QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente administratie

Analiza bugetului - municipiul timisoara - proiect administatie



UNIVERSITATEA "BABES-BOLYAI"

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE,ADMINISTRATIVE SI ALE

COMUNICARII

ADMINISTRATIE PUBLICA



MASTER IN STIINTE ADMINISTRATIVE






ANALIZA BUGETULUI-


MUNICIPIUL TIMISOARA







I. BUGETUL LOCAL


I.1 Conceptul de finante publice locale

In legislatia existenta in Romania la aceasta data, conceptul finantelor publice locale este prezentat in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice locale, prin care se stabilesc principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea, utilizarea si controlul fondurilor publice locale, precum si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale.

Prin autonomies locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice.

Prin colectivitate locala se intelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala.

Intarirea autonomiei locale presupune existenta unor colectivitati locale puternice, constituite in mod democratic, cu putere de decizie, independente in ceea ce priveste modul de exercitare a competentelor conform prevederilor "Cartei Europene a Autonomiei Locale"

Descentralizarea este procesul de transfer al responsabilitatilor administrative si financiare de la nivelul administratiei publice centrale la cel al administratiei publice locale, care se refera la domeniul planificarii, al luarii deciziilor financiare, al responsabilitatilor legale (emitere de regulamente, hotarari locale) si al managementului serviciilor publice pentru care se face transferul. Descentralizarea financiara este o componenta importanta a procesului de descentralizare, deoarece autoritatile publice locale detin cele mai complete informatii, pe baza carora pot lua decizii mai bine justificate decat organele de specialitate de la nivel central, in legatura cu alocarea resurselor financiare locale.

Autonomia locala se exercita pe plan administrativ si financiar si priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care apartin comunei, orasului sau judetului.

Aceste atributii se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Autoritatile administratiei publice locale sunt consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritati deliberative, si primarii, presedintii consiliilor judetene si primarul general al municipiului Bucuresti, ca autoritati executive.

Unitatile administrativ-teritoriale sunt incluse in categoria institutiilor publice conduse de autoritati ale administratiei publice locale, constituite din doua feluri de autoritati prevazute de lege, si anume:

- Autoritati deliberative, care sunt consiliile locale comunale, orasenesti si municipale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti;

- Autoritati executive, reprezentate de catre primarii comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, presedintii consiliilor judetene si primarul general al municipiului Bucuresti. Autoritatile executive pot fi, in acelasi timp, si ordonatori principali de credite.

Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune si orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.

In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si dintre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele competente si raspunderi in ceea ce priveste finantele publice locale:

- elaborarea si aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

- stabilirea, incasarea si urmarirea impozitelor si taxelor locale;

- urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar;

- stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale, inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati sau servicii publice locale, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul cetatenilor;

- administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale;

- angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din acestea;

- administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei bugetare, in conditii de eficienta;

- stabilirea optiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuielilor publice locale;

- elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale;

- organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, gestiunilor institutiilor si serviciilor publice din subordinea consiliilor locale, consiliilor judetene si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

I.2 . Bugetul local - baza sistemului finantelor publice locale

Un buget local poate fi definit ca fiind documentul prin care sunt prevazute si aprobate, in fiecare an, veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ - teritoriale sau, dupa caz, numai cheltuielile in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice.

Veniturile bugetare sunt reprezentate de resursele banesti care se cuvin bugetelor locale, bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local, bugetelor activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, in baza unor prevederi legale.

Veniturile proprii ale bugetelor locale cuprind:

- Impozite, taxe locale si varsaminte de venituri cuvenite de la platitori (agenti economici si institutii publice) de importanta locala si din impozite si taxe locale (de la populatie sau de la persoanele juridice), precum si cote defalcate din impozitul pe venit. In mod normal, aceste venituri ar trebui sa reprezinte majoritatea in totalul veniturilor bugetelor locale.

- Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. sume defalcate - partea din unele venituri ale bugetului de stat, care se aloca unitatilor administrativteritoriale in vederea echilibrarii bugetelor proprii ale acestora, potrivit prevederilor legale.

- Subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete.

- Donatii si sponsorizari.

Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli aprobate si efectuate din bugetele locale, din bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local si din bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, in limita si cu destinatia stabilite prin bugetele respective.

Suma aprobata in bugetele locale care reprezenta limita maxima pana la care se pot angaja si efectua cheltuieli poarta denumirea de credit bugetar

Deschiderea de credite bugetare consta in aprobarea comunicata trezoreriei statului de catre ordonatorul principal de credite, in limita careia se pot efectua plati de casa din bugetele locale.

Partea cheltuielilor ce nu poate fi acoperita din veniturile bugetare ale anului respectiv constituie deficitul bugetar.

Inscrierea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-un singur document se face pentru a se asigura utilizarea acestora in mod corelat si eficient, precum si pentru a inlesni procesul de monitorizare a resurselor financiare.

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti, intocmeste bugetul local, in conditii de autonomie, intre aceste bugete neexistand relatii de subordonare.

Institutiile publice cuprind autoritatile unitatilor administrativ-teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale.

Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sunt, dupa caz, ordonatori de credite secundari sau tertiari.

Componentele sistemului bugetar local la nivelul unitatilor administrativteritoriale sunt urmatoarele:

● Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale:

- Bugetele judetelor si municipiului Bucuresti;

- Bugetele municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

- Bugetele oraselor;

- Bugetele comunelor;

- Bugetele institutiile publice si serviciilor publice de interes local subordonate unitatilor administrativ-teritoriale (finantate integral din bugetele locale);

- Bugetele institutiilor publice si serviciilor publice de interes local (finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul local);

- Bugetele institutiilor publice autonome locale finantate integral din venituri proprii.

Cum institutiile si serviciile publice pot fi de interes judetean, municipal, orasenesc sau comunal, ca urmare si subordonarea lor pastreaza aceeasi ierarhizare si in bugetarea activitatilor proprii.

II.    Principii si reguli privind bugetele locale

Unele dintre principiile privind formarea, administrarea, folosirea si controlul resurselor financiare specifice unitatilor administrativ-teritoriale, institutiilor si serviciilor publice de interes local corespund si poarta amprenta principiilor generale ale bugetarii, respectiv universalitate, publicitate, unitate, unitate monetara, anualitate, specializare bugetara si echilibru, in timp ce alte principii sunt specifice bugetarii locale si anume: autonomia locala, subsidiaritatea si proportionalitatea.

Veniturile si cheltuielile publice locale se grupeaza conform clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, elaborata de Ministerul Finantelor Publice.

Clasificatia bugetara este gruparea, intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate, a veniturilor si cheltuielilor cuprinse in bugetele locale, bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local si bugetele activitatilor finantate din venituri extrabugetare.

Clasificatia bugetara se utilizeaza atat in faza de elaborare si aprobare a bugetelor respective, cat si in executia acestora, servind la inscrierea in bugete a veniturilor in functie de provenienta lor si a cheltuielilor in raport cu obiectivul sau cu functia careia ii sunt destinate aceste cheltuieli si cu caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza;

Clasificatia indicatorilor privind finantele publice cuprinde la venituri - capitole si subcapitole, iar la cheltuieli - parti, capitole, subcapitole, titluri si articole, precum si alineate, dupa caz.

Articolul bugetar este o subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor bugetare in functie de caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza si care desemneaza natura unei cheltuieli, indiferent de actiunea la care se refera.

Principalele reguli bugetare care trebuie respectate sunt: (1) Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

(2) Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi specifice si in legile bugetare anuale.

(3) Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele locale si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.

(4) Nici o cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare si surse de finantare.

(5) Dupa aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicatii asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor sau a majorarii cheltuielilor bugetare aferente exercitiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.

III. Veniturile bugetului local

Veniturile publice locale constituie resursele banesti care se cuvin bugetelor locale, bugetelor institutiilor publice de interes local, bugetelor serviciilor publice de interes local si bugetelor proprii ale judetelor in baza unor prevederi legale.

Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe si alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale, transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat si venituri cu destinatie speciala. Veniturile sunt grupate, in bugetele locale, pe an si pe trimestre "intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate in functie de provenienta lor".

III.1 Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale

Aceste resurse prezinta o anumita diferentiere de la o perioada la alta, insa in general sunt urmatoarele:

a. Prelevari obligatorii catre bugetele locale sub forma impozitelor si taxelor locale stabilite "in limita si in conditiile legii", de catre consiliile locale (comunale, orasenesti sau municipale), consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Reprezinta ponderea principala in veniturile locale.

b. Prelevari din bugetul de stat

b.1. Cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

b.2. Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat.

c. Transferuri de la alte bugete

d. Donatii si sponsorizari;

e. Alte surse locale, cum sunt veniturile din confiscari, concesionari, inchirieri sau valorificari de bunuri sau terenuri proprietate publica sau privata a administratiilor locale etc.;

f. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate;

g. Imprumuturi din Trezoreria Statului

* Sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, in conditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor si serviciilor publice, finantate integral din bugetele locale, dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea.

* Sumele incasate de catre celelalte institutii si servicii publice de interes local se retin de catre acestea, in vederea realizarii de investitii.

* Sumele incasate din concesionarea sau din inchirierea unor bunuri apartinand domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, constituie venituri ale bugetelor locale.

* Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale si se utilizeaza pentru realizarea de investitii din competenta autoritatilor administratiei publice locale.

* Sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, in functie de subordonarea institutiilor care au dispus confiscarea acestora, in conditiile legii, dupa deducerea cheltuielilor legate de activitatea de valorificare.

III.2 Clasificarea veniturilor bugetului local

Clasificarea veniturilor bugetelor locale are la baza o multime de criterii folosite de teoria si practica financiar-bugetara.

Sunt cateva criterii de recunoastere generala, pe care le vom trata in ordinea folosirii lor practice.

● Dupa prevederile clasificatiei bugetare actuale, acestea sunt:

* Venituri curente - fiscale si nefiscale;

* Venituri din capital;

* Venituri din sume, cote defalcate si transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat sau de la alti ordonatori principali de credite finantati din bugetul de stat;

* Venituri din donatii si sponsorizari.

● Dupa provenienta bugetara a veniturilor sunt trei mari categorii de venituri: din incasarii proprii, de la bugetul de stat si de la alte bugete.

Veniturile administratiei publice locale sunt acele venituri ce se prevad, aproba si executa in bugete distincte ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor. Aceste venituri sunt definite si clasificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.45/2003 modificata de OUG 9/2005, separat pentru bugetele proprii ale judetelor si separat pentru cele ale localitatilor, comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarele municipiului Bucuresti si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Venituri provenite de la bugetul statului, care imbraca mai multe forme, si anume: * Venituri din cote defalcate din anumite venituri ale bugetului statului (47% din impozitul pe venit pentru comune, orase, municipii si 13% pentru bugetul propriu al judetului);

* Venituri din sume defalcate din unele venituri ale bugetului statului, din impozitul pe venit si din taxa pe valoarea adaugata;

* Subventii primite din bugetul statului pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe (transferuri de la bugetul de stat);

* Venituri prin transferuri cu destinatie speciala de la alte bugete (ministere).

Venituri provenite de la consiliile judetene pentru consiliile locale din cota de 22% din impozitul pe venit.

IV. Cheltuielile bugetului local

Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor publice locale, pe destinatii si ordonatori de credite, se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin autoritatilor administratiei publice locale si cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul comunitatii respective.

Din bugetele locale se finanteaza actiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local in beneficiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a administratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala. Formarea si utilizarea resurselor financiare publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi, Cheltuielile finantate din bugetele locale sau cheltuielile bugetare reprezinta sumele aprobate si efectuate din bugetele locale, din bugetele institutiilor publice de interes local, din bugetele serviciilor publice de interes local si din bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii, in limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin bugetele respective.

Cheltuielile bugetare aprobate cu destinatie precisa si limitata (art.14 alin.(2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.45/2003) prin bugete reprezinta limita maxima pana la care se pot angaja si efectua cheltuieli, dincolo de aceasta limita, operand responsabilitatea personala a conducatorilor institutiilor publice - ordonatori de credite.

In bugetele locale nu se pot inscrie si nu se pot aproba cheltuieli fara asigurarea resurselor financiare corespunzatoare.

Cheltuielile prevazute in capitolele si articolele de cheltuieli au destinatie precisa si limitata.

Finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite de catre ordonatorii principali ai acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe baza de documente justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata salariilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor bugetare, precum si a altor obligatii.

Fondul de rezerva bugetara este fondul prevazut la partea de cheltuieli a bugetelor locale.

Cuantumul fondului se stabileste o data cu elaborarea si adoptarea bugetului respectiv, fiind destinat finantarii unor actiuni sau sarcini intervenite in cursul anului, precum si inlaturarii efectelor unor calamitati naturale.

IV.1. Clasificatia cheltuielilor din bugetul local

Cheltuielile bugetare specifice unitatilor administrativ-teritoriale proiectate si gestionate de autoritatile administratiei publice locale executive si de catre managerii celorlalte institutii si servicii publice din subordinea autoritatilor locale se grupeaza dupa mai multe criterii.

● Dupa clasificatia bugetara a veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale, cheltuielile sunt privite din doua puncte de vedere: functional si economic. Aceasta clasificare in vigoare la data actuala, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, poate fi adaptata si completata, in functie de aparitia si modificarea legislatiei.

● Dupa caracterul economic sau natura operatiunilor in care se concretizeaza cheltuielile bugetare, acestea sunt:

A - Cheltuieli curente

- Cheltuieli de personal

- Cheltuieli materiale si servicii

- Subventii

- Transferuri

- Dobanzi

B - Cheltuieli de capital sau pentru investitii

C - Operatiuni financiare

- Imprumuturi acordate

- Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite

D - Rezerve, excedent, deficit

● Dupa obiectivul sau domeniul functional carora le sunt destinate cheltuielile, acestea sunt clasificate in:

A Cheltuieli care se prevad in bugetele proprii ale judetelor.

B Cheltuieli care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si al Municipiului Bucuresti

● Dupa institutiile publice cu personalitate juridica ce realizeaza executia bugetara a cheltuielilor prevazute in bugetele aprobate, cheltuielile privesc:

(1) Unitatile administrativ-teritoriale;

(2) Institutiile publice de interes local;

(3) Serviciile publice de interes local.

● Dupa felul ordonatorilor de credite implicati in cheltuielile proprii, acestea sunt:

(1) Cheltuieli proprii ale ordonatorilor principali de credite.

(2) Cheltuieli proprii ale ordonatorilor secundari de credite.

(3) Cheltuieli proprii ale ordonatorilor tertiari de credite.

● Dupa indicatorii privind finantele publice elaborati de Ministerul Finantelor Publice (art.45 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.45/2003), cheltuielile sunt clasificate pe subdiviziuni, dupa cum urmeaza:

Divizarea cheltuielilor bugetelor locale





Nr.

crt.


Diviziunea

Exemplificare



Parti

Partea a III-a Cheltuieli social-culturale


Capitole

Cap.57 "Invatamant"


Subcapitole

Subcap.02 "Invatamant prescolar"


Titluri

Titlul 20 "Cheltuieli materiale si servicii"


Articole

Art.24 "Cheltuieli de intretinere si gospodarire"


Alineate

Al.24.01 "Incalzit"



V. Procesul bugetar al autoritatilor administratiei publice locale

V.1. Etapele procesului bugetar

In cadrul administratiilor locale, procesul bugetar cuprinde ansamblul actelor si operatiunilor, care se succed in fiecare an, cu privire la elaborarea si aprobarea proiectelor de bugete anuale, executia bugetelor aprobate, incheierea si aprobarea executiei, precum si controlul bugetar al fiecarui tip de buget.

Indiferent de unitatea administrativ-teritoriala procesul bugetar parcurge urmatoarele faze specifice:

- Elaborarea proiectului de buget local;

- Aprobarea bugetelor locale;

- Executia de casa a bugetelor locale;

- Incheierea executiei bugetare;

- Aprobarea incheierii executiei;

- Controlul bugetar.

Bugetele locale constituie o componenta a sistemului bugetului public national, sistem a carui structura este strans legata de structura statului nostru unitar. Astfel, fiecare diviziune a administratiei locale din tara noastra isi are propriul buget care parcurge etapele oricarui proces bugetar de natura publica - proiectarea, aprobarea proiectului, executia propriu-zisa, incheierea executiei, aprobarea executiei bugetare si controlul bugetar.

Toate aceste bugete, in virtutea principiului autonomiei locale, sunt in competentele si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale:

a) intocmirea proiectelor de bugete, executia bugetara si incheierea exercitiilor bugetare anuale - competentele apartin presedintilor consiliilor judetene si primarilor localitatilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si primarului general al municipiului Bucuresti, adica puterii locale executive;

b) aprobarea proiectelor de bugete si a incheierii executiei bugetelor anuale - in competenta consiliilor judetene, consiliilor locale municipale, orasenesti si comunale, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si sectoarelor acestuia, respectiv puterii locale deliberative. Competentele si responsabilitatile in procesul de elaborare, aprobare si executie a bugetelor locale ale autoritatilor administratiei publice locale sunt sintetizate in schema urmatoare:

V.2    Calendarul bugetar prevede doua faze principale:

- elaborarea propunerilor de buget (perioada iunie - iulie a fiecarui an);

- aprobarea bugetului local (dupa adoptarea legii bugetului de stat).

Elaborarea proiectelor bugetelor locale

Proiectele bugetelor locale se elaboreaza pe baza proiectelor de bugete proprii ale administratiei publice locale, ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale initiaza actiuni de implementare a finantarii bugetare, pe baza de programe care se intocmesc de catre institutiile si serviciile publice de interes local, in scopul finantarii unor actiuni, obiective, proiecte.

Programele analizate de catre ordonatorii principali de credite se ataseza ca anexe la bugetul local.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor locale, echilibrate, directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, pana la data de 15 mai a fiecarui an, urmand ca acestea sa depuna la Ministerul Finantelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, cel mai tarziu pana la data de 1 iunie a fiecarui an.

Ministerul Finantelor examineaza propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si de transferuri cu destinatie speciala, cuprinse in proiectele bugetelor locale, si, cu acordul Guvernului, comunica, pana la data de 1 iulie, directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale

transferurilor cu destinatie speciala, precum si criteriile de repartizare a acestora pe unitatile administrativ-teritoriale, in vederea definitivarii proiectelor bugetelor locale de catre ordonatorii principali de credite.

Limitele sumelor se transmit, pentru informare, consiliilor judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite elaboreaza si depun la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, pana la data de 20 iulie, noile propuneri pentru proiectul bugetului, urmand ca acestea sa transmita proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului si municipiului Bucuresti la Ministerul Finantelor pana la data de 1 august

a fiecarui an.

In sinteza, faza elaborarii propunerilor de buget include urmatoarele etape:

● Pana la 1 iunie, Ministerul Finantelor Publice transmite la Directiile Generale ale Finantelor Publice limite de cheltuieli pentru bugetele locale (scrisoare cadru - context macroeconomic, metodologii de elaborare a bugetului local, limite sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetului local, limite transferuri consolidabile);

● Directiile Generale ale Finantelor Publice transmit consiliilor judetene scrisoare cadru - context macroeconomic, metodologii de elaborare a bugetului local, limite sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetului local, limite transferuri consolidabile, asigurand si asistenta tehnica de specialitate in repartizarea sumelor;

● In 10 zile de la primire, consiliile judetene repartizeaza sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale si transferurile consolidabile;

● Unitatile administrativ teritoriale, pana la 1 iulie, elaboreaza si transmit proiectul bugetului local echilibrat pentru viitorul an financiar si estimari de buget pentru urmatorii 3 ani;

● Pana la 15 iulie, Directiile Generale ale Finantelor Publice centralizeaza si transmit Ministerului Finantelor Publice proiectul bugetului pe ansamblul judetului.

Aprobarea bugetelor locale

Bugetele locale si bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local se aproba astfel:

● bugetele locale, de catre consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz;

● bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, de catre consiliile locale, in functie de subordonarea acestora;

● bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral din venituri extrabugetare, de catre organul de conducere a acestora, cu avizul ordonatorului principal de credite.

Proiectele bugetelor locale se prezinta spre aprobare consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in termen de maximum 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat.

Pe parcursul exercitiului bugetar, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot aproba rectificarea bugetelor locale, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a rectificarii bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

Proiectul bugetului local se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei, dupa care, in termen de 15 zile, este supus aprobarii consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Proiectul bugetului local este insotit de raportul primarului, al presedintelui consiliului judetean sau al primarului general al municipiului Bucuresti, precum si de contestatiile depuse de catre locuitori, in termen de 15 zile de la data publicarii sau afisarii proiectului.

Consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti se pronunta asupra contestatiilor si adopta proiectul bugetului local, dupa ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, articole si anexe.

Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor

In sinteza, faza de aprobare a bugetelor locale include urmatoarele etape:

● Ministerul Finantelor Publice, in termen de 5 zile de la publicarea legii bugetului de stat, comunica Directiilor Generale ale Finantelor Publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile;

● Directiile Generale ale Finantelor Publice comunica consiliilor judetene sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile, asigurand asistenta tehnica de specialitate in repartizarea sumelor;

● In termen de 5 zile de la comunicare, consiliile judetene comunica unitatilor administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile;

● In termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat, unitatile administrativ teritoriale (ordonatorul principal de credite) definitiveaza proiectul bugetului local;

● Dupa definitivare, unitatile administrativ teritoriale publica proiectul bugetului local in presa locala si la sediu;

● In termen de 15 zile de la publicare, locuitorii pot depune contestatii;

● Dupa 5 zile de la expirarea termenului de contestare, ordonatorul principal de credite transmite consiliului local sau judetean, dupa caz, spre adoptare proiectul de buget insotit de raportul ordonatorului principal de credite si contestatiile depuse de locuitori;

● Consiliul local sau judetean, in 10 zile de la primirea proiectului de buget, il supune dezbaterii publice si ulterior il aproba;

● In termen de 5 zile de la adoptare, ordonatorul principal de credite transmite Directiei Generale a Finantelor Publice bugetul local in vederea centralizarii;

● Directiile Generale ale Finantelor Publice transmit in 10 zile bugetul pe ansamblul judetului Ministerului Finantelor Publice.

Executia de casa a bugetelor locale

Executia de casa a bugetelor locale este un complex de operatiuni care se refera la activitatea de incasare a veniturilor bugetare, de eliberare de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice locale aprobate prin buget si se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, evidentiindu-se in conturi distincte:

● veniturile bugetare pe structura clasificatiei bugetare;

● cheltuielile in limita creditelor bugetare aprobate si a destinatiei stabilite;

● alte operatiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de acestia;

● veniturile extrabugetare si cheltuielile dispuse din acestea, pe institutii publice locale si categorii de resurse.

La baza executiei de casa a bugetului stau urmatoarele principii:

- delimitarea atributiilor persoanelor care dispun de utilizarea resurselor financiare de atributiile celor care executa incasarea acestora;

- unitatea de casa, potrivit careia veniturile fiecarui buget sunt concentrate in intregime in cont, de unde se elibereaza resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor, fiind interzisa efectuarea de plati direct din veniturile bugetare incasate. 



VI. STUDIU DE CAZ

ANALIZA BUGETULUI - MUNICIPIULUI TIMISOARA

Fundamentarea bugetului local se bazeaza pe constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare in functie de care se calculeaza impozitele si taxele aferente,evaluarea seviciilor prestate si a veniturilor obtinute din acestea, precum si alte elemente specifice,inclusiv pe serii de date,in scopul evaluarii corecte a veniturilor si cheltuielilor.

In studiul de caz,voi prezenta ,in primul rand , evolutia veniturilor totale ale Bugetului Municipiului Timisoara, evolutia veniturilor proprii precum si ponderea lor in total venituri, urmate apoi de prezentarea detailata a veniturilor curente ,din care fac parte veniturile fiscale si veniturile nefiscale, a impozitelor si taxelor locale,a veniturilor de capital si a subventiilor.

La capitolul cheltuieli voi prezenta evolutia acestora,ponderea unor cheltuieli  (cheltuielile pentru invatamant, asistenta sociala, etc. ) in total cheltuieli ,precum si o prezentare succinta in ceea ce priveste modul de cheltuire a lor.

I . Veniturile bugetului local al Municipiului Timisoara ,conform Legii finantelor publice locale se constituie din; ( vezi tabelul 1)



A. VENITURI PROPRII

Impozite si taxe,contributii,alte varsaminte,alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit

B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT


C. SUBVENTII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT SI DE ALTE BUGETE


D. DONATII SI SPONZORIZARI


TABEL 1. VENITURILE BUGETULUI LOCAL


Potrivit datelor furnizate de Serviciul Buget din cadrul Primariei Municipiului Timisoara,a Serviciului Venituri si Raportul Primarului aferent perioadei analizate, in tabelul 2 este prezentata evolutia veniturilor totale ale Municipiului Timisoara .



LEI RON

ANUL DE REFERINTA






TOTAL VENITURI







TABEL 2 .EVOLUTIA VENITURILOR TOTALE ALE MUNCIPIULUI TIMISOARA


Bugetul local are doua componente,intrari si iesiri.Intrarile la buget se bazeaza pe taxe si impozite ,iesirile inseamna cheltuieli.

A creste veniturile inseamna a creste impozite si taxe.In schimb,toata lumea ar dori reducerea lor.

A reduce impozitele si taxele insemna a reduce intrarile,dar alti doresc sa creasca iesirile. Trebuie sa existe un echilibru.Toate iesirile,deci toate alocatiile pentru investitii, ajutoare invatamant,siguranta nationala , deriva din posibilitatile pe care bugetul le are .In functie de aceste intrari calculul bugetului porneste de la resurse, atat in ceea ce privette veniturile cat si cheltuielile.

In concluzie ,veniturie totale continua tendinta ascendenta ca urmare a pozitiei cicilice favorabile a economiei cat si a eforturilor de reforma a administratiei publice locale si a imbunatatirii colectarii acestora.

Asadrar ,consolidarea bazei veniturilor bugetare consider ca este necesara pentru asigurarea resurselor indeplinirii scopurilor propuse.

In tabelul 3 este redata ponderea veniturilor proprii in total venituri.



An de referinta

Venituri poprii

Pondere  in total venituri




















TABEL 3. PONDEREA VENITURILOR PROPRII IN TOTAL VENITURI


Veniturile poprii prevazute in bugetul popriu al municipiului cuprinde impozitul pe profit de la regiile autonome,societatile comerciale de sub autoritatea Consiliului Local,cote defalcate din impozitul pe venit ,impozite pe proprietate,impozite si taxe generale pentru bunuri si servicii,venituri din valorificarea unor bunuri.

Analizind datele cuprinse in tabelul 3 observam ca veniturile poprii au crescut in perioada analizata de la 81.406.439 lei in anul 2003 la 378.448.358 lei in anul 2007,crestere de 4,48%.

Aceasta crestere se datoreaza in principal majorarii substantiale prelevarilor la bugetul local.

Din aceste prelevari ponderea cea mai mare le detin impozitele si taxele pe proprietate.

Ponderea veniturilor poprii in total venituri,,dupa cum se poate observa in tabelul 3 este de la 32,27% in anul 2003,la 32,67% in anul 2004,respective 60,04% in anul 2006,maximul se inregistreaza in anul 2007 de 66,93%,astfel se poate observa ca orasul si-a marit an de an capacitatea de autofinantare.

Constituirea veniturilor bugetare se face tinind seama de impozite si taxe ,contributii si celelalte varsaminte prelevate de la persoane fizice si juridice.Astfel veniturile bugetului local cuprind venituri curente (venituri fiscale ,venituri nefiscale),venituri din capital,subventi,donatii si sponzorizari.( vezi tabelul 4).




I VENITURI CURENTE din care:



A. Venituri fiscale


A1.Impozitul pe profit  si cittiguri din capital


A2. Impozitul pe salarii


A3. Impozite pe proprietate


A4.Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii


A5.Alte impozite si taxe


B. Venituri nefiscale


B1.Venituri din poprietate


B2.Vinzari de bunuri si servicii

II. VENITURI DIN CAPITAL din care:



A1. Venituri din valorificarea unor bunuri ale institusiilor publice si domeniului privat


A2. Venituri din vinzarea locuinselor construite din fondul statului


A3. Venituri din privatizare

III. SUBVENTII


IV. DONATII SI SPONZORIZARI




TABEL 4. COMPONENTELE VENITURILOR BUGETARE

Evolutia veniturilor fiscale si nefiscale sunt prezentate in tabelul 4.1.

Estimarea acestor date s-a realizat pe baza datelor cuprinse in contul de executie a bugetului Municipiului Timitoara,an incheiat la 31 decembrie .

LEI


Anul






Venituri fiscale






Venituri nefiscale






Total venituri curente







TABEL 4.1 EVOLUTIA VENITURILOR FISCALE SI NEFISCALE


Din cadrul veniturilor fiscale fac parte impozitele directe si indirecte.Evolutia acestora este prezentata in tabelul 4.2.

LEI


ANUL






Impozite directe






Impozite indirecte






Total venituri fiscale







TABEL 4.2 EVOLUTIA IMPOZITELOR FISCALE SI NEFISCALE

Pe baza datelor cuprinse in tabelul 4.1 se constata o crestere semnificativa a a veniturilor curente ,in valoare absoluta, incepind cu anul 2004 comparativ cu anul 2003 de 18.882.510 lei ( de la 71.135.352 lei la 90.017.862 lei) ,in anul 2006 veniturile curente cresc fata de anul 2004 ,in valoare absoluta ,cu 331.698.114 lei( de la 90.017.862 lei la 421.715.976 lei),iar in anul 2007 ating valoarea de 528.574.743 lei.

Ponderea veniturilor curente in total venituri este in anul 2003 de 35,46%, ajungind in anul 2006 la 35,82%.

In ceea ce priveste veniturile fiscale,si aici se constata o crestere de la 54.941.379 lei in anul 2003 la 489.035.969 lei in anul 2007,crestere in valoare absoluta de 434.904.590 lei. (vezi tabelul 4.2)

Ponderea veniturilor fiscale in total venituri curente este de 1,29% in anul 2003,1,33% in anul 2005,iar in anul 2007 de 1,08%.

Evolutia crescanda a impozitelor s-a datorat modificarilor cotelor de impunere dar si luindu se in calcul o recuperare a acestora pe baza masurilor preconizate pentru cresterea gradului de colectare a lor ,prin trecerea imediata la aplicarea procedurilor de executare silita.

Asa cum am mentionat anterior estimarea veniturilor poprii ale bugetului Municipiului Timisoara s-a realizat pe baza datelor furnizate de seviciile buget si venituri din cadrul Primariei Municipiului Timisoara si a raportului Primarului in perioada 2003-2007.

In continuare voi prezenta,in tabelul 5 cresterile in valoare absoluta si relativa a veniturilor proprii in perioada analizata.



VENITURI PROPRII

Cresteri in valoare absoluta

Cresteri in valoare relativa

Cresteri in anul 2004 fata de 2003



Cresteri in anul 2005 fata de 2004



Cresteri in anul 2006 fata de 2005



Cresteri in anul 2007 fata de 2006



TABEL 5 Cresterea in valori absolue si relative a veniturilor proprii


In anul 2004 veniturile proprii cresc in valoare absoluta cu 23.413.292 lei fata de anul 2003,avind un procent de 32,67% din total venituri,cu 104.406.069 lei in anul 2005 fata de anul 2004,in anul 2006 fata de anul 2005 cu 55.382.276 lei respectiv cu o crestere de 113.840.282 lei in anul 2007 fata de anul 2006. ( vezi tabelul 5), avind un procent in total venituri de 60,04% in anul 2006 si de 66,93% in anul 2007.

Constituirea veniturilor bugetare se face tinand seama de impozite si taxe,contributii si toate celelalte varsaminte prelevate de persoane fizice si/sau juridice.

Conform contului de executie aferent anilor 2003-2007voi prezenta ,in continuare, evolutia caracteristicilor structurale ale veniturilor si cheltuielilor bugetului local in perioada mentionata,2003-2007,tabelul 6 (pag. 26 ) si tabelul 7 ( pag. 32 )

Impozite si taxe pe proprietate

Impozitul pe cladiri,teren,taxa asupra mijloacelor de transport sunt reglementate de OG 36/2002 si Legea 571/2003,Codul fiscal,care dau posibilitatea consiliului local sa stabileasca aceste impozite si taxe in functie de conditiile concrete din teritoriu.

Conform actelor normative mentionate si a Hotararilor Consiliului local -privind majorarea nivelului impozitelor si taxelor locale ,sunt stabilite cotele de impunere aferente impozitelor si taxelor locale.

In tabelul 6.1 voi prezenta evolutia acestor taxe pe proprietate ,cu mentiunea ca ponderea din total venituri este de 5,39% in anul 2004, de 4,89% in anul 2005, 8,10% in anul 2006 iar in anul 2007 acestea detin o pondere de 15,61% din total venituri.






LEI

ANUL






Impozit cladiri persoane fizice






Impozit cladiri persoane juridice






Impozit teren persoane fizice






Impozit teren persoane juridice






Impozit auto persoane fizice






Impozit auto persoane juridice






TOTAL






TABEL 6.1 IMPOZITE SI TAXE PE PROPRIETATE



Impozitul pe cladiri persoane juridice are o evolutie ascendenta,de la 21.028.041 lei in anul 2004 la 25.543.872 lei in anul 2005 ajungand la 59.058.150 lei in anul 2007,deasemenea si impozitul pe teren creste de la 21.028.041 in anul 2004 la 59.058.150 in anul 2007.( vezi tabelul 6.1)

Impozitul pe cladiri persoane fizice are de asemenea o evolutie crescinda de la 12.825.412 lei in anul 2004 dupa care in anul 2005 scade la valoarea de 12.067.610 lei iar in anul 2006 creste la 13.724.875 lei ,respectiv la 15.632.063 in anul 2007. ( vezi tabelul 6.1)

Impozitul pe teren persoane juridice cit si impozitul pe teren persoane fizice are o evolutie crescatoare de la 1.855.789 lei in anul 2003 la 2.874.429 lei in 2005,iar in anul 2007 ajunge la valoarea de 3.736 461 lei ,in cazul impozitului pe teren persoanelor fizice.

In cazul impozitului pe teren persoane juridice,acesta creste de la 3.060.844 lei in anul 2003 la 4.374.837 lei in anul 2007 ,cu o crestere in valoare absoluta de 1.313.993 lei ( vezi tabelul 6.1)

Impozitul asupra mijloacelor de transport are de asemenea o evolutie crescatoare ,maximul inregistrandu-se in anul 2007, crestere ce se datoreaza numarului mare de autovehicule taxabile.


Impozitul pe profit

Ponderea impozitului pe profit in total impozite directe este in anul 2004 de 11,35%,in anul 2005 de 10,45%,respectiv de 10,40% in 2007.

In anul 2004 impozitul pe profit incasat este 5.969.261 lei, scade in anul 2005 la 5.495.579 lei continuand scaderea,astfel ajungand in anul 2007 la 4.479.048 lei,acasta scadere se datoreaza numarului mic de platitori.

Impozite indirecte

Impozitele indirecte detin o pondere in totalul veniturilor curente de 23,71% in anul 2004,de 20,35% in anul 2005,respectiv 26,10% in anul 2007.

Din cadrul impozitelor indirecte fac parte impozitul pe spectacole,taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii,taxe judiciare de timbru etc.

Dupa cum se observa in tabelul 6 din pagina impozitul pe spectacole creste in anul 2004 comparativ cu anul 2007,in valoare absoluta cu 31.846 lei,de la 96.094 lei in anul 2004 la 127.940 lei in anul 2007.


Veniturile din capital

LEI


ANUL DE REFERINTA

VALOARE

% IN TOTAL VENITURI



7.913.503












9.941.178






TABEL 6.2 Venituri din capital si pondere in total venituri


Veniturile din capital sunt constituite din venituri din valorificarea unor bunuri ale institutilor publice, venituri din vanzarea unor locuinte construite din fondul statului,venituri din vanzarea unor bunuri apartinand statului.

Evolutia veniturilor din capital in perioada analizata,2003-2007, este redata in tabelul 6.2

In anul 2004 in urma vinzarii spatiilor comerciale apartinand institutiei veniturile au atins valoarea de 14.725.446 lei, diminuandu-se in anii urmatori de la 12.903.135 lei in anul 2005 la 3.621.838 lei in anul 2007.


Subventiile

Subventiile se acorda pentru reabilitarea cladirilor de locuit,pentru investitii, finantare capital invatamant,pentru compensare pret combustibil,ajutor incalzire si alte facilitati.

Daca privim valorile inscise in tabelul 6.3 ,subventiile inregistreaza scaderi de la 14,032,248 lei in anul 2004 la 9.941.178 lei in anul 2006.

In anul 2007,subventiile de capital alocate pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit sunt in suma de 4.134.704 lei ( vezi tabelul 6.3),subventiile curente- pentru compensare combustibil,pentru sprijinul financiar la constituirea familiei,ajutor pentru incalzite locuinte,subventii pentru acordarea trusoului pentru nou nascuti sunt in valoare totala de 29.119.502 lei.

SUBVENTII

AN REFERINTA

SUMA












9.094.815



33.254.206 din care

DE CAPITAL


4.134.703

CURENTE


29.119.502


TABEL 6.3 SUBVENTII



Conform contului de executie s-au incasat urmatoarele venituri, in perioada 2003-2007:



Cod indicator

Denumirea indicatorilor






00.01

Venituri - total(cod 48.02+31.02.02+31.02.04+33.02+37.00+40.00+42.00+44.00+46.02)







Venituri proprii - total(cod 00.02+30.00+31.02.01+31.02.03+32.02






00.02

I.Venituri curente(cod 00.03+20.00)






00.03

A.Venituri fiscale(cod 00.04+13.00)






00.04

A1.Impozite directe(cod 01.02+03.02+04.02+05.02+08.02)






A1.

A11Impozit pe venit,profit si castiguri din capital






01.02

A11.Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice








01.02.01

A11Impozit pe profit






01.02.01

Impozit pe profit de la agentii economici






A12.

Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice(cod04.02)






03.02

A12 Impozite si taxe de la populatie (cod 03.02.01 la 03.02.30)







Impozitul pe veniturile liber profesionistilor







Cote si sume defalcate din impozitul pe venit (cod 04.02.01+04.02.04)






04.02.01

Cote defalcate din impozitul pe venit






04.02.04

Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor locale







Alte impozite pe venit,profit si

castiguri din capital(cod05.02)  




3.690.868,95


05.02

Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice(cod 05.02.50)






05.02.50

Alte impozite pe venit,profit si castiguri din capital






A2.

Impozit pe salarii - total(cod 06.02)






06.02

Impozit pe salarii (cod 06.02.02)







Cote defalcate din impozitul pe salarii






A3.

Impozite si taxe pe proprietate(cod 07.02)







Impozite si taxe pe proprietate(cod 07.02.01+ 07.02.02+07.02.03+07.02.50 )







Impozitul pe cladiri(cod 07.02.01.01+07.02.01.02)







Impozitul pe cladiri de la persoane fizice







Impozitul pe cladiri de la persoane juridice







Impozit pe terenuri(cod 07.02.02.01 la 07.02.02.03)







Impozitul pe terenuri de la persoane fizice







Impozitul pe terenuri de la persoane juridice







Impozitul pe terenul extravilan







Taxe judiciare de timbru,taxe de timbru pentru activitatea notariala si alte taxe de timbru







Alte impozite si taxe pe proprietate






A4.

Impozite si taxe pe bunuri si servicii (cod 11.02)







Sume defalcate din TVA(cod 11.02.01 la 11.02.07)







Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor Municipiului Bucuresti







Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei







Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru sistemele centralizate de producere si distributie a energiei termice







Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale







Alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii(cod 12.02.07)







Taxe hoteliere







Taxe pe servicii specifice (cod 15.02.01+15.02.50)







Impozit pe spectacole







Alte taxe pe servicii specifice







Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati (cod 16.02.02+16.02.03+16.02.50)







Taxa asupra mijloacelor de transport ( cod 16.02.02.01+ 16.02.02.02)







Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice







Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice








Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare







Alte taxe pe utilizarea bunurilor ,autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati






A6.

Alte impozite si taxe fiscale







Alte impozite si taxe fiscale(cod 18.02.50)







Alte impozite si taxe






C.

VENITURI NEFISCALE






C1.

VENITURI DIN PROPRIETATE (cod 30.02+31.02)







Venituri din proprietate ( cod 30.02.01 la 30.02.50)







Varsaminte din profitul net al regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale







Restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti







Venituri din concesiuni si inchirieri







Alte venituri din proprietate







Venituri din dobanzi(cod 31.02.03)







Alte venituri din dobanzi






C2.

Vanzarea de bunuri si servicii (cod 33.02+ 34.02+35.02+36.02+37.02)







Venituri din prestari de servicii si alte activitati ( cod 33.02.08 la 33.02.50)







Venituri din prestari servicii







Contributia persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social







Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri







Venituri din taxe administrative, eliberari permise (cod 34.02.02+34.02.50)







Taxe extrajudiciare de timbru







Amenzi,penalitati si confiscari(cod 35.02.01 la 35.02.50)







Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor legale







Penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe







Alte amenzi, penalitati si confiscari







Diverse venituri(cod 36.02.05 la 36.02.50)







Alte venituri







Transferuri voluntare, altele decat subventiile ( cod 37.02.01+37.02.50)







Donatii si sponsorizari






II.

Venituri din capital (cod 39.02)







Venituri din valorificarea unor bunuri ( cod 39.02.01 la 39.02.07)







Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului







Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al statului







IV.

Subventii (cod 42.02+43.02)






Subventii de la bugetul de stat







Investitii finantate partial din imprumuturi externe







Subventii pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit



O





TABEL 6 VENITURILE BUGETULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMISOARA




Cheltuieli total:






- cheltuieli de personal






- cheltuieli materiale






- transferuri






- subventii pentru diferenta pret energie termica

din bugetul local






- subventii pentru diferenta pret energie termica

din bugetul de stat






- subventii pentru diferenta pret RATT din buget

local






- dobanzi






- cheltuieli capital






- rambursari imprumut






- fond rulment






Cheltuielile bugetului local al municipiului Timisoara, in detaliere economica se prezinta astfel:



2003 2004 2005 2006 2007



TABEL 7 CHELTUIELILE BUGETULUI MUNICIPIULUI TIMISOARA ,IN DETALIERE ECONOMICA






In detaliere functionala cheltuielile se prezinta astfel


2004 2005 2006 2007

- Cheltuieli total:






- autoritati executive






- invatamant






- sanatate






- cultura si religie






- asistenta sociala






- servicii, dezvoltare publica si locuinte






- agricultura si silvicultura






- transport si comunicatii






- alte actiuni






- garantare imprumut extern






- transfer catre alte bugete






- dobanzi aferente datoriei publice






- rambursari de imprumut






- fond de rulment







TABEL 7.1 CHELTUIELILE MUNICIPIULUI TIMISOARA,IN DETALIERE FUNCTIONALA






2003 2004 2005 2006 2007


Autoritati publice,






Invatamant






Sanatate






Cultura si religie






Asistenta sociala






Servicii si dezvoltare publica,






Agricultura si Silvicultura






Transporturi si Comunicatii






Alte actiuni






Fonduri garantare imprumut






Transferuri






Dobanzi






Rambursari imprumuturi







TABEL 7.1.1. CHELTUIELI PE CAPITOLE






II .  Cheltuielile bugetului local al Municipiului Timisoara

Fundamentarea,dimensionarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin Consililui Local si cu prioritatiile stabilite de acesta in vederea functionarii lor in interesul comunitatii respective.

Cheltuielile bugetare se grupeaza dupa mai multe criterii:

-dupa clasificatia bugetara cheltuielile sunt privite din punct de vedere functional si economic

-dupa caracterul economic sau natura operatiilor in care se concretizeaza ,cheltuielile sunt:

a. Cheltuieli curente :

- cheltuieli materiale si servicii

- subventii

- transferuri

- dobanzi

b. Cheltuieli de capital sau pentru investitii

c.  Operatiuni financiare

- imprumuturi acordate

rambursari credite

rezerve

excedent

deficit

Constituirea cheltuielilor bugetare se face tinand seama de toate iesirile,deci de toate alocatiile pentru invatamant,pentru sanatate,pentru cultura,pentru asistenta sociala etc,care deriva din posibilitatiile pe care le are bugetul,in functie de intrari,de capital si de incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate.

Evolutia cheltuielilor bugetului local al Municipiului Timisoara este redata in tabelul 7,pag34.,evolutie redata atat in detaliere economica cat si funcsionala.

Dupa cum se observa in tabelul 7,pag. 34, Cheltuielile totale au ,in perioada analizata,o evolutie ascendenta de la 252.256.650 lei in anul 2003 la 320.812.379 lei in anul 2004,ajungand in anul 2007 la 565.450.787 lei.


Factorii de influenta asupra cresterii cheltuielilor sunt de natura:

-demografica ( modificari ce au loc in structura si numarul populatiei ce ar trebui sa determine adaptari corespunzatoare in ponderea cheltuielilor)

-economica( ce vizeaza in mod special functia statului de distribuire a resurselor dupa criteriul eficientei si echilibrului)

-sociala ( se refera la functia de armonizare a veniturilor medii apartinand diferitelor categorii sociale)

In perioada analizata cheltuielile inregistreaza in anul 2007 fata de anul de baza (2003) o crestere de 313.194.137 lei .


Cheltuielile de personal cresc de la 67.497.296 lei in anul 2003 la 79.916.994 lei in anul 2004,de la 98.511.324 lei in anul 2005 la 150.311.235 lei in anul 2007.(vezi tabelul 7.1)

Ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli este de 31,68% in anul 2003,ajungand la 27,97% in 2005 si la 26,58% in anul 2007.


Subventiile

Subventiile pentru diferenta pret energie termica din bugetul local cresc de la 27.557.541 lei in anul 2004 la 70.317.000 lei in anul 2007 (vezi tabelul 7),crestere in valoare absoluta de 42.759.459 lei.

Subventiile pentru energie termica din bugetul de stat cresc in valoare absoluta cu 17.109.877 lei (in 2003 valoarea fiind de 30.978.423 lei fata de 2004 de 48.088.300 lei),ca in anul 2005 sa ajunga la 14.775.666 lei .In anul 2007 cresc in valoare absoluta comparativ cu anul 2005 cu 12.807.334 lei.


Cheltuielile de capital ,evolutia lor este redata in tabelul 7, cresc in valoarae absoluta ,in anul 2007 comparativ cu anul 2003 de 20.762.374 lei ,inregistrind in anul 2003 o valoare de 45.323.302 lei ca in anul 2007 valoarea iregistrata sa ajunga la 66.194.676 lei.

Cresterea cheltuielilor de capital este datorata cresterilor investitiilor. Ponderea lor in total cheltuieli fiind de :( vezi tabelul 7.3)



AN REFERINTA

% IN TOTAL VENITURI












TAB.7.3 Ponderea cheltuielilor de capital in total venituri


Invatamint - cheltuielile alocate pentru invatamant cresc in anul 2005 comparativ cu anul 2003 cu 31.087.150 lei ,de la 66.524.670 lei in anul 2003 la 97.611.820 in anul 2005 ,ajungand in anul 2007 la 133.998.532 lei ( vezi tabelul 7.1)

Ponderea cheltuielilor pentru invatamant in cadrul cheltuielilor totale este de 26,37% in anul 2003 ajungand la o pondere de 23,69% in anul 2007.

Fcatorii care determina politica financiara in invatamant sunt de natura demografica( structura populatiei),economica( crestere pentru forta de munca calificata si adaptarea inovatiilor de ultima ora si nu numai) si politica ( principiile ideologice pe care se bazeaza stabilirea politicii scolare)


Cheltuielile pentru asigurare si asistenta sociala reprezinta investitii in resurse umane deoarece ele au ca efect dezvoltarea capacitatii indivizilor,mentinerea starii fizice si mentale la nivele ridicate ceea ce duce implicit la dezvoltare economica si sociala.

Au o tendinta crescatoare de la 10.906.089 lei in anul 2003 la 14.283.160 lei in anul 2005,iar in anul 2007 la 26.431.715 lei.(vezi tabelul 7.1) . Ponderea acestor cheltuieli in total cheltuieli este de 4,32% in anul 2003, 4,05% in anul 2005,de 4,67% in anul 2007.


Cheltuielile pentru transporturi cresc in anul 2006 comparativ cu anul 2003 cu 48.096.660 lei,de la 30.266.647 lei in anul 2003 la 78.363.307 in anul 2006, urmand o crestere si la nivelul anului 2007 de 86.639.154 lei fata de anul 2006.(vezi tabelul 7.1)

Analizind tabelele 7 respectiv 7.1 se constata:

un trend pozitiv al cheltuielilor bugetare in anul 2007 comparativ cu anul 2006 cum sunt

( crestere in valoare absoluta)

cheltuielile de personal   127.036.248 lei

subventii energie termica din bugetul local   49.996.740 lei

subventii energie termica din bugetul de stat 11.671.000 lei

cheltuieli de capital    10.108.087 lei


un trend negativ al cheltuielilor privind:

- cheltuielile materiale in valoare absoluta 1.317.016 lei

- dobanzi 2.259.608 lei








VII CONCLUZII



Lucrarea si-a propus sa prezinte intr-un mod sintetic unele consideratii legate de executia veniturilor si cheltuielilor bugetului local al Municipiului Timisoara.

Lucrarea a fost structurata pe urmatoarele capitole:

-BUGETUL LOCAL -CONCEPT, BAZA SISTEMULUI FINANTELOR PUBICE

-PRINCIPII SI REGULI PRIVIND BUGETUL LOCAL

-VENITURILE BUGETULUI LOCAL

-CHELTUIELILE BUGETULUI LOCAL

-PROCESUL BUGETARAL ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCLE

-STUDIU DE CAZ -ANALIZA BUGETULUI MUNICIPIULUI TIMISOARA

In primele doua capitole am prezentat consideratii generale despre bugetul local,necesitatea creerii resurselor financiare pentru satisfacerea necesitatiilor comunitatii locale,structura bugetului local,fazele elaborarii si finalizarii bugetului local.

In urmatoarele capitole am prezentat veniturile si cheltuielile bugetului local,precum si clasificarea acestora in bugetul local.

In ultimul capitol am prezentat un studiu de caz privind analiza bugetului de venituri si cheltuieli al Municipiului Timisoara.

Data fiind tema lucrarii m-am axat mai mult pe veniturile bugetului local,dupa care am prezentat cheltuielile bugetului in perioada analizata,2003-2007.

Impozitele au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice,se incaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite.

Fiscalitatea naste consecinte variate.Cunoasterea lor este necesara pentru a le putea regla.

Din acest punct de vedere intereseaza: natura efectelor,intinderea actiunii lor, localizarea si evaluarea amplitudinii dobandite,folosirea consecintelor in politicile financiare.

Efectele impozitelor sunt in functie de volumul fiscalitatii,de structura acesteia,de configuratia alcatuirii sistemului fiscal.Volumul prelevarilor genereaza reactii la contribuabili fata de reducerea veniturilor banesti,iar structura impozitelor provoaca deformari (distorsiuni) economice

(pentru a scapa de impozite contribuabilii isi schimba comportamentul).Se vede ca efectele sunt localizate pe elemente diferite: contribuabil,economie, societate.

Avand in vedere ca fiecare unitate administrativ-teritoriala isi cunoaste cel mai bine contribuabilii este necesar sa se verifice daca toti acestea contribuie la realizarea veniturilor bugetului local prin achitarea obligatiilor de plata

Fiscalitatea este produsul a numerosi factori intre cei care cei sociali sunt factorii primari.La randul ei ,aceasta introduce in plan social numeroase efecte,care sintetizeaza inlantuirea tuturor reactiilor contribuabililor la impozite.Exista ,prin integrare ,doua mari categorii de efecte sociale,una caracterizeaza apasarea,constrangerea fiscala sugerand gradul de suportabilitate a sarcinii fiscale,cealalta exprima sacrificiile pentru cetateni provocate de impozite,de unde aparitia spre o cat mai echitabila repartizare a sarcinilor fiscale intre platitori.













BIBLIOGRAFIE




1. CODUL FISCAL -LEGEA 571 /2003


2.CODUL DE PROCEDURA FISCALA -OG.92


3.RAPORTUL PRIMARUULI MUNICIPIULUI TIMISOARA AFERENT ANILOR 2003-2007


4.POPOVICI DUMITRU -FINANTE PUBLICE


HERBEI MARIUS ED.MIRTON TIMISOARA


5.OG 36/ 2003 PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE


6.HOTARARI ALE CONSILILUI LOCAL AL MUNUCIPIULUI TIMISOARA PRIVIND


IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE AFERENTE ANILOR 2003-2007.



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }