IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

Inzvoarele dreptuui administrativ sunt formele in care sunt exprimate normele de drept administrativ. Acestea sunt:

constitutia si legile constitutionale

decretele organice si legile organice

decretele presedintelui Romaniei

ordonantele si hotararile guvernului

ordinele si instructiunile ministrilor si ale celorlalti conducatori ai adm. publice

hotararile consiliilor judetene

hotararile prefectilor

hotararile consiliilor locale

dispozitiile primarilor

deciziile conducatorilor serviciilor publice deconcentrate si ai administratiilor publice

tratatele si conventiile internationale la care Romania este membra

Toate acestea constitutie izvoare de drept administrativ numai atunci cand

reglementeaza probleme ale adminstratiei publice.

Sa aiba caracter normativ pt. Ca atunci cand au caracter individual se aplica intr-un singur caz.

Constitutia si legile constitutionale - acestea sunt cele mai importante izvoare nu prin izvoare de norme juridice si prin forta lor juridica. In concordanta cu acestea trebuie sa fie toate celelalte. Legile constitutionale sunt legile de revizuire a constitutiei in obiectul relglementat (diferenta intre legi si consitutie).

Legile organice si legile ordinare - trebuie sa aiba in principiu caracter normativ. Sunt situatii cand au si caracteri individual. Legile acte cu caracter normativ sunt izvoare de drept administrativ cand reglementeaza: legile organice si ordinare.

Legile organice reglementeaza probleme din anumite domenii de activitate expresa si limitativa prevazuta de Constitutie. Aceste domenii sunt precizate in art.73 alin.3 din Constitutie:

statutul deptutatilor si senatorilor;

contenciosul administrativ.

La articolul 76 legile organice se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere.

Legile ordinare se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere prezenti.

Decretele presedintelui Romaniei este o autoritate a amdinistratiei publice.

Decretele sunt prin natura lor acte administrative pt. Ca presedintele este administrator si prin decrete si acestea se pun in vigoare numai daca au caracter normativ.

Hotararile si ordonantele de guvern.

Hotararile sunt izvoare de drept administrativ si atunci cand au caracter normativ.

Hotararile sunt actele juridice de baza prin care guvernul organizeaza punerea in executare a legii si executa legea. Adoptarea hotararilor este facultativa atunci cand legea precizeaza in mod expres punerea ei in aplicare, guvernul este obligat sa adopte o lege.

Ordonantele de guvern desi sunt acte administrative ele nu reprezinta decat o expresie a delegarii legislative care este relgementata de Constitutie la art.115 . OGU se adopta in cazuri extraordinare potriviti art.115 alin.4.

Imprejurarile care daca nu ar fi reglementate ar produce consecinte grave interesului public. Noua revizuire mai precizeaza ca, conditia legata de ordonanta de urgenta (ea trebuie sa fie precizata de Parlament). Acesta trebuie sa fie luat in dezbatere si aprobate de catre Parlament. Se precizeaza si un termen de 45 zile.

Ele produc efecte juridice de la publicarea lor in M.O.

Ordinele si insturctiuniule .

reglementeaza probleme de ordin adminstrativ si pot avea caracter normativ sau nu;

instructiunile au caracter normativ de regula;

ordinele au caracter normativ;

Uneori actele ministerelor si ai administratie publice poarta si alte decizii: regulamente, precizari, dar legea 90/2001 privind organizara si functionarea Guvernului si ministerelor prevede care ministrii emit ordine si instructiuni.

Actele autoritatilor administratiei publice locale se numesc hotarari,dispozitii (in cazul primarilor), ordine (in cazul prefectilor), decizii (in cazul serviciilor publice deconcentrate) aceste acte sunt acte administrative care trebuie sa fie in conformitate cu prevederile decretelor si ordonantele guvernului.

Consiliile locale si judetene adopta hotarari in exercitarea atributiilor pe care I le confera legea 215/2000 privitor la competenta primarilor de a eminte dispozitii. Legea 330/2005 privind institutia prefectului reglementeaza competenta acestuia.

Autoritatile administrative publice locale alese se bazeaza pe propra atuonomie locala deci nu e subordoneaza una alteia. Si actele juridice beneficiaza de aceiasi autonomie.

Cand este vorba de prefect ordinele sale trebuie sa fie in deplina concordanta cu ordinele guvernului intrucat prefectii se subordoneaza guvernului. La fel deciziile seriviciilor publice deconcentrate trebuie sa fie in concordanta cu ordinele si instructiunile ministrilor.

Intre izvoarele dreptului adminstrativ amintim tratatele si conventiile internationale ratificate de Parlament sau aprobate de guvern dupa caz. Acestea sunt izvoare numai daca contin probleme ale administratiei publice caci altfel sunt izvoare ale altor ramuri.

Devin izvoare ale dreptului administrativ dupa ce intra in ordinea statului. Un tratat sau la adoptarea unui tratat concura autoritatea atat din sfera administratiei publice si legislativa. Tratatul este negociat de catre guvern. Dupa negociere tratatul trebuie sa fie semnat de presedintele Romaniei abia dupa ratificare acesta este publicat in M.O. si produce efecte.

NORMELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

Normele dreptului administrativ reglementeaza relatiile sociale din sfera administratiei publice. Aceste relatii sociale pot sa apara intre autoritatile administrative publice intre acestea si persoana fizica sau intre acesta si celelalte persoane juridice.

Au aceeasi structura ca orice norma juridica: ipoteza, dispozitie, sanctiune.

Ipoteza prevede situatiile in care se aplica aceea norma.

Dispozitia precizeaza conduita ce trebuie sa o urmeze cei carora li se adrezeaza.

Norma de drept administrativ ca si norma juridica pot fi norme generale care prescriu cu o conduita generala obligatia pentru cei carora li se adrezeaza.

Norma de drpt amdinistatriv sunt speciale sau de exceptie care se abat de la pevederile normelor generale reglementeaza situatia particulara.

Foarte importanta este aceasta clasificare pentru ca pe plan general o norma speciala deroga de la o norma generala si se aplica cu prioritate.

Norma dreptului administrativ mai poate fi si trebuie grupat si in raport de forta juridica. Forta juridica a normei fiind data de locul pe care il ocupa autoritatea emitenta cu ierarhia structurilor autoritatilor publice. Cu cat autoritatea publica ocupa un loc pe o treapta superioara cu atat normele emise au o forta juridica superioara. Sub acest aspect retinem ierarhia izvoarelor de drept.

RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT ADMINISTRATIV

In dreptul administrativ raportul de drept administrativ sunt relatiile sociale reglementate de dreptul administrativ. Pentru ca sa se nasca un raport de drept administrativ trebuie sa apara un fapt (eveniment juridic, cat si inactiunea regulilor pt a lua nastere.

Raportul de drept administrativ pot fi raporturi de subordonare ierarhica, raporturi de colaborare, raporturi de participare sau raporturi de natura procedurala toate categoriile de raporturi se pot stabilii intre un subiect din administratia publica si un alt subiect care poate fi o alta administratie publica, fie o alta autoritate a statuluil sau o persoana fizica sau juridica de drept public sau privat.

Raporturile de subordonare ierarhica sunt intre guvern si ministere, guvern si prefecti, ministere si prefecti.

Raporturile de colaborare pot fi intre Guvern si alte autoritati ale administratiei publice, intre ministere, intre consiliile locale.

Raporturile de participare.

Raporturile procedurale privesc de regula activitatea de solutionare de catre autoritatile administratiilor publice ale unor conflicte juridice din sfera administratiei, conflicte care se rezolva fie de administratiile publice competente fie de o alta structura oganizatorica constituita pe langa o autoritate a administratiei publice dar careia nu I se subordoneaza.

STATUL SI UNITATILE ADMINISTRATIV TERITORIALE

Statul este un fenomen social istoric care a aparut intr-un proces evolutiv indelungat ca acumulare a unor calitative in activitatea si organizarea indivizilor societatii.

La inceput societatea nu a cunoscut organizarea de astazi si una gentilico-tribala care a evaluat organizarea a aparut datorita nivelului scazut al fortelor de productie. Ocupatia de baza a barbatilor era vanatoarea, iar femeia avea astfel rolul dominant. Treptat ea a inceput sa se ocupe si cu agricultura, barbatii cu cresterea animalelor,determinand o stabilitate sociala mai mare.

Conflictele juridice ce au aparut intre triburi se rezolva pe cale amiabila de conducatorul obstii. Treptat pe masura ce agricultura si cresterea vitelor a evoluat si au aparut surplusuri de produse, ceea ce a insemnat constituirea unei paturi sociale mai avute, care avea interese diferite de cele ale productiei si au aparut conflicte juridice. Aceste conflicte intre membrii societatii sau triburi au facut necesara nasterea unei categorii speciale de oameni care se ocupau cu rezolvarea acestora (functionari publici), platiti de societate in acest scop. Aparitia acestei categorii reprezinta o forta publica in devenire ce actioneaza in numele tuturor in interesul societatii.

Primele asemenea organizatii au aparut in Egipt, China, India. Statul nu este altceva decat o forta publica ce are rolul de a conduce societatea in numele societatii ce o reprezinta oficial. Elementele consitutionale ale statului (natiunea, teritoriu, suveranitatea).

Natiunea este un element esential indispensabil. Statul este o forma de organizare  a indivizilor, nu orice colectiv de oameni constituie element al statului ci doar natiunea (colectiv de indivizi intre care s-au stabilit de-a lungul timpului o anumita relatie deci este vorba de o comuniune de origine etnica, au aceeaiasi limba, relatii de factura psihica si de traditie.

Teritoriul cuprinde: solul, subsolul, apele si coloana de aer de deasupra apei si solului asupra carora statul isi exercita puterea suverana. Solul este un element esential statului, indiferent de unde acesta este situat, sub conditia ca el sa se afle sub suveranitatea statului.

Subsolul apartine unui stat pana la adancurile la care ajunge omul cu tehnica moderna.

Teritoriul acvatic e alcatuit din ape interioare si din marea teritoriala (suprafata pe o distanta de la tarm pana la 12 mile marine), distanta este stabilita prin normele dreptului international.

Spatiul aerian )pana unde este aer.

Suveranitatea: suprematia si independenta.

Suprematia : dreptul statului de a hotara asupra populatiei si teritoriului intre ganitele sale.

Independenta - raportul statului cu celelalte puteri.

Un stat nu poate fi suveran fara suprematie si independenta.

Puterea de stat (relatie a autoritatii statului in raport cu celelalte subsiteme de drept). Ea se caracterizeaza prin; (este reglementata de norma juridica):

apare pe plan intern si extern ca putere a intregii societati;

are legitimitatea elaborarii si aplicarii normelor juridice structurate anume infiintate;

unicitate (in cadrul aceleiasi formatiuni statale nu pot exista doua sau mai multe puteri in stat , este vorba de o singura putere realizata prin cele trei forme

are carater organizat (se exercita prin structuri intre care exista raporturi juridice);

constrangerea juridica (aplicarea de sanctiuni juridice celor ce incalca normele emise de stat);

suveranitatea puterii statului;