Criminologie - test grila

CRIMINOLOGIE - TEST GRILA

1. Studiile stiintifice despre criminalitate ca fenomen social, s-au facut:

a.  din cele mai vechi timpuri

b.  odata cu aparitia religiei

c.  incepand cu sec. al XVII-lea

2. Crima este considerate:

a. manifestare diabolica, expresie a pacatului

b. o fapta reprobabila

c. ceva ce tinea de obiceiurile locului unde de savarsesc

3. Pedeapsa pentru crima era apreciata ca:

a. sanctiune pentru fapta comisa

b. retributie pentru raul facut ori ca ispasire a pacatului savarsit

c. forma de prevenire pentru cei predispusi

4. Modelul de inspiratie a pedepselor l-a constituit:

a.  Codul lui Hammurabi

b. Legea talionului

c. Legea celor XII table

5. Aplicarea pedepselor se facea:

a. diferentiat in functie de pozitia sociala a faptuitorului sau victimei

b. fara nicio diferentiere

c. de catre persoane anume desemnate

6. Pedepsele pentru demnitari erau:

a. aceleasi ca si pentru persoanele nedeterminate

b. mai blande pentru delicte minore si mai aspre pentru delicte grave

c. influentate de demnitatea pe care o ocupa faptuitorul

7. Primele preocupari pentru legiferare si pentru cunoasterea legii au aparut in:

a. Imperiul Roman

b. Egipt

c. Grecia Antica (incepand cu secolul VII i.e.n.)

8. Care dintre legiuitorii de mai jos au ramas in istorie pentru asprimea legilor elaborate:

a. Solon

b. Aristotel

c. Drakon

9. Asertiunea conform careia 'pedeapsa constituie sanctiunea pentru fapta comisa si trebuie orientata catre un scop care sa constituie temeiul juridic al aplicarii', apartine lui:

a. Drakon

b. Socrate

c. Platon

10. Rolul preventiv al pedepsei este identificat de:

a. Platon

b. Aristotel

c. Seneca

11. Problema criminalitatii se regaseste in operele literare ale antichitatii, elaborate de:

a. Montesquien

b. Homer

c. Thomas Morus

12. Care dintre lucrarile de mai jos au influentat in mod decisiv criminologia?

a. Poemele Homerice

b. Despre infractiuni si pedespe

c. Despre spiritul legilor

13. Autorul lucrarii 'Despre infractiuni si pedepse', este:

a. Cesare Beccaria

b. Thomas Morus

c. Raffaele Garofalo

14. Caruia dintre autorii de mai jos apartin ideile 'triumful dreptului natural conform caruia toti oamenii sa fie egali in fara legii si sa aiba aceleasi drepturi si obligatii':

a. Solon

b. Beccaria

c. Aristotel

15. Carui criminolog apartine opera 'Omul delincvent':

a. Enrico Ferri

b. Cesare Lombroso

c. Lacassagne

16. Teza centrala din opera lui Lombroso sustine ca:

a. infractorul este o persoana predestinata sa comita delicte datorita unor stigmate fizice si psihice inascute

b. infractorul comite crima pentru rezolvarea unor probleme personale

c. infractorul comite delictul fiindca pedeapsa este mai mica decat folosul obtinut

17. Parintele criminologiei antropologice este considerat:

a. Beccaria

b. Lacassagne

c. Lombroso

18. Rolul factorilor sociali in determinarea criminalitatii a fost analizat de:

a. Lombroso

b.Enrico Ferri

c. Beccaria

19. Intemeietorul criminologiei sociale este:

a. Raffaele Garofalo

b. Enrico Ferri

c. Jeremy Bentham

20. Paternitatea criminologiei ca denumire, apartine lui:

a. J. Bentham

b. Enrico Ferri

c. R. Garofalo

21. Ce criminologi sustin ca factorii preponderent biologici determina criminalitatea:

a. cei din scoala germana

b. cei din scoala italiana

c. cei din scoala franceza

22. Teoria potrivit careia raspunderea pentru savarsirea faptelor antisociale revine societatii, a fost elaborata de:

a. A. Lacassagne

b. G. Tarde

c. R. Garofalo

23. Criminologii francezi sustin ca etilogia criminalitatii este determinata de:

a. factorii ce tin de individ

b. factorii preponderent sociali

c. niciuna din categoriile mentionate

24. Antropologia criminala a fost influentata de:

a. cercetarile desfasurate in acest domeniu, incepand cu Lombroso s.a.

b. personalitatea stiintifica a unor medici sau sociologi

c. studiile care s-au efectuat pe diverse categorii de infractori si infractiuni

25. Primele manifestari stiintifice desfasurate la inceputurile criminologiei, au purtat denumirea de:

a. intalniri de lucru pentru analiza si clarificarea delincventei

b. domenii conexe criminologiei

c. antropologie criminologica

26. Care este considerat momentul ce internationalizeaza cercetarile criminologie, dandu-le un nou avant:

a. cele doua conflagratii mondiale

b. infiintarea Societatii Internationale de Criminologie in 1934

c. congresele tinute pana atunci

27. Sediul Societatii Internationale de Criminologie se afla la:

a. Londra

b. New York

c. Paris

28. Obiectivul Institutului European pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii, vizeaza:

a. o coordonare mai buna a preocuparilor specialistilor

b. schimbul de informatii intre tarile europene in vederea prevenirii si combaterii criminalitatii

c. infractiunile transfrontaliere

29. Sediul Institutului European pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii, se afla la:

a. Geneva

b. Helsinki

c. Roma

30. Revista Societatii Internationale de Criminologie, se intituleaza:

a. Annales Internationales de Criminologie

b. Archives de l`antropologie criminelle et des sciens penales

c. Revue de droit penal et de criminologie

31. Cronologic aparitia criminologiei este marcata de:

a. criminologia generala

b. criminologiile specializate

c. criminologia clinica

32. Care dintre personalitatile de mai jos numeau criminologia 'regina fara regat':

a. H. Mannheim

b. J. Pinatel

c. Th. Sellin

33. Controversele privitoare la obiectul de studiu al criminologiei au fost determinate de:

a. epoca istorica in care s-au facut cercetarile

b. personalitatea si metoda folosita de fiecare cercetator

c. dezvoltarea criminologiei in cadrul altor stiinte

34. Consecinta aparitiei criminologiei in cadrul altor stiinte, rezida in:

a. fragmentarea obiectului de studiu

b. ingustarea artei de cercetare

c. abordarea insuficienta a unor probleme specifice

35. In primele ei forme cercetarea criminologica a vizat:

a. modul cum erau comise infractiunile contra demnitarilor

b. studiul infractorului

c. abordarea multifactoriala a criminalitatii

36. O alta preocupare a criminologiei din perspectiva obiectului de studiu a vizat:

a. fapta antisociala

b. conditiile care au determinat trecerea la act

c. procesele psihologice ce insotesc fapta

37. Eroarea principala a unor criminologi care considerau infractiunea ca obiect de studiu, consta in:

a. evidentierea modalitatilor de savarsire a faptei

b. studierea numai a faptelor indreptate impotriva persoanei

c. atribuirea unei sfere foarte largi infractiunii care ar include si fapte civile, morale, religioase

38. Care dintre criminologii enumerati considera obiectul criminologiei format din doua niveluri (studiul crimei; penologia, metodele de prevenire, tratament si resocializare):

a. Hans Goppinger

b. Hermann Mainnheim

c. Thorsten Sellin

39. Obiectul criminologiei, a fost abordat pe trei nivele (crima, criminalul si criminalitatea) de catre:

a. Franz Von Liszt

b. Raffaele Garofalo

c. Jean Pinatel

40. Aratati care criminolog a impartit criminologia in criminologie generala si criminologie clinica:

a. E. Sutherand

b. Jean Pinatel

c. E. Ferri

41. Criminologia generala, in opinia lui Jean Pinatel urmarea sa:

a. diferentieze intre ele teoriile monocauzate referitoare la obiectul de studiu

b. sa unifice si sa compare datele criminologiilor specializate

c. sa stabileasca coordonatele noilor cercetari criminologice

42. Cine a definit obiectul de studiu al criminologiei ca fiind alcatuit din: 'procesele elaborarii legilor, ale incalcarii acestora si ale reactiei sociale impotriva celor care incalca legile, precum si interactiunile dintre aceste procese':

a. E. Sutherland

b. Th. Sellin

c. J. Pinatel

43. Cine afirma ca: 'definirea noii politici de aparare sociala trebuie sa se bazeze pe datele stabilite de criminologie, stiinta complexa care se sprijina pe biologie, psihologie, sociologie si stiinte juridice':

a. E. Sutherland

b. Th. Sellin

c. J. Pinatel

44. Scopul general al criminologiei il constituie:

a. dezvoltarea cercetarilor in domeniul de referinta

b. realizarea unei politici penale eficiente apta sa combata si previna fenomenul infractional

c. desprinderea de disciplinele in care s-a dezvoltat

45. Identitatea de scop se realizeaza cu:

a. stiintele penale

b. biologia si psihiatria

c. psihilogia, sociologia

46. Deosebirea dintre criminologie si stiintele penale este data de:

a. modul de concretizare a scopului (prima este o stiinta normativa, in timp ce criminologia este o stiinta a fenomenologiei penale)

b. metodele de cercetare folosite

c. finalitatea urmarita

47. Scopul imediat al criminologiei il constituie:

a. apararea valorilor si relatiilor sociale fundamentale

b. indentificarea cauzelor care conduc la producerea criminalitatii

c. tragerea la raspundere a celor care comit fapte antisociale

48. Functia descriptiva a criminologiei, presupune:

a. studierea si cunoasterea criminalitatii dintr-o zona teritoriala (tara, regiune, oras) intr-o perioada de timp (1 - 10 ani)

b. descrierea modurilor de operare si a locurilor favorabile

c. influenta proceselor de urbanizare sau a crizei financiare

49. Conceptele folosite in cadrul functiei descriptive: 'mediul, terenul, personalitatea si actul', au fost introduse de:

a. Olof Kimberg

b. J. Pinatel

c. H. Mannheim

50. Conceptul de mediu este analizat sub urmatoarele acceptiuni:

a. mediul infractional

b. mediu noninfractional

c. fizic sau geografic si cel social (mediul personal si mediul social global)

51. Distinctiile privitoare la mediul personal sau psihosocial au fost facute de:

a. J. Pinatel

b. E. de Greeff

c. O. Kimberg

52. Conceptul personalitate, destul de controversat, se defineste prin:

a. personalitatea devianta

b. personalitatea schizoida

c. subiectul uman considerat ca unitate biopsihosociala, purtator al functiilor epistemice, pragmatice si axiologice

53. Conceptul de situatie, specific functiei descriptive, defineste:

a. ansamblul de imprejurari subiective si obiective ce preced actul criminal care include participarea directa si nemijlocita a personalitatii

b. situatia favorabila

c. situatia nefavorabila

54. Conceptul operational ' situatii precriminale' a fost studiat de:

a. Exner

b. E. de Greeff

c. O. Kimberg

55. Caracterul complexului 'personalitate-situatie' evidentiaza faptul ca:

a. unele infractiuni se comit in anumite anotimpuri

b. savarsirea unor infractiuni este favorizata de unele imprejurari

c. sunt infractiuni specifice unor zone geografice

56. Complexul personalitate-situatie constituie schema fundamentala a explicarii trecerii la act este specific:

a. criminologiei critice

b. criminologiei psihologice

c. criminologiei clinice

57. Actul infractional din perspectiva criminologica este:

a. raspunsul pe care personalitatea il da unei anumite situatii

b. sanctionabil intrucat incalca legea

c. specific oricarei varste de la care poate interveni raspunderea penala

58. Functia explicativa are ca principal obiectiv:

a. intelegerea esentei, naturii, cauzelor si conditiilor care favorizeaza fenomenul infractional

b. evolutia in timp (lung-mediu-scurt) a criminalitatii

c. aflarea factorilor favorizanti in actul criminal

59. Conceptele operationale specifice functiei descriptive sunt:

a. terenul, mediul, personalitate, act

b. factorul, conditia, cauza, mobilul, indicele

c. reactia sociala, tratament, reintegrare etc

60. Care este criminologul cu contributii insemnate in analiza functiei explicative:

a. H. Mannheim

b. E. de Greeff

c. J. Pinatel

61. Factorul criminogen, defineste:

a. explicarea fenomenului infractional

b. orice element obiectiv care intervine in producerea infractiunii

c. aspectele subiective care preced ori insotesc actul criminal

62. Cercetarea de predictie, vizeaza:

a. aparitia unor forme noi ale criminalitatii

b. anticiparea modificarilor cantitative si calitative in dinamica fenomenului infractional atat in privinta tipologiilor infractionale, cat si autorii implicati

c. influenta conditiilor socio-economice asupra criminalitatii

63. Conceptele specifice functiei predictive sunt:

a. prezent, viitor, probabilitate, similitudine, hazard, risc, prognoza

b. cauza, conditia, efectul, factorii favorizanti

c. crima organizata, terorismul, infractiunile transfrontaliere

64. Functia profilactica, presupune:

a. descrierea si explicarea criminalitatii

b. aprecierea stiintifica a fenomenului infractional in dinamica sa

c. sintetizarea rezultatelor privind etiologia criminalitatii si transpunerea lor intr-un sistem corect de prevenire

65. Criminologia este:

a. stiinta starilor de fapt

b. stiinta care studiaza fenomenul infractional si actioneaza in prevenirea si combaterea acestuia

c. criminalitatea dintr-o anumita tara, regiune la un moment dat

66. Criminalitatea reala reprezinta:

a. numarul de infractiuni savarsite intr-o perioada de timp determinata

b. infractiunile savarsite impotriva persoanei

c. infractiunile comise la care autorii au fost descoperiti

67. Criminalitatea aparenta este data de:

a.numarul total de infractiuni savarsite pe un anumit teritoriu

b. infractiunile cu un pericol social redus

c. numarul de infractiuni inregistrate in sistemul justitiei penale

68. Criminalitatea legala reprezinta:

a. numai infractiunile prevazute in legea penala

b. faptele pentru care s-au pronuntat hotarari judecatoresti de condamnare ramase definitive

c. infractiunile prevazute in legi cu dispozitii penale

69. Continutul reactiei sociale ante-factum, presupune:

a. reprimarea oricarei incercari de a savarsi fapte antisociale

b. elaborarea de programe de masuri care vizeaza prevenirea si combaterea faptelor antisociale

c. prevenirea savarsirii infractiunilor violente

70. Continutul reactiei sociale post-factum, vizeaza:

a. tragerea la raspundere penala a celor care au comis infractiuni, tratamentul, educarea si reeducarea care sa permita reinsertia sociala

b. pedepsele foarte mari aplicate de instante pentru a preveni fapte asemanatoare

c. elaborarea unei politici adecvate de prevenire si control al criminalitatii

71. Conceptele specifice operabile in cadrul functiei profilactice sunt:

a. influentate de schimbarile politie

b. date de scopul si functiile criminologiei ca stiinta autonoma

c. reactie sociala, modul clasic de prevenire, control social, raspuns social, tratament resocializare, reinsertie sociala

72. Observarea ca metoda de cercetare in criminologie este considerata:

a. una dintre metodele de baza care surprinde frecventa, starea naturala a fenomenelor, conexiunile si conditionarile factoriale

b. metoda obisnuita, imprumutata din alte stiinte

c. metoda care a fost adoptata la specificul criminologiei

73. Observarea empirica, aspecte:

a. este la indemana oricui

b. are caracter subiectiv si se fundamenteaza pe aspecte spectaculoase

c. nu depaseste nivelul de cultura al persoanei care observa

74. Observarea stiintifica, presupune:

a. contemplarea intentionata a realitatii fiind orientata catre un scop determinat

b. efectuarea de catre personal calificat

c. o logistica adecvata

75. Cifra neagra a criminalitatii reprezinta:

a. infractiunile ramase cu autori nedescoperiti

b. diferenta dintre criminalitatea aparenta si criminalitatea reala

c. infractiunile comise in gruparile mafiote

76. Specificul experimentului in criminologie, consta in:

a. efectuarea in laborator

b. poate fi manipulat, intrucat este provocat

c. ofera posibilitatea cercetatorului sa descifreze coexiunile intre diferite fenomene si legaturile de cauzalitate dintre ele

77. Realizarea scopului propus de experimentator este conditionata de:

a. lucrul in echipa sau lucrul individual

b. respectarea unor reguli general valabile pentru orice experiment

c. respectarea unor considerente de ordin moral, etic si juridic

78. Metoda clinica are ca scop principal:

a. investigarea individului in complexitatea sa in vederea stabilirii unui diagnostic si prescrierii unui tratament

b. cercetarea fenomenului infractional

c. stabilirea cauzelor care au favorizat comiterea infractiunii

79. Deosebirea intre metoda clinica si celelalte metode, consta in:

a.tehnicile folosite pentru realizarea scopului propus

b. locul unde sunt efectuate

c. punctul de plecare (anamneza sau studiul de caz)

80. Care dintre criminologii de mai jos considera ca notiunea de tratament imbraca in criminologia clinica cel putin doua acceptiuni:

a. C. Lombroso

b. J. Pinatel

c. E. Ferri

81. Metoda tipologica are ca specific:

a. stabilirea tipurilor de infractiuni

b. determinarea tipului de tratament

c. cunoasterea fenomenului criminal, de la general la individual

82. Primele tipologii criminale au fost realizate de:

a. reprezentantii scolii italiene

b. reprezentantii scolii germane

c. reprezentantii scolii franceze

83. Care criminolog a stabilit opt tipuri de criminali:

a. C. Lombroso

b. J. Pinatel

c. Seeling

84. Metoda comparativa are ca specific:

a. studiaza cifrele reprezentand criminalitatea legala si cea aparenta

b. cel putin doua grupuri (criminali si non-criminali) pe care le studiaza pentru a stabili asemanarile si deosebirile

c. stabilirea cifrei negre a criminalitatii

85. Metodele de predictie au la baza:

a. un principiu comun - ipoteza unui anumit numar de factori care fac posibila aparitia conduitei delincvente

b. probabilitatea producerii unor anumite fapte penale

c. posibila aparitie a recidivei

86. Observarea, ca tehnica de cercetare in criminologie, presupune:

a. perceperea subiectiva a fenomenului criminalitatii

b. urmarirea indeaproape a efectelor masurilor profilactice

c. urmarirea, surprinderea si examinarea manifestarilor sau atitudinilor comportamentale ale unor grupuri sau subiecti infractori aflati in detentie sau libertate

87. Observarea reprezinta:

a. tehnica fundamentala de percepere si interpretare a fenomenului infractional

b. o forma de reprezentare a unor comportamente deviante

c. o posibilitate de a lua contact cu imprefectiunile legislatiei unei tari

88. In raport cu telurile urmarite de observarea poate fi:

a. empirica

b. stiintifica

c. sistematizata sau nesistematizata

89. Dupa modul in care observatorul percepe problema in realitate, observarea poate fi:

a. directa sau indirecta

b. interna (participativa)

c. externa (din afara grupului observat)

90. In ce situatii observarea dobandeste caracter sistemic:

a. cand este realizata de echipe complexe

b. cand se fac cercetari de diagnostic ce privesc aspecte semnificative intr-un context dat

c. cand cercetarile privesc fapte de mare violenta

91. Teoria lui A. Normandeau despre observatorul anonim, releva:

a. posibilitatea de a patrunde profund in intimitatea grupului studiat si limitarea in privinta miscarii si a intrebarilor

b. imposibilitatea acceptarii de catre grupul studiat

c. rolul factorului creativ

92. Pentru grupurile aflate in penitenciar observarea are ca specific:

a. mediul inchis schimba trasaturile comportamentale ale individului

b. subiectii nu accepta dialogul cu persoane necunoscute

c. abilitatea sau deprinderea de a crea puntea de dialog intre obsevator si grupul studiat

93. Aratati motivul pentru care este utilizat chestionarul in cercetarile criminologice:

a. poate fi folosit pentru un numar mare de subiecti cu o structura eterogena, aflati pe arii geografice

b. usurinta in administrare

c. nu presupune contactul nemijlocit intre cercetator si delincvent

94. Care dintre tipurile de chestionare studiaza factori de natura subiectiva:

a. chestionarul factual

b. chestionarul de opinie

c. chestionarul cu intrebari precodificate

95. Conceptul 'Planul in cinci dimensiuni de alcatuire a chestionarelor', apartine lui:

a. Seeling

b. R. M. Stanoiu

c. G. Gallup

96. Reusita chestionarului este asigurata de:

a. conditiile grafice in care este tiparit

b. forma, marimea si continutul acestuia

c. modul in care este administrat

97. Principala cale de obtinere a rezultatelor scanate prin folosirea chestionarului o constituie:

a. momentul in care este administrat

b. formularea si succesiunea intrebarilor

c. nivelul de abstractie al intrebarilor

98. Intrebarea esentiala, conditii:

a. sa fie plasata intre alte intrebari, iar intre alternativele de raspuns varianta corecta de raspuns sa nu fie nici prima nici ultima

b. sa fie sugestiva

c. sa contina o parte din raspuns

99. Care din intrebarile aflate in structura chestionarului il pun in tema cu aspectul cercetat:

a. intrebarile filtru

b. intrebarile bifurcate

c. intrebarile introductive

100. Rolul intrebarilor filtru:

a. selecteaza subiectii, oprindu-i sa treaca la intrebarea urmatoare

b. separa raspunsurile pozitive de cele negative si permit subiectilor ramasi sa treaca la urmatoarele intrebari

c. de a analiza si separa raspunsurile in functie de structura persoanei chestionate

101. Intrebarile de control:

a. determina subiectul sa treaca mai usor la intrebarile urmatoare

b. separa raspunsurile pozitive de cele negative

c. verifica sinceritatzea subiectului chestionat

102. Interviul este definit ca:

a. metoda de cercetare specifica numai criminologiei

b. tehnica de cercetare fundamentala ce permite culegerea de date privitoare la un anumit aspect

c. o proba orala sau scrisa care solicita subiectii sa rezolve probleme inedite

103. Ce conditii trebuie sa indeplineasca intrebarile din chestionare:

a. sa fie clare, concise, ordonate, cronologic sau psihologic si nesugestive

b. sa solicite subiectul la narari corespunzatoare

c. sa permita subiectului formularea de ipoteze plauzibile

104. Ce presupune, in principal, interviul:

a. o legatura de amicitie si respect pentru subiectul intervievat

b. o cooperare nonverbala

c. o relatie pasagera interpersonala

105. Dupa gradul de formalism, interviul este apreciat ca fiind:

a. de mica intindere

b. de dificultate medie

c. formal si flexibil

106. Specificul interviului formal, consta in:

a. lasa libertate cercetatorului sa improvizeze

b. obliga cercetatorul sa parcurga intrebarile stabilite anterior

c. ascultarea raspunsurilor care nu se refera la obiectul temei cercetate

107. Esenta interviului neformal, consta in:

a. ordonarea cronologica a intrebarilor, potrivit dificultatii lor

b. momentul cand intervine cercetatorul in discutia cu delincventul

c. crearea climatului corespunzator confesarii subiectului

108. Diferenta dintre interviul conversatie si interviurile formal si neformal, consta in:

a. raspunsurile pe care le primeste cercetatorul

b. tema aleasa pentru conversatie

c. rolul mult mai activ al cercetatorului care trebuie sa fie moderator, un iscusit

109. Substanta interviului conversatie o constituie:

a. dialogul liber si sincer dintre cercetator si delincvent, pe o anumita tema

b. conversatia euristica

c. dialogul nonverbal

110. Ce lipseste interviului ghidat fata de interviul formal:

a. supletea

b. intrebarile afectogene

c. rigiditatea

111. Substanta interviului ghidat este data de:

a. calitatile creative ale anchetatorului

b. tema prestabilita si intrebarile formulate pentru lamurirea ei

c. posibilitatile de comunicare ale anchetatorului

112. Cum este considerat interviul clinic:

a. o categorie aparte, folosit in psihiatrie pentru a cunoaste trecutul subiectului dupa declaratiile sale

b. inofensiv

c. uneori sensibil si greu de realizat datorita starii subiectului

113. Care este criteriul care face distinctia intre interviul direct si indirect:

a. apropierea operatorului fata de subiectul intervievat

b. neutralitatea operatorului

c. felul in care intra in posesia datelor si in care acestea se interpreteaza

114. Criteriul care clasifica interviurile in sensibile, neutre si severe:

a. relatia care se stabileste intre operator si subiectul intervievat

b. felul intrebarilor folosite

c.  conduita operatorului in timpul interviului

115. Care dintre interviurile parcurse nu este recomandat in cercetarile criminoiogice:

a. cel sever

b. cel indirect

c. cel clinic

116. Deficienta majora a analizei statistice, se releva in:

a. prezentarea fenomenului infractional in stare brutra

b. infatiseaza decat partea exterioara, cantitativa, a fenomenelor, nu si pe cea calitativa

c. multitudinea de documente ce trebuie studiate

117. Analiza de continut are menirea de a:

a. stabili fenomenul infractional in componentele majore

b. aplica metode si procedee standardizate ce vizeaza determinarea unitatilor de masura, alegerea categoriilor specifice de verficare si cuantificare a rezultatelor

c. oferi o plaja consistenta de repere asupra criminalitatii reale

118. Caracteristicile generale ale testului sunt:

a. il fac pe subiect sa aiba o anumita reactie

b. stabileste aptitudinile sau deprinderile infractionale

c. rezolvarea unor sarcini identice de catre toti subiectii examinati in scopul aprecierii succesului sau esecului ori notarii numerice a reusitei

119. Cele mai utilizate teste in cercetarile criminologice sunt:

a. testele de reusita

b. testele de personalitate si de eficienta

c. testele proietive

120. Orientarea biologica are ca fundament:

a. teoria personalitatii criminale

b. teoria freudiana

c. factorii biologici care stau la baza actului criminal

121. Parintele teoriei atavismului evolutionist este considerat:

a. C. Lombroso

b. E. Ferri

c. Ch. Goring

122. Studiile lombrosiene s-au bazat pe lucrarile altor cercetatori, cum ar fi:

a. Ch. Gorning

b. E. Kretschmer

c. F. J. Gall

123. Prima categorie de persoane studiate de C. Lombroso a fost:

a. infractorii din penitenciare

b. infractorii cercetati in stare de libertate

c. militarii italieni din diferite zone ale tarii

124. Numarul soldatilor cercetati de Lombroso:

a. 1000

b. 3000

c. 5000

125. Numarul delincventilor cercetati de Lombroso:

a. 6000

b. 9000

c. 7000

126. Teoria atavismului evolutionist are ca substanta:

a. conceptul de personalitate criminala

b. factorii sociali care determina criminalitatea

c. stigmatele anatomice (malformatii congenitale existente la anumite segmente ale corpului)

127. Aprofundarea teoriei lombrosiene a avut ca efect:

a. aparitia altor anomalii de natura fiziologica constitutionala si psihologica, inclusiv denegerescenta epileptica

b. atenuarea teoriei stigmatelor anatomice

c. renuntarea la unele argumente inutile

128. Ce datoreaza C. Lombroso lui E. Ferri:

a. prestigiul stiintific

b. denumirea teoriei al carei autor este

c. denumirea de 'criminal inascut'

129. Cota procentuala aplicabila, estimata de Lombroso din totalul de criminali:

a. 85-90%

b. 65-70%

c. 30-35%

130. Cota ulterioara aplicabila la totalul criminalilor:

a. 85-90%

b. 65-70%

c. 30-35%

131. La ultima corectie a cotei procentuale (30-35%) care ar reprezenta criminalul inascut, Lombroso mai adauga:

a. argumentele plauzibile in sustinerea teoriei sale

b. tipurile de criminali: pasionali, ocazionali, din obisnuinta sau epileptic

c. criterii care diferentiaza criminalul de noncriminal

132. Substanta teoriei ereditatii:

a. se bazeaza pe studiile lombrosiene

b. considera ca modelele parentale influenteza decisiv conduita criminala

c. considera factorul ereditar principala cauza in geneza criminalitatii

133. Fondatorul teoriei ereditatii este considerat:

a. Ch. Goring

b. E. Ferri

c. R. Garofalo

134. Argumentele cu care a combatut Ch. Goring teoria lombrosiana:

a. trasaturile stabilite de acesta se regaseau in egala masura atat la grupul martor cat si la cel incriminat

b. terminologia folosita era inadecvata

c. metodele folosite de Lombroso nu aveau fundament stiintific

135. Rolul ereditatii in etiologia factorului criminal se baza pe:

a. antecedentele penale ale parintilot

b. predipozitiile genetice

c. studiile efectuate asupra gemenilor, arborelui genealogic si cele de antropologie comparata

136. Studiile asupra gemenilor si concluziile rezultate au fost aspru criticate de:

a. E. Kretschmer

b. H. Mannheim

c. A. E. Hooton

137. Curentul biotipurilor criminale a aparut in:

a. Anglia, Franta, Spania

b. Suedia, Norvegia, Finlanda

c. Germania, SUA, Italia

138. Fundamentul teoriei biotipurilor criminale, dupa E. Kretschmer, il constituie:

a. conformatia fizica a criminalului

b. relatiile parentale bazate pe violenta

c. relatiile care se nasc intre diferite tipuri biologice si anormalitatea mentala si a caracterului

139. Dupa conformatia fizica tipologiile lui E. Kretschmer se prezinta astfel:

a. prezentabil

b. astenic, atletic, picnic si mixt

c. libidinos

140. Relatiile existente intre tipologiile lui E. Kretschmer si criminalitate, constau in:

a. interconditionarea reciproca

b. predispozitii infractionale mai mari la tipul displazic (apartinator tipului mixt)

c. distributii infractionale relativ egale si o anumita corelatie intre tipul infractional si tipul de infractionalitate savarsita

141. Fundamentul cercetarilor tipologului american W. Sheldon il constituie:

a. concluziile studiilor lombrosiene

b. dezvoltarea diferita a embrionului uman care influenteaza dezvoltarea corporala si trasaturile energo-dinamice ale personalitatii

c. concluziile desprinse din studiile lui E. Kretschmer

142. Dupa teoria lui W. Sheldon, tipurile criminale se impart astfel:

a. leptosom, robust, picnic

b. displazic, atletic, picnic

c. endomorf-viscerotonic, mezomorf-somatotonic si ectomorf-cerebrotonic

143. Potrivit cercetarilor si experimentelor efectuate cele mai multe cazuri de delincventa se intalnesc la tipul:

a. endomorf

b. mezomorf

c. ectomorf

144. Teoria constitutiei delincvente apartine lui:

a. W. Sheldon

b. B. di Tulio

c. E. Kretschmer

145. Fundamentul teoriei constitutiei delincvente il constituie:

a. stigmatele anatomice

b. inferioritateta de ordin biologic

c. elementele ereditare si congenitale precum si cele dobandite in prima parte a vietii

146. Carui tip (dupa Kretschmer) ii este specifica infractionalitatea contra persoanei:

a. astenic

b. atletic

c. picnic si mixt

147. Infractiunile contra proprietatii sunt savarsite de tipul:

a. astenic

b. atletic

c. picnic si mixt

148. Fraudele, escrocheriile sunt comise de persoane apartinand tipului:

a. astenic

b. atletic

c. picnic

149. Conceptul 'prag' din teoria constitutiei delincvente reprezinta:

a. o bariera absolut obligatorie pe care delincventul o parcurge

b. forta care il energizeaza pe infractor

c. nivelul de la care excitatiile exterioare il determina pe individ sa comita fapte antisociale

150. Varianta moderna privind rolul factorilor biologici in criminalitate este sustinuta de:

a. tulburarile endocrine

b. epilepsia cu formele sale

c. anomaliile cromozomiale (unii infractori au in cariotipul lor un cromozon Y in plus)

151. Exponentul principal al orientarii psihologice in criminologie este:

a. Sigmund Freud

b. Friedrich Schiller

c. E. Durkheim

152. Teoria lui Freud in prima abordare se refera la:

a. constient

b. inconstient

c. preconstient

153. Diferenta dintre inconstient si preconstient rezida in:

a. inconstientul evolueaza spre constient

b. preconstientul este similar inconstientului

c. prin procesele gandirii preconstientul poate fi stimulat poate devenind constient

154. Factorul determinant al vietii psihice, dupa Freud, il constituie:

a. exercitiile de memorat

b. pulsiunile inconstiente

c. viata agitata traita in conditii de stres

155. Personalitatea este alcatuita, dupa Freud, din:

a. comportamente pozitive

b. comportamente negative

c. eul, supereul si sinele

156. Nucleul personalitatii sau constiinta de sine, il constituie:

a. eul

b. supereul

c. sinele

157. Constiinta morala a individului este considerata a fi:

a. eul

b. supereul

c. sinele

158. Componenta biologica a personalitatii, care nu este traita in mod constient este reprezentata de:

a. eul

b. supereul

c. sinele

159. Diferenta dintre infractor si noninfractor, dupa Freud, s-ar situa la nivelul:

a. eului

b. supereului

c. sinelui

160. Echilibrarea pulsiunilor instinctive cu constiinta morala se face prin:

a. sublimare

b. neutralizare

c. cenzurare

161. Alta modalitate psihanalitica de echilibrare a pulsiunilor instinctive cu constiinta morala o constituie:

a. gratificarea

b. compensarea

c. decompensarea

162. Esuarea tentativelor de sublimare ori compensare a pulsiunilor interioare, conduce la:

a. isterizare si scapare de sub control

b. crize epileptice de mare efect

c. trecerea in actul infractional

163. Teoria psihanalitica a complexului de vinovatie, apartine lui:

a. S. Freud

b. A. Alder

c. C. G. Jung

164. Teoria complexului de inferioritate, apartine lui:

a. C. G. Jung

b. S. Freud

c. A. Alder

165. Substanta complexului de inferioritate, consta in:

a. dorinta de a depasi prin orice mijloace conditia proprie

b. fiecare persoana are o anumita inferioritate in raport cu alta persoana

c. toti indivizii sunt egali

166. Teoria personalitatii criminale, apartine lui:

a. C. G. Jung

b. R. Merton

c. J. Pinatel

167. Nucleul central al personalitatii criminale il constituie:

a. trasaturile negative

b. trasaturile pozitive

c. trasaturile neutre

168. Diferenta dintre infractori si noninfractori, potrivit teoriei personalitatii criminale este data de:

a. perceptia valorilor sociale si morale

b. trecerea la act sau diferenta de grad

c. absenta educatiei civice

169. Modelul conflictual este caracterizat de:

a. temperamentul individual

b. lipsa unor norme care sa reglementeze situatiile cu potential conflictual

c. scoaterea in evidenta a intereselor opuse ce presupun aparitia de conflicte

170. Fundamentarea teoretica a modelului conflictual se gaseste in:

a. inegalitatea dinbtre membrii societatii

b. filozolfia lui K. Marx si F. Engels

c. tezele formulate de J. Pinatel

171. Cui apartine expresia 'cauzele crimei sunt sociale, nu biologice, cu mici exceptii, crima este rezultatul unui comportament social normal':

a. F. Engels

b. K. Marx

c. W. Bonger

172. Modelul consensual presupune ca:

a. orice stare conflictuala se rezolva prin consens

b. omul se confrunta cu aventura vietii dotat cu un patrimoniu bio-genetic si socio-cultural de mare diversitate

c. exista anumite stari conflictuale care nu pot fi rezolvate decat pe calea violentei

173. Diferenta dintre modelul consensual si cel conflictual este data de:

a. abordarea fenomenului infractional

b. metodele si tehnicile de investigare

c. existenta nedreptatilor sociale

174. Curentul interactionist a fost inspirat de:

a. cercetarile scolii antropologice

b. scoala sociologica a interactionismului simbolic creat de un grup de cercetatori americani

c. scoala engleza de criminologie

175. Conceptul de interactiune presupune ca in relatiile de grup sau individuale:

a. exista stari conflictuale

b. actul unui participant la reactia sociala este un raspuns la un stimul declansat de altcineva, constituindu-se un nou stimul pentru urmatorul raspuns s.a.m.d.

c. actul unui individ nu mai declansaza alte raspunsuri

176. Cui apartine asertiunea 'personalitatea unui individ se formeaza lent, in timp si ca efect al interactiunilor dintre oameni'':

a. G. H. Mead

b. W. Bonger

c. A. Turk

177. Carui curent sau model apartine teza 'prin activitatea institutiilor statului se poate determina ceea ce se numeste cariere penale'':

a. consensual

b. conflictual

c. interactionist

178. Adeptii curentului interactionist sunt preocupati de:

a. antitatile care interactioneaza

b. etichetarea criminalului si nu de cauza care a dus la comiterea crimei

c. raspunsul la intrebarea: de ce individul este delincvent?

179. Teoriile reunite in cadrul curentului interactionist sunt:

a. a etichetarii, stigmatizarii, reactiei sociale si interactioniste

b. teoria anomiei sociale

c. teoria criminalului de profesie

180. Criminologia reactiei sociale dezvolta:

a. cercetarile psihologice

b. cercetarile psihanalitice

c. viziunea interactionista asupra ansamblului proceselor care alcatuiesc reactia sociala fata de criminalitate

181. In cercetarile lor W. Chambliss si R. Seidman au relevat:

a. eficienta sistemului coercitiv

b. raportul dintre cei bogati si puternici si cei dominati

c. rolul industrializarii si urbanizarii in criminalitate

182. Criminologia radicala, critica sau noua criminologie apare in cadrul modelului conflictual, in:

a. Anglia si SUA

b. Italia si Spania

c. Germania si Franta

183. Substanta noii criminologii:

a. actul deviant este rezultatul unei stari conflictuale si structurile sociale

b. actul deviant este rezultatul unei porniri interioare

c. actul criminal unei provocari

184. Finalitatea noii criminologii:

a. combaterea teoriilor privitoare la stigmatele crimei

b. in categoria criminalilor se intalnesc si bogati si saraci

c. societatea capitalista creeaza premisele si conditiile stimulatoare ale criminalitatii

185. Asertiunea 'ceea ce justifica pedeapsa este utilitatea acesteia sau, mai exact, necesitatea sa', apartine lui:

a. C. Beccaria

b. J. Bentham

c. E. Ferri

186. Abolirea pedepsei cu moartea a fost solicitata de:

a. Platon

b. C. Beccaria

c. Aristotel

187. Teoria liberului arbitru apartine:

a. scolii clasice de drept penal

b. scolii pozitiviste

c. criminologiei reactiei sociale

188. Obiectivele pedepsei au fost stabilite de:

a. Marc Ancel

b. J. Bentham

c. J. Pinatel

189. Modelul preventiv a fost fundamentat de:

a. Platon

b. Aristotel

c. E. Ferri

190. Modelul preventiv de politica penala se intemeia pe:

a. tezele doctrinei pozitiviste

b. doctrina apararii sociale

c. cercetarile scolii criminologice fracceze

191. Asertiunea 'sistemul sanctionator nu este cel care are rol determinant in prevenirea comiterii de fapte antisociale', apartine lui:

a. Marc Ancel

b. H. Mainnheim

c. E. Ferri

192. Masurile cu caracter preventiv propuse de E. Ferri, se refera la:

a. dezincriminarea unor fapte penale

b. limitarea consumului de alcool, iluminatul strazilor, reducerea timpului de lucru

c. imbinarea masurilor cu caracter preventiv cu cele educative

193. Doctrina apararii sociale in dreptul penal a aparut in:

a. Anglia

b. Franta, Italia, SUA

c. tarile socialiste

194. Teza potrivit careia pedeapsa nu este singurul mijloc de lupta contra fenomenului infractional, apartine:

a. scolii sociologice

b. doctrinei pozitiviste

c. doctrinei apararii sociale

195. Care dintre cei de mai jos este considerat reprezentant de seama al doctrinei apararii sociale:

a. Sutherland

b. J. Bentham

c. Marc Acel