitimitatea si responsabilitatea administratiei publice.

Coruptia nu este specifica numai tarii noastre, ea se intalneste pretutindeni, "in spatiul romanesc acest fenomen a aparut ca o manifestare nociva in fazele de avant, dar si de regres in domeniul econominc, precum si in cel politic" .

In Romania fenomenul coruptiei sare peste orice banuita, rezultatele studiului ce vizeaza indicele de perceptie a coruptiei (IPC) pe anul 2001, realizat de organizatia mondiala anticoruptie Transparency International, plaseaza Romania pe locul 69, aceasta fiind in acel moment singura tara care si-a negociat aderarea la Uniunea Europeana de pe un asemenea nivel.

Coruptia pare sa fie foarte extinsa, daca nu chiar permanenta, in administratie, nu doar la nivel local, dar si la nivel central, datorandu-se lipsei definirii clare a responsabilitatilor, confuzie in separarea functiilor administrative de cele politice si lipsei de transparenta in procedurile administrative. In afara de acestea mai putem aminti lipsa unui cadru legal adecvat pentru a putea lupta impotriva coruptiei din administratia publica.

Motivul alegerii temei

Administratia publica este coloana vertebrala a oricarei societati democratice. Existenta statului de drept, acceptarea valorilor si principiilor acestuia presupune incredere in intreg sistemul. Iar pentru ca increderea cetateanului sa existe, profesionistii care activeaza in administratia publica trebuie sa ofere credibilitate. Aceasta necesita un comportament dincolo de orice repros, o conduita profesionala exemplara.

Fiind o problema ce ocupa, in prezent, o pozitie foarte inalta pe agenda publica, coruptia suscita, din ce in ce mai puternic, interesul cercetatorilor. Desi parte a societatilor din toate contextele si timpurile, fenomenul a parut ca se intensifica in ultimii ani si ca ia forme noi in relatie cu procesul de transformare a tarilor post-comuniste. Procesul de extindere a Uniunii Europene a adus coruptia, in si mai mare masura, in actualitate. In aceste conditii, au aparut ingrijorari in legatura cu potentialul coruptiei de a intarzia procesul de largire a comunitatii europene si chiar de a ameninta ordinea sociala a acesteia. Desi la nivelul UE au fost dezvoltate politici de prevenire si implementate in statele-membre, ele au fost bazate, in general, pe proceduri de implementare de "sus in jos" a unor masuri legislative si administrative.

Este adevarat ca in orice stat este prezenta coruptia, la orice nivel al institutiilor publice si private. Insa prea putin este cunoscuta, atat pentru publicul larg, cat chiar si pentru unii profesionisti ai dreptului, semnificatia acestui termen; de altfel, acelasi lucru este valabil si pentru alte notiuni des utilizate precum "profesionalism", "integritate", "deontologie", "serviciu public", sau "interes public".

Din pacate, fiecaruia dintre noi i sa intamplat, nu o data sa se afle la mana unui functionar public, iar pentru a iesi din aceasta situatie a trebuit sa recurgem la binecunoscutul "bacsis". Aceasta practica este adanc inradacinata in societatea romaneasca. De la mita la coruptie nu este decat un pas. Pentru a impiedica aceasta diminuare drastica a moralitatii este necer a intelege relatia dintre standardele etice in comportamentul puterilor publice si a managerilor din sectorul serviciilor publice.

Subiectul este unul extreme de sensibil, pentru ca de multe ori, societatea romaneasca lanseaza cu usurinta acuze de coruptie la adresa functionarilor publici, in situatii cand in realitate este vorba fie de disfunctionalitati organizatorice fie de incompetenta acestora.

Motivele structurale de tip economic

In actuala situatie globala, este nevoie de un comportament etic pentru o functionare eficienta a economiei. De o parte substantiala a acestui comportament etic este responsabila administratia publica. Lipsa eticii genereaza costuri ale tranzactiilor ridicate, cu efecte negative asupra investitorilor, lucru care reduce sansele investitiei externe, prin gradul ridicat de incertitudine pe care il creaza.

Principalul obstacol este insa, pentru o tara cu un grad de dezvoltare mai scazut , coruptia guvernelor si a administratiei publice.

In ultima vreme, am auzit, vazut si aproape involuntar am resimtit felul in care coruptia, ca un fel de pacla, cuprinde tot mai multe sectoare ale statului si chiar ale vietii noastre. Ne punem intrebarea: este oare ea un fel de epidemie sau o alta ambiguitate a existentei noastre post-moderne? In acest caz, mass media, mai ales televiziunea, joaca un rol cheie.

Aproape in fiecare zi, suntem informati despre manifestari ale coruptiei la diferite niveluri ale vietii publice si private.

Acest fapt ne demonstreaza ca subiectul de fata are o relevanta deosebita.

Motive conjuncturale de repercutare in mijloacele de comunicare

In opinia publica  si mass-media, senzationalul il constituie scandalurile de coruptie, iar aceasta reprezinta un factor puternic care sa determine administratia publica sa reactioneze. Aceasta opine inseamna voturi in urnele electorale, motiv ce ar fi suficient la prima vedere pentru ca politicienii sa se preocupe de etica in administratiile pe care le conduc, dar un comportament bazat pe acest criteriu ar fi oscilant.

Motive structurale de tip cultural

Oamenii au incertitudini, intrebari la care cauta raspuns, care ii ajuta sa obtina fericirea. In contextul unei tari, statul este cel care trebuie sa dea raspunsuri, iar etica reprezinta o parte din misiunea lui.

Complexitatea nevoilor de dezvoltare si modernizare reclama necesitatea unei abordari integrate care presupune combinarea activitatilor si operatiunilor atat a statului cat si a populatiei. Aceasta va permite comunitatilor sa rezolve intr-un cadru integrat problemele si nevoile.

Cu toate acestea, cele mai importante sunt motivele care tin de persoane si valorile pe care acestea le promoveaza.

Cauzele si motivele care determina comportamentul corupt pot fi considerate a fi inradacinate in contextele socioculturale persistente in timp.

Cultura unei societati ofera membrilor acesteia un set de cunostinte in care sunt prezente definitii standardizate pentru situatii obisnuite si moduri de rezolvare care sunt potrivite diferitelor situatii si acceptabile social. Acest set de cunostinte, sedimentate ca fiind cultura, comune membrilor societatii, formeaza baza perceptiilor, pe baza carora actioneaza oamenii. In situatii de schimbare sociala, asa cum este cea pe care o presupune tranzitia, seturile de valori si credinte ale oamenilor nu mai pot orienta actiunile acestora, iar schimbarile sunt percepute ca alienante. Ca un mecanism de aparare impotriva experientelor alienante, membrii societatii sunt inclinati sa retina conceptele vechii ordini sociale care le pot garanta securitate si un mediu familiar.

Motive care tin de persoane si valorile pe care le promoveaza

La baza unei decizii corecte trebuie luate in considerare trei nivele de criterii: nivelul economic sau de eficacitate, nivelul social-politic, sau de atractivitate si nivelul etic sau de consistenta. Lipsa unuia dintre acesti factori da nastere unori erori morale grave ce pot avea efecte negative pentru un numar mare de persoane.

Principiul profesionalismului este incurajat in mediul public in vederea cresterii competivitatii si prestigiului, a calitatii, a eficientei la nivel managerial si administrativ. Profesionalismul este dat de: competenta in exercitarea profesiei, prestigiul prin dedicarea fata de cariera. Lipsa de profesionalism, amatorismul, plafonarea, dezinteresul si impostura scad prestigiul   afectand direct unitatea unde lucreaza.

Administratia publica trebuie sa isi bazeze activitatea pe etica, pentru a nu isi corupe si degrada membrii. Cu toate acestea, important de urmarit, nu este ca administratia publica sa fie etica, ci  membri sai sa fie etici.