Acte juridice civile de conservare, de administrare si de dispozitie

Acte juridice civile de conservare, de administrare si de dispozitie

Este act de conservare acel act juridic care are ca efect preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Actul de conservare este intotdeauna avantajos pentru autorul sau deoarece, cu o cheltuiala mica se salveaza un drept de o valoare mare.

Exemple de acte de conservare: intreruperea unei prescriptii prin actiunea in justitie, inscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, somatia.

Actul de administrare (iar nu administrativ sau de administratie) este acel act juridic civil prin care se realizeaza o normala punere in valoare a unui bun ori a unui patrimoniu. Deci, dupa obiectul sau, actul de administrare poate privi un bun (ut singuli) ori un patrimoniu.

Exemple de acte de administrare: inchirierea unui bun, in anumite conditii culegerea fructelor, reparatiile de intretinere, asigurarea unui bun.

Este de dispozitie actul juridic civil care are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui bun sau drept ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (ipotece, gaj). Exemple de acte de dispozitie: vanzarea-cumpararea si donatia.

Aceasta clasificare prezinta importanta juridica in materia capacitatii de a incheia actele juridice civile, in materie de reprezentare etc.

5. Acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale

Este patrimonial actul juridic civil care are un continut evaluabil in bani. De regula, sunt asemenea acte cele ce privesc drepturile reale si de creanta. Sunt patrimoniale contractele de vanzare-cumparare, de donatie, de imprumut etc.

Este nepatrimonial actul juridic civil care are un continut neevaluabil in bani. De exemplu, este un act nepatrimonial conventia (intelegerea) parintilor unui copil din afara casatoriei si in sensul ca acesta sa ia numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite.

Aceasta clasificare este utila in materia efectelor nulitatii si in cea a ocrotirii incapabilului.

6. Acte juridice civile consensuale, solemne si reale

Este consensual actul juridic civil care se incheie prin simpla manifestare de vointa. Actul consensual reprezinta regula, din punctul de vedere al formei in care se incheie actele juridice civile.

Solemn este acel act juridic la a carui incheiere manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prescrisa de lege. Forma speciala, solemna pentru un asemenea act este o conditie de valabilitate (e forma ceruta ad validitatem ori ad solemnitatem). Ca acte solemne, mentionam donatia, ipoteca conventionala si testamentul.

Este real actul juridic civil care nu se poate incheia decat daca manifestarea de vointa este insotita de remiterea (predarea) bunului. Ca acte reale mentionam: imprumutul, depozitul, darul manual.

De mentionat ca acelasi act juridic poate fi, uneori consensual (ca regula) si alte ori solemn (cum este vanzarea-cumpararea unui teren); de asemenea, acelasi act poate fi, ca regula, act solemn (ex. donatia), iar alta data sa fie act real (ex. darul manual).

Importanta juridica a acestei clasificari se manifesta in ceea ce priveste aprecierea valabilitatii actelor civile din punctul de vedere al formei de incheiere.

7. Acte juridice civile intre vii si pentru cauza de moarte

Actul intre vii - inter vivos - este actul juridic civil care-si produce efectele neconditionat de moartea autorului sau autorilor lui. Majoritatea actelor civile este formata din actele intre vii.

Actul pentru cauza de moarte - mortis causa - este actul juridic civil de a carui esenta este faptul ca nu-si produce efectele decat la moartea autorului. Este act mortis causa testamentul.

Aceasta clasificare prezinta importanta juridica in ce priveste capacitatea de a fi incheiate actele juridice, ca si in ce priveste forma in care se pot incheia.

8. Acte juridice civile subiective si acte conditie

Este act subiectiv acel act juridic civil al carui continut este determinat prin vointa autorului sau autorilor lui. Marea majoritate a actelor civile intra in aceasta categorie.

Este act - conditie acel act juridic civil la a carui incheiere partile isi exprima vointa doar in privinta nasterii actului, continutul lui fiind predeterminat de norme de la care partile nu pot deroga.

Un asemenea act este contractul de inchiriere supus legii nr.5/1973 si HCM nr.860/1973, in anexa la acest act normativ fiind contractul de inchiriere tip.

Aceasta impartire a actelor juridice civile prezinta importanta in ce priveste aprecierea conditiilor lor de valabilitate.

9. Acte juridice civile pure si simple si acte afectate de modalitati

Este pur si simplu actul juridic civil care nu cuprinde o modalitate: termen, conditie sau sarcina. Unele acte civile sunt incompatibile cu modalitatile; este cazul actului de optiune succesorala (acceptarea ori renuntarea la mostenire) sau actul de recunoastere a filiatiei.

Este afectat de modalitati actul juridic civil care cuprinde o modalitate. Unele acte juridice civile sunt esentialmente acte afectate de modalitati: contractul de imprumut, contractul de vanzare cu clauza de intretinere (in care este prezent termenul), contractul de asigurare, contractul de donatie cu sarcina - donatio sub modo.

Importanta juridica a acestei clasificari se manifesta pe planul valabilitatii si pe acela al producerii efectelor actelor juridice civile.

10. Acte juridice civile principale si accesorii

Este principal actul juridic civil care are o existenta de sine statatoare soarta sa nedepinzand de soarta juridica a altui act juridic. Majoritatea actelor juridice civile este formata din acte principale.

Este accesoriu acel act juridic civil a carui soarta juridica depinde de soarta altui act juridic, principal. Ca acte accesorii mentionam: clauza penala, fidejusiunea, gajul, ipoteca conventionala, arvuna.

Aceasta clasificare prezinta utilitate in ce priveste aprecierea valabilitatii si eficacitatii actelor juridice civile. Raportului dintre actul accesoriu si cel principal i se aplica adagiul: accesorium sequitur principale.

11. Acte cauzale si acte abstracte

Este cauzal acel act juridic civil a carui valabilitate implica analiza cauzei sau scopului sau; daca scopul este imoral, ilicit ori lipseste, insusi actul juridic este lovit de nulitate.

Este abstract (necauzal) actul juridic civil care este detasat de elementul cauza, valabilitatea sa neimplicand analiza acestui element. Sunt abstracte actele juridice constatate prin titlurile de valoare, adica inscrisuri (instrumentum) care incorporeaza operatiuni juridice (negotium). Titlurile de valoare sunt: la purtator (cum este obligatiunea C.E.C), nominative sau la ordin.

Si aceasta clasificare isi manifesta importanta pe planul valabilitatii actelor juridice civile.

12. Acte juridice civile strict personale si acte ce pot fi facute si prin reprezentare

Este strict personal actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal, fara a putea fi incheiat prin reprezentare. Este cazul testamentului.

Majoritatea actelor juridice civile este formata din actele ce pot fi incheiate personal, dar pot fi incheiate si prin reprezentant (mandatar).

Constituind exceptia, normele care reglementeaza actul strict personal sunt de stricta interpretare si aplicare, acesta este si interesul practic al acestei clasificari.

13. Acte juridice civile numite (tipice) si acte nenumite (atipice)

Este numit sau tipic actul juridic civil care are o denumire stabilita de legea civila, precum si o reglementare proprie. Majoritatea actelor civile este formata din acte numite tipice (contractele civile si actele unilaterale).

Este nenumit sau atipic actul juridic civil care nu se bucura de o reglementare si de o denumire proprii. De lege lata, un asemenea act este contractul de vanzare cu clauza de intretinere. In practica, se mai intalnesc asemenea acte si in asa-zisele 'prestari de servicii'.

Importanta juridica a acestei clasificari se intalneste in ce priveste determinarea regulilor aplicabile actului nenumit; un asemenea act e carmuit de normele generale privind actul juridic civil, iar nu de cele dictate pentru un act numit, intrucat acesta formeaza exceptia in raport cu primele, astfel ca aplicam regula "exceptio est strictissiae interpretationis".

14. Acte juridice civile de executare dintr-o data (uno ictu) si cu executare succesiva

Este cu executare dintr-o data (uno ictu) actul juridic a carui executare presupune o singura prestatie din partea debitorului. Se mai numeste si act cu executare instantanee. Darul manual, ca varietate de donatie, este un asemenea act.

Cu executare succesiva este acel act a carui executare presupune mai multe prestatii, esalonate in timp. Ca exemple de asemenea acte mentionam: contractul de inchiriere si contractul de renta viagera.

Aceasta clasificare isi manifesta importanta in ce priveste:

consecintele neexecutarii culpabile (rezolutiunea se aplica contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data, iar rezilierea celor cu executare succesiva);

efectele nulitatii (la cele cu executare succesiva, de regula, efectele nulitatii sunt numai pentru viitor -ex nunc-, iar nu si pentru trecut -ex tunc).

Conditiile actului juridic civil

Prin conditiile actului juridic civil intelegem elementele din care este alcatuit un asemenea act.

In legislatia civila, se utilizeaza termenul 'conditii' pentru a se desemna componentele actului juridic civil. Art.948 dispune: 'Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt:

capacitatea de a contacta;

consimtamantul valabil al partii ce se obliga;

un obiect determinat;

o cauza licita;

Subliniem si faptul ca termenul 'conditie' este polivalent, el avand, in afara de intelesul aratat (element al actului juridic), inca doua sensuri, si anume:

conditie=modalitate a actului juridic civil (adica eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde nasterea ori desfiintarea unui act juridic civil);

conditie=clauza a actului juridic civil;

Clasificarea conditiilor actului juridic civil:

In functie de aspectul la care se refera, se disting: conditiile de fond (cele care privesc continutul actului juridic civil) si conditiile de forma (cele care se refera la exteriorizarea vointei).

Aceasta clasificare mai este desemnata si prin distinctia intre conditii intrinseci si conditii extrinseci.

Dupa criteriul obligativitatii sau neobligativitatii lor, conditiile actului juridic civil se impart in esentiale (cele cerute pentru chiar valabilitatea actului) si neesentiale (sau intamplatoare, adica cele care pot fi prezente sau pot lipsi, fara sa puna in discutie valabilitatea actului).

Dupa sanctiunea nerespectarii lor, se disting conditiile de validitate (a caror nerespectare se sanctioneaza cu nulitatea actului juridic civil) si conditii de eficacitate (a caror nerespectare poate atrage inopozabilitatea).

Fiecare conditie a actului juridic civil poate fi calificata din toate cele trei puncte de vedere mentionate. De exemplu, capacitatea de a incheia actul este, in acelasi timp, o conditie: de fond, esentiala si de valaditate. Forma solemna, in schimb, este: de forma esentiala (pentru actele solemne dar nu si pentru cele consensuale si reale) si de validitate.

Capacitatea de a incheia actul juridic civil:

Prin capacitatea de a incheia actul juridic civil se intelege acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil.

Capacitatea de a incheia acte juridice civile este o parte a capacitatii de folosinta a persoanei fizice si a persoanei juridice. Aceasta este o premisa a capacitatii de exercitiu a persoanei, cealalta premisa fiind discernamantul juridic.

De lege lata, reglementarea capacitatii de a incheia actul juridic civil este disparata, adica raspandita in mai multe dispozitii legale, din acte normative diferite, principalele gasindu-se in Codul civil.

Principiul capacitatii si exceptia de la acest principiu:

In legatura cu aceasta conditie de fond si esentiala a actului juridic civil -capacitatea- este de retinut ca principiul ori regula este capacitatea de a face actul juridic civil (exceptia fiind incapacitatea). Cu caracter general, acest principiu se desprinde din prevederea art.6 alin.1 din Decretul nr.31/1954: 'Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta si nici lipsit in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si in conditiile stabilite de lege'.

Pentru persoana juridica, regula capacitatii de a face acte juridice este subordonata principiului specialitatii capacitatii, consacrat de art.34 din Decretul nr.31/1954.

Exceptia incapacitatii de a incheia acte juridice civile:

Ca si alte exceptii, si exceptia de a incheia acte juridice civile trebuie sa fie expres prevazuta de lege, iar textele de exceptie sunt de stricta interpretare si aplicare (exceptio est strctissimae interpretationis).

Potrivit art.949 Cod civil: 'Poate contracta orice persoana ce nu este declarata necapabila de lege', iar conform art.950 Cod civil: 'Necapabili de a contracta sunt: minorii, interzisii, in genere toti acei carora legea le-a prohibit oarecare contracte'.