Franciza Hotel

** o importanta franciza de marca

pe piata Romaniei**

INTRODUCERE

Efortul necesar pentru initierea unei afaceri noi reprezinta una din componentele principale ale "mitului" intreprinzatorului luptator, deschizator de drumuri.

Daca in anumite situatii o oportunitate de afaceri poate fi valorificata optim numai pe aceasta cale, exista si alte posibilitati alternative prin care se poate manifesta un spirit intreprinzator: preluarea, perfectionarea si dezvoltarea unei afaceri existente sau concesionarea unui model de afaceri care s-a dovedit functional.

Fiecare dintre aceste variante are caracteristici distinctive, are avantaje si dezavantaje specifice.

Uneori, in special in cazul unor afaceri de mari dimensiuni, infiintarea unei noi firme este mult prea costisitoare.In astfel de situatii, cumpararea unei afaceri existente poate fi o optiune mai buna, chiar daca poate fi dificila identificarea unei afaceri de vanzare in domeniul de interes al intreprinzatorului.Aceasta solutie de intrare in afaceri are o serie de avantaje:

- Mostenirea situatiei anterioare favorabile. Cel mai mare avantaj al achizitionarii unei firme existente il constituie faptul ca se obtine un mecanism de afaceri deja constituit. Firma are deja o imagine formata, este cunoscuta de clienti, are o retea de relatii stabile cu furnizorii, dispune de salariati calificati si de un sistem de organizare intern al activitatii.- Credibilitatea. Prin achizitionarea firmei, intreprinzatorul preia efectele pozitive ale rezultatelor anterioare ale firmei. Acest lucru este in mod particular important in relatiile cu finantatorii.- Posibilitatea planificarii pe baza unor date reale. Intreprinzatorul va utiliza datele financiare ale activitatii anterioare pentru a-si fundamenta strategia de dezvoltare a afacerii. Acest lucru este in mod particular important in relatiile cu finantatorii.

Franciza este una din metodele de afaceri cu cea mai mare crestere in ziua de azi, ce a reusit sa se dezvolte in absolut toate domeniile comercializand toata gama de produse si servicii aflate pe piata : restaurante,automobile,hoteluri,telecomunicatii.

Franciza nu este insa o solutie miraculoasa nici pentru un potential francizor si nici pentru potentialul concesionar. Daca produsul sau serviciul proprietarului nu este competitiv, atunci este foarte putin probabil ca franciza sa il faca altfel.

Franciza este un domeniu complex si controversat, motiv pentru care am ales analiza ei ca subiect pentru prezentarea acestei lucrari.

Lucrarea este structurata in patru capitole, la care se adauga acest demers introductiv si o parte de concluzii.

Capitolul 1 urmand sa efectueze o ampla prezentare a notiunii de franciza din ipostaza de componenta a sistemului de organizare a aparatului comercial modern. Tot in acest capitol am prezentat formele moderne de organizare a comertului, tipurile de franciza existente pe piata, sistemul de franciza cit si evolutia francizei pe piata mondiala.

In capitolul 2 am descris aspectele legislative privind contractul de franciza precum si institutiile si organismele cu atributii in acest domeniu.

In continuare, pentru a demonstra si in cadrul practic evolutia francizei si aventajele acesteia, am ales hotelul Hotel pentru a dezvolta aplicatia tuturor aspectelor teoretice prezentate in capitolele anterioare.

Capitolul 3 prezinta Hotelul Hotel si prezentarea acestuia intr-un scurt istoric,baza tehnico materiala si organizarea firmei.

Capitolul 4 este dezvoltat tot pe baza francizei Hotel, insa de data asta din prisma clauzelor contractuale, precum si eficienta francizei , in ambele perspective, si anume din punctul de vedere al francizorului , cat si din cel al francizatului

precum si evifienta francizei atat din unghiul francizorului cat si din punctual de vedere al francizatului.

Rominia a devenit o tara atractiva pentru francizori dupa ce inflatia a scazut sub 10% si aderarea la UE a devenit o certitudine. Exista peste 100 de brenduri de pe piata vest-europeana care asteapta sa intre in tara noastra. Unele sunt nume sonore, altele mai putin cunoscute.

In plus, multe dintre marcile care deja exista in Bucuresti au inceput sa se uite cu multa atentie la marile orase: Timisoara, Constanta, Brasov, Cluj etc. Si potentialul investitorilor romani este

in crestere.

Cifra de afaceri obtinuta din franciza la finele anului 2004 s-a ridicat la 700 de milioane de euro, conform datelor oferite de CHR Consulting. Aproape 65% din aceasta valoare se produce in Bucuresti. Exista deja 170 de marci care functioneaza in Romania si care doresc sa-si extinda retelele, pentru ca afacerea a devenit deosebit de profitabila. Totodata exista si 1.100 de francizati care prospera. Din patru afaceri nou-incepute doar una mai rezista peste trei ani, in timp ce acelea care sunt incepute in franciza rezista toate, rata succesului fiind de 93%.

CAPITOLUL 1

FRANCIZA - COMPONENTA A SISTEMULUI DE ORGANIZARE A APARATULUI COMERCIAL MODERN

O modalitate de exercitare a afacerilor cu succes este franchising-ul, care imbraca forma Juridica a contractului de franchising. Aparut la sfarsitul secolului trecut in S.U.A., acest contract complex a capatat o raspandire uimitoare intre anii 50-60 si in Europa. Pentru prima data franchising-ul a fost utilizat in 1898 de firma "GENERAL MOTORS".

In Europa, unele tari au utilizat pe larg franchising-ul (interesate in aceasta forma a comertului au fost Franta, Germania, Anglia, Spania, Italia, Suedia, Belgia, Olanda), altele au manifestat un interes mai scazut pentru el (la aceste tari se alatura Elvetia, Austria, Grecia).

FORME MODERNE DE ORGANIZARE A COMERTULUI

Evolutia de ansamblu a economiei mondiale, scoate in evidenta ca, peste tot in lume, comertul a devenit, in mod progresiv, un sector economic foarte dinamic, aparatul comercial cunoscand profunde mutatii pe toate planurile: metode de vanzare, forme de distributie, repartitie geografica a managementului intreprinderilor. De asemenea, se constata ca respectiva activitate - comertul -, este foarte sensibil si vulnerabil la evolutia mediului ambiant, dovedind insa o mare capacitate de a se adapta la noile conditii ale pietei.

Concentrarea activitatii comerciale trebuie avuta in vedere atat sub aspectul gradului de independenta si marime a firmelor comerciale, cat si sub forma raporturilor de marime a diferitelor tipuri de unitati gestionate de o firma comerciala. Cu privire la gradul de independenta si la marimea firmelor comerciale, trebuie subliniat faptul ca in majoritatea tarilor cu o economie dezvoltata, modernizarea activitatii comerciale se realizeaza prin disparitia a numeroase firme comerciale mici, familiale si consolidarea unor firme comerciale care dispun de mari suprafete de vanzare sau folosesc diverse variante ale comertului fara magazine.

Comertul integrat este cel care va inregistra progresele cele mai rapide. Trebuie subliniat ca este vorba de un nou tip de comert integrat, realizat de intreprinderi ce dispun de mari suprafete comerciale si care combina diverse forme de vanzare.

Acest tip de comert, comertul integrat sau concentrate, se regaseste intr-o tipologie destul de eterogena:

intreprinderi cu sucursale multiple ;

magazine mari ;

magazine populare ;

retele de distributie ale producatorilor .

Intreprinderile cu sucursale multiple reprezinta o societate comerciala ce are mai multe magazine de vanzare cu amanuntul, prin care se distribuie produsele cumparate en-gross sau cele fabricate de ea.

Functia de gros este asigurata de o centrala proprie sau de una la care este afiliata.

Lanturile de magazine sunt organizate sub forma societatilor comerciale pe actiuni sau gen holding, cu raza de activitate regionala sau nationala.

Caracteristica principala a unui lant de magazine este integrarea activitatii comertului cu amanuntul cu activitatea comertului de gros.Pentru functia de gros, lantul de mari magazine poate constitui o centrala proprie de cumparare.Un lant de mari magazine isi poate dezvolta si un lant de magazine populare.Un lant de magazine poate fi creat si in cadrul unor societati de mari comercianti independenti, ceea ce ii permite sa functioneze pe baza unui stoc redus, sa beneficieze pentru gestiunea stocurilor, de serviciile centralei, dotata cu echipament informatic modern, sa beneficieze de studiile effectuate de centrala asupra pietei furnizorilor.

Comertul asociat se produce atunci cand comerciantii independenti se asociaza pentru a rezista concurentei, incercand sa atinga cateva scopuri fundamentale: o buna cunoastere a pietei furnizorilor producatori, o posibilitate de a cumpara la cele mai bune preturi, o organizare rationala a livrarilor de marfuri, in consecinta o mai buna gestionare a stocurilor de marfuri.Comertul asociat se prezinta sub urmatoarele forme:

Grupuri de cumparare ale detailistilor sunt asociatii in care comerciantii cu amanuntul din branse identice sau similare se asociaza si formeaza o grupare de cumparare realizand functia de gros.Sunt asociatii de detailisti grupati dupa statutul cooperativei de consum, intr-un regim juridic particular, avand urmatoarele definitorii

Actionarii sunt comercianti care conserva independenta lor juridica si financiara, particularitatea societatilor cooperatiste tinand de faptul ca voturile adunarii generale sunt luate de majoritatea actionarilor si nu dupa capitalul pe care ei il reprezinta

Sunt organizate cu capital variabil, pentru a facilita intrarea si iesirea aderentilor, toti fiind egali ;

Aderentii la miscarea respectiva pot sa se retraga la cerere, si pentru a evita o concurenta intre membrii ce au aceeasi activitate intr-un sector dat, alegerea aderentilor este selectiva.

Lanturile voluntare, in care unul sau mai multi grosisti se asociaza detailistilor.Lantul voluntar este organizat astfel incat sa asigure : libertatea de cumparare(detailistii pot sa se adreseze si altor furnizori, fara sa aiba nici o obligatie de cumparare exclusiva prin mijlocirea lantului); libertatea detailistilor de a se retrage din asociere; exclusivitatea rezervata fiecarui grosist, intr-un sector bine determinat, pentru a selecta detailistii; remunerarea serviciilor furnizate in functie de cifra de afaceri realizata de grosisti pentru detailistii din lant.

Magazinul colectiv de independenti consta in reunirea sub acelasi acoperis si sub aceeasi firma pe o suprafata de peste 1000 mp a cel putin cate 5 intreprinderi comerciale, mestesugaresti sau de servicii.

DEFINIREA NOTIUNII DE FRANCIZA

Franchisingul reprezinta o intelegere intre doua parti ,in baza careia una din ele ,numita franchiser ,transmite alteia, numite franchisee , dreptul de a practica o anumita afacere conform formatului franchiserului si contra unor plati stabilite. Franchisingul ofera astfel , posibilitatea "copierii" unei afaceri de succes de la o firma care are o reputatie inalta si poseda o experinta bogata.Conform definitiei Asociatiei Internationale de Franchising, "franchisingul reprezinta un sistem de relatii permanente intre franchiser si franchisee, in baza caruia toate cunostintele, imaginea, succesul,metodele de producere si de marketing sunt prezentate franchisee-ului in schimbul satisfacerii reciproce a intereselor".

Cuvantul franchisee provine din limba franceza , avand intelesul de privilegiu in vanzarea unor produse .

Revista " Franchise International " defineste o franciza ca fiind un concept de afacere prin care francizatul plateste pentru "marca" (numele) si "instruirea" (know-how-ul) in sistemele, operatiunile si sistemul comercial al francizorului printr-o taxa initiala si printr-o taxa ulterioara denumita "taxa de franciza" (un procent din cifra de afaceri) .

Prin urmare, franciza este o modalitate de desfasurare a unei afaceri prin care detinatorul unui brand- francizorul - incredinteaza contra cost dreptul de folosinta al acestuia si un pachet de norme care privesc utilizarea unui anumit francizat.

Regruparea oamenilor care se unesc pentru a pune in comun competenta lor si isi unesc fortele intr-un scop comun constituie principiul prin care s-a nascut franciza. Prin operatii de franciza, pot fi atrase in afaceri potentiale economice de valori diferite, unele foarte mici si care, prin ele insele, fara incadrarea in disciplina pe care o presupune franciza,nu au sorti de izbanda. Prin acorduri de franciza sunt atrase in afaceri si puse in valoare capitalurile noilor intreprinzatori, se obtine, fara eforturi investitionale ridicate din partea francizorului, accesul pe alte piete, se asigura retelei de franciza nu doar o clientela constanta, ci si cresterea acesteia fara cheltuieli mari de publicitate, se asigura, prin eficacitate, constanta preturilor, se reduc riscurile inerente unui nou inceput, se asigura cometului durabilitate si stabilitate.

In una din primele abordari ale francizei in literatura noastra de specialitate s-a precizat: "contractul de franciza este o varietate recenta si foarte raspandita a contractului de concesiune si reprezinta concesiunea unei marci (de produse sau servicii) la care se adauga concesiunea ansamblului de metode si mijloace apte sa asigure exploatarea si gestiunea si cele mai bune conditii de rentabilitate".

Acelasi autor arata ca " franciza reprezinta un instrument juridic ce imprumuta caracterele unui contract de vanzare cumparare cu monopol, ale unui contract de licenta si ale unui contract de reprezentare cu un intins drept de control din partea francizorului asupra activitatii concesionarului.

Prin intermediul acestui contract se realizeaza o unitate economica supla de intreprinderi specializate in vanzarea exclusiva a produselor sau serviciilor francizorului, o concentrare economica in cadrul careia concesionarii prelungesc actul creator al producatorului pana la stadiul comercializarii".

Notiunea de franciza este folosita cu mai multe sensuri[3]

- metoda de comercializare(operatiune economica). De exemplu, cand se afirma ca francizorul s-a decis sa-si extinda afacerea prin franciza, este vorba de metoda de comercializare, ca operatiune economica;

- contract de franciza (act juridic). Contractul de franciza este instrumentul juridic prin care se realizeaza metoda de comercializare cunoscuta sub numele de franciza. De multe ori, in loc sa se precizeze ca s-a incheiat un contract de franciza, se afirma ca s-a incheiat o franciza.

- obiectul francizei(conceptul de afacere cedat prin franciza). De exemplu, atunci cand se spune ca un comerciant a cumparat o franciza, se intelege prin aceasta ca ceea ce s-a cumparat este conceptul francizabil. Sau cand se afirma ca afacerea persoanei X este franciza, se intelege ca ea desfasoara o afacere dupa un concept dobandit prin franciza. Conceptul de afacere cedat prin franciza este obiectul contractului de franciza si cuprinde urmatoarele elemente: nume comercial de succes, insemne comerciale, un know-kow experimentat, asistenta tehnica si comerciala.

TIPOLOGIA FRANCIZELOR

In functie de diferite criterii de clasificare, se pot deosebi urmatoarele categorii de francize[4] :

Dupa criteriul domeniul de activitate in care este utilizata, se disting:

- franciza de distributie ;

- franciza de servicii ;

- franciza de productie

Dupa criteriul modalitatii de exploatare a unei francize, se disting:

- franciza monocelulara sau directa

- franciza pluricelulara

Dupa criteriul obiectului francizei, se disting

- franciza de produs si marca

- franciza afacerii

Franciza de distributie este mijlocul prin care se acorda francizatului dreptul sa vanda produse intr-un magazin care poarta denumirea francizorului. Intr-o franciza de distributie de produse, francizatul vinde, de regula, bunuri produse chiar de francizor. Exista insa si francize de distributie in care francizorul nu este producator, ci un simplu distribuitor al produselor altor comrcianti. In cadrul acestei francize esential este ca francizatul are acces la tehnicile de vanzare ale francizorului. De asemenea, el beneficiaza de serviciile de asistenta si de formare a personalului oferite de francizor. Franciza de distributie este frecvent folosita in practica. Yves Rocher, Kenvelo, Marks & Spencer, Body Shop, Lacoste, Max Mara, functioneaza in regim de franciza de distributie de produse.

Franciza de servicii este modalitatea prin care furnizorii de servicii intra pe noi piete pentru a exploata conceptul de afaceri creat de ei intr-un domeniu specific. Aceasta categorie de servicii sub emblema, numele comercial si marca furnizorului.

Cele mai cunoscute francize de servicii sunt in domeniul hotelier si in domeniul restaurantelor. Printre cele mai renumite retele de franciza de servicii , mentionam: Hilton, Holiday Inn, Pizza Hut, KFC, McDonald's, Rent a Car.

Franciza industriala este acel tip de franciza in care francizorul transmite francizatului dreptul de a produce anumite bunuri. Francizatul fabrica produse concepute de francizor in conformitate cu indicatiile acestuia si le comercializeaza sub marca sa. Transferul de tehnologie, folosirea unor inventii brevetate, folosirea de modele si desene industriale sunt indispensabile productiei de bunuri francizate. Francize de productie cunoscute sunt: Coca - Cola, Pepsi - Cola, Gogoasa infuriata, Elvila,.

Franciza monocelulara (directa) este cea mai simpla forma de exploatare a francizei. Ea se defineste ca fiind acel tip de franciza in care francizatul este abilitat sa creeze o singura copie a afacerii francizate. Cele mai multe dintre sistemele de franciza s-au dezvoltat in timp, prin intermediul francizelor monocelulare. Este franciza clasica si este frecvent intalnita in practica.

Franciza pluricelulara se caracterizeaza prin aceea ca francizatul dobandeste dreptul de a deschide mai multe unitati sub aceeasi firma.

Franciza de produs si marca este acel tip de franciza prin care francizorul, proprietar al unui produs si al marcii aferente, cedeaza drepturile sale francizatului pentru a le vinde pe o noua piata..Intr-o franciza de produs si marca, francizatul vinde un anumit produs sub marca si emblema francizorului(statii de benzina, automobile, bauturi racoritoare, ape minerale, bere).Cel mai important lucru pe care francizatul il obtine de la francizor este produsul pe care acesta il fabrica sau distribuie. El nu dobandeste sistemul de administrarea a afacerii, ca in cazul unei francize pentru sisteme de afaceri.

Franciza afacerii sau franciza pura. In acest tip de franciza, francizorul nu vinde numai un produs sub o marca, ci vinde intreaga afacere, cedand un format complet de afacere, care a fost elaborat si testat de el, iar cel mai important lucru pe care francizatul il obtine este metoda afacerii. De asemenea, se transfera marca si celelalte semne distinctive ale companiei, impreuna cu sistemul complet de functionare a afacerii.

Cele mai multe dintre francizele de azi sunt francize pentru sisteme de afaceri. McDonald's este prima franciza a afacerii din istoria francizei.Francizatii McDonald's trebuie sa se conformeze reglementarilor elaborate de Ray Kroc, descrise in detaliu, in Manualul de pregatire si operare, numit si Biblia francizei McDonald's.

1.4 SISTEMUL DE FRANCIZA

Reteaua de franciza este un ansamblu de raporturi contractuale intre un francizor si mai multi beneficiari, in scopul promovarii unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum si pentru dezvoltarea productiei si distributiei acestora.. In temeiul relatiilor contractuale cu beneficiarii sai, francizorul va intemeia o retea de franciza care trebuie exploatata astfel incat sa permita pastrarea identitatii si renumelui retelei pentru care francizorul este garant.Oriunde s-ar afla, unitatile francizate dintr-o retea se infatiseaza consumatorilor in mod identic: acelasi nume comercial, aceleasi marci, acceasi oferta, aceeasi publicitate.

Publicitatea se realizeaza, in general, centralizat prin intermediul francizorului caruia beneficiarii din retea ii platesc o taxa de publicitate reprezentand contributia acestora la suportarea cheltuielilor de publicitate.Acest control asupra publicitatii se justifica prin necesitatea pastrarii unitatii retelei si promovarea imaginii unei marci in mod nediferentiat.Francizorul va fi responsabil fata de beneficiari de modul in care isi indeplineste aceasta obligatie.

Selectionarea riguroasa a beneficiarilor este un factor important pentru unitatea retelei. Calitatea fiecarui beneficiar in parte isi pune amprenta, determinant, asupra coeziunii si calitatii retelei vazuta ca grup.

Reprezentantii beneficiarilor si francizorii din cadru retelei se pot reuni semestrial sau anual pentru a comunica asupra problemelor intalnite si asupra rezultatelor noi la care au ajuns.In cadrul retelei, se poate alege un comitet permanent format din reprezentanti ai beneficiarilor care sa promoveze interesele specifice ale retelei si sa valorifice rezultatele si evolutiile pozitive ale unor beneficiari.

Pastrarea identitatii si reputatiei retelei este conform art.12 ,si 17 (2), nu doar un deziderat economic al francizorului, ci o obligatie a acestuia fata de beneficiarii care se folosesc de aceasta reputatie .

Intrarea beneficiarilor in retea se face in baza platii unei taxe de intrare in retea.Aceasta taxa se plateste o singura data pe parcursul executarii contractului, desi este posibil ca, in masura modificarii clauzelor esentiale ale contractului, sa se produca si o modificare a taxei de acces la retea.Unele contracte de franciza prevad ca plata taxei de acces in retea nu se face la momentul semnarii contractului, ci la momentul semnarii unui nou contract sau al reinnoirii primului contract. Taxa de intrare in retea este diferita de redeventele si taxele de publicitate datorate de catre beneficiar francizorului.Aceasta taxa se calculeaza, de regula, in suma fixa forfetara. Taxa de intrare in retea reprezinta pretul initial pe care beneficiarul trebuie sa il plateasca pentru a avea acces la insemnele,celelalte valori necorporale si reputatia francizorului.

Crearea unei retele de franciza trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

intreprinzatorul - viitor francizor - pune la punct o afacere vizand lansarea unui produs, serviciu, retea de distributie. El trebuie sa devina titularul drepturilor asupra unei firme, embleme, marci comerciale, drepturi de autor, brevete de inventie, desene, pe care le exploateaza in afacerea pe care o conduce ;

Exploatarea conceptului de afacere al viitorului francizor in doua-trei unitati pilot. Conceptul de afacere este verificat, imbunatatit, pregatit pentru multiplicare in sistem de franciza, promovat printr-o publicitate adecvata impreuna cu marca folosita de catre intreprinzator ;

Intocmirea planului de lansare a retelei de franciza, care presupune:

- un studio asupra rezultatelor aplicarii in practica a conceptului de afacere gandit si lansat de intreprinzator ;

- un studiu de piata (privind cererea si oferta pentru categoria de produse/servicii vizate, consumatorii potentiali, puterea de atractie a acestora prin produsele si serviciile oferite si marca folosita);

- evaluarea costurilor lansarii retelei de franciza in sarcina francizorului ;

- pregatirea " documentului de informatii al francizorului: (DIF): ce urmeaza a fi pus la dispozitia candidatilor ce vor raspunde ofertei francizorului ;

- pregatirea unui proiect de contract de franciza care va fi inmanat, impreuna cu DIF , candidatilor selectionati.

4.lansarea ofertei de creare a retelei de franciza.Oferta publica a francizorului poate fi urmata de numeroase raspunsuri care vor ingreuna selectia, in vreme ce o oferta lansata cu discretie poate sa nu ajunga la candidatii cu adevarat valorosi.

5.Selectionarea candidatilor care indeplinesc criteriile stabilite de catre francizor. Nu exista nici un impediment pentru ca un candidat sa formuleze o oferta de parteneriat intr-o afacere in sistem de franciza ;

6.Incheierea cu candidatii selectionati a unor contracte de rezervare, care asigura partilor, in schimbul unui pret, o exclusivitate in incheierea unui contract de franciza,intr-un anumit teritoriu, in perioada fixata si accesul la un numar mai mare de informatii confidentiale ale francizorului, intre care totalitatea clauzelor financiare ale contractului ;

7.punerea la dispozitia candidatilor selectionati a documentului cu informatii despre francizor si a conceptului sau in afaceri, examinarea de catre acestia a documentului pus la dispozitie, completarea documentatiei la cererea candidatilor,verificarea de catre acestia a conceptului francizabil al francizorului in unitatile pilot ale acestuia ;

8.negocierea contractului de franciza cu candidatii care au acceptat parteneriatul in retea de franciza, urmata de transmiterea drepturilor de proprietate intelectuala si industriala francizate ;

9.transmiterea catre francizat a tuturor datelor si informatiilor care alcatuiesc conceptual francizabil al francizorului materializat in ghidul intocmit de acesta, pregatirea initiala, asistenta tehnica,/ comerciala pentru pregatirea spatiilor, dotarea acestora, pregatirea personalului si lansarea produsului sau serviciului.

10.verificarea respectarii standardelor francizorului pentru produsele care urmeaza a fi oferite consumatorilor de catre francizat in unitatea sa si deschiderea acesteia.

Franciza, in diferitele sale forme, prezinta atat avantaje cat si dezavantaje pentru francizori si francizati.

Avantajele si dezavantajele francizei pentru francizor

Tabelul nr 1.1.

Principalul avantaj pe care franciza il ofera francizorului este acela ca ii permite sa-si extinda afacerea cu minimum de capital.

Un alt avantaj il reprezinta atragerea in sfera sa de influenta a capitalurilor francizatilor sai, cresterea investitiilor si a profitului.Expansiunea produselor si /sau serviciilor francizorului,alaturi de patrunderea pe noi piete , in acelasi timp cu posibilitatea pastrarii controlului distributiei, valorizarea marcii, castigarea si pastrarea clientelei reprezinta , de asemenea, un avantaj al francizei pentru francizor.Se ajunge la economisirea bugetelor pentru publicitate, deoarece acestea sunt suportate in mare masura de francizati si sunt axate pe publicitate locala mai ieftina.

Insa, franciza poate avea si dezavantaje cum ar fi faptul ca erorile din activitatea unui francizat au efecte in toata reteaua de franciza.Serviciile pe care trebuie sa le asigure francizatilor implica eforturi umane si financiare considerabile ( administrarea, controlul si gestiunea retelei). Chiar daca, la expirarea contractului francizatul pierde dreptul de folosinta a insemnelor, echipa acestuia pastreaza cunostintele din timpul instruirilor, si le poate folosi pentru o retea concurenta.

Exista un control limitat asupra francizatilor in francizele multinationale.

Francizorii internationali lucreaza in principal cu firme de consultanta locale tocmai pentru ca acestia cunosc piata, sunt mai aproape de investitori si stabilesc o legatura excelenta si de durata cu potentialul francizat Apelarea la un consultant local, din tara francizatului elimina obstacole de comunicare, limba, cultura, mentalitate si reprezinta si protejeaza impartial interesele tuturor partilor implicate.

Avantajele si dezavantajele francizei pentru francizat

Tabelul nr. 1.2.

O afacere pe cont propriu inseamna risc imens, timp enorm de stabilire a detaliilor necesare si de identificare a celor mai bune solutii de adoptat, invatarea din greselile proprii, de cele mai multe ori descurajante si uneori chiar fatale.

Prin comparatie, o afacere in sistem de franciza inseamna folosirea unui nume si sistem deja testat, verificat de altii inainte, invatarea din greselile altora si obtinerea unui sfat adecvat, sprijin permanent, ajutor din partea unei intregi retele de parteneri, iar castigul va veni imediat fara prea mari eforturi.

Francizorul se asigura ca francizatul primeste pregatire si sprijin deplin, care il ajuta sa depaseasca orice problema care ar putea aparea.

1.5 EVOLUTIA FRANCIZEI IN ROMANIA SI IN LUME

Locul si momentul aparitiei francizei sunt greu de determinat si constituie subiecte de controverse.Dupa unii autori, franciza este creatie europeana.Denumirea operatiunii de franciza, considera acestia, provine de la cuvantul de origine franceza "franc ", care inseamna autorizatie, licenta.Alti autori considera ca America este pamantul pe care s-a nascut si s-a dezvoltat franciza.Dupa ce franciza a devenit o afacere de succes in America, a fost preluata de francezi .In 1851 Singer Sewing Machines Company a pus la punct un sistem de vanzare a masinilor sale de cusut printr-o retea de distribuitori independenti, carora le oferea asistenta tehnica si know-kow-ul sau. Drumul deschis a fost urmat de General Motors,considerata prima retea moderna de franciza de distributie in 1929, iar in Europa prima franciza industriala a fost creata in Cehoslovacia de firma BATA.

Franciza a inregistrat un salt enorm dupa cel de al doilea razboi mondial.

.Clasa medie americana, devenita mai mobila, incepea sa fie interesata de restaurante tip drive-in. Erau preferate fast-foodurile si tot ce era facut repede,in viteza si daca se poate, din masina, inclusiv vizionarile proiectiilor cinematografice.Reteaua de sosele a adus cu ea servicii specifice : benzinarii si servicii complementare.S-au dezvoltat serviciile auto, inchirierile auto,comunicatiile, restaurantele,hotelurile, magazinele, toate standardizate in lanturi de distributie.Experienta anilor' 40, cand Standard Oil si Texaco au explodat efectiv in America, a fost preluata de lanturile de hoteluri Sleepy Bear si Travelodge. Aceste francize erau contracte simple, care stabileau preturile si termenele de plata, si acordau putina atentie relatiei de afaceri dinre parti.Accentul se punea pe revanzarea bunurilor produse de francizor. Important de subliniat este faptul ca, la acea vreme, francizatii nu promovau o imagine comuna, ci isi dirijau singuri si foarte diferentiat afacerea .

In anii '50 franciza a devenit ceea ce este astazi, tot in America, prin Ray Kroc , considerat parintele afacerii in sistem de franciza.

Ray Kroc a descoperit in San Bernardino, California, un magazin care vindea rapid hamburgheri , cartofi prajiti si shake.Numele magazinului era McDonald's.Kroc a sesizat succesul extraordinar al acestei afaceri simple, si a decis sa multiplice formatul ei si sa il raspandeasca in intreaga lume. Fiecare nou magazine a repetat afacerea in detaliu, de la procedurile de vanzare pana la interiorul locatiei.

In timp, McDonald's a devenit mai mult decat un simplu lant de restaurante, schimband perceptia oamenilor fata de valoarea conceptului de franciza si fata de ideea de marca.

Acest model a fost preluat repede si de alti francizori. Prin anii '60 majoritatea statiilor de benzina adoptau o imagine unica, repetata intocmai in cadrul tuturor lanturilor de distributie. In prezent , in SUA aproape jumatate din produse sunt vandute consumatorilor in virtutea unor contracte de franciza.In anul 1995, in SUA operau peste 3300 de francizori si peste 550.000 de francizati , zeci de puncte de vanzare in sistem de franciza aparand zilnic in aceasta tara. Franciza, al carei domeniu predilect pana la sfarsitul anilor '70 a fost totusi productia confectiilor, s-a impus in ultimii ani cu succes si in turism si servicii, cele mai cunoscute retele de franciza fiind Holiday Inn, Novotel,Sofitel, Europa Cars, Hertz, McDonald's, Pizza Hut, Hilton, Avis, Rent a Car etc [8].

Daca la sfarsitul anilor '60, cifra de afaceri a activitatilor desfasurate pe baza contractelor de franciza in SUA reprezenta 90 miliarde dolari, in 30 de ani aceasta cifra a crescut de 6 ori. In 1990, in Europa celor 12 ( la acea data ) , 1600 retele de franciza grupau 85.000 de francizati, iar Franta dobandeste pozitia de lider European, 10% din comertul cu amanuntul realizandu-l in sistem de franciza. In 1971 in Franta ia fiinta Federatia Franceza de Franciza, iar acest model a fost preluat si de alte tari europene, toate reunindu-se in 1972 in Federatia Europeana de Franciza, Federatie al carei Cod deontologic in actuala redactare a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1991.

A fost, de asemenea, constituita Asociatia Internationala de Franchising, avand un Cod Etic, care stabileste reguli de conduita foarte exigente, asociatie creata cu scopul declarat al relansarii francizei.

Pe baza informatiilor oferite de asociatiile nationale de franciza, in anul 1995,Arthur Andersen, in colaborare cu Consiliul Mondial al Francizei, a intocmit si publicat un studiu cu privire la raspandirea francizei in lume. Potrivit acestui studiu,tabloul francizei in anul 2007 era urmatorul[10] :

Tabloul francizelor in 2007

Tabelul nr. 1.3.

Sursa: www.fbb.ro

In ultimii ani, marcile puternice au cunoscut o expansiune internationala spectaculoasa, astfel incat astazi se vorbeste de Mega Marci Globale Francizate.

In Romania, franciza a intrat pe piata, dupa anul 1990.Conceptul de franciza era putin cunoscut la noi in tara. Pana in anul 2000, doar 35 de companii si-au deschis afaceri in sistem de franciza pe piata romaneasca. In timp, intreprinzatorii romani au inteles avantajele deschiderii unei afaceri sub umbrela unei marci internationale.Pe de alta parte, tot mai multe companii straine si-au aratat interesul pentru piata romaneasca.:McDonald's, Pizza Hut, Fornetti, Coca-Cola, Pepsi Cola, Carrefour, Germanos, Beauty Shop, etc. Totusi intreprinzatorii autohtoni au creat branduri de success, iar unii dintre ei s-au extins deja prin franciza.

Francize din Romania

Tabelul nr. 1.4.

Sursa: www.fbb.ro

In ceea ce priveste sectoarele in care franciza a patruns pe piata romaneasca, asa cum se poate observa in graficul urmator, cel mai mult s-au dezvoltat retelele de magazine si serviciile.

Repartitia marcilor francizate dupa domeniul de

activitate in Romania(%)

Figura nr.1.1

Sursa: www.observatorulfrancizei.ro

In prezent, amploarea afacerilor de tip franciza in Romania este scazuta comparativ cu tarile dezvoltate, insa se preconizeaza dezvoltarea acestora, pe fondul stabilizarii economiei si al unei perceptii mai bune din partea potentialilor francizori a mediului de afaceri.De exemplu, in Franta sunt operate 800 de branduri in regim de franciza, existand circa 4.000 de firme care au adoptat acest sistem.

Asociatia Retelelor de Franciza a indentificat pe piata romaneasca un numar de peste 250 marci internationale si autohtone. Capitala se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste prezenta acestor francize, cu peste 60% din total

.Franciza s-a dezvoltat in principal in domeniul vanzarilor cu amanuntul care a fost considerat foarte atractiv pentru companiile straine.

Nu numai firmele straine isi extind activitatea prin franciza. In prezent , sunt deja peste 30 de companii autohtone care vad in acest instrument unul dintre motoarele expansiunii lor.Domeniile in care acestea activeaza sunt diverse, dar in general se inscriu in tendinta de pe piata locala, caracterizata printr-o dezvoltare preponderanta a francizei de retail, respectiv a francizei de servicii.

Top 15 marci romanesti care se extind prin franciza

Tabelul nr. 1.5.

Sursa www.arfr.ro

Companiile in sistem de franciza au avut in 2007, cea mai mare contributie la valoarea pietei francizelor din Romania, respective 48.6% potrivit CHR Consulting.

Desi in industrie sunt cele mai putine marci prezente in Romania pe baza unui contract de franciza, acestea au realizat in 2006 o cifra de afaceri de 428 milioane de euro din totalul pietei, care se ridica la 920 milioane de euro, potrivit surselor MediaFax. Pe locurile urmatoare se situeaza serviciile, fiind incluse si cele financiare, de publicitate, resurse umane si hoteliere, cifra de afaceri in acest sector fiind de 302 milioane de euro. Astfel , Fornetti, care are 350 unitati in Romania, detine 29,7%din totalul retelei de franciza, Allois Dallmayr Kaffe , cu 136 parteneri, iar Germanos , cu 95 unitati.Oficialii firmei de consultanta CHR Consulting au afirmat ca numarul de marci prezente in Romania pe baza unui contract de franciza-simpla,master franciza, francizor-se ridica la 171, din care 43 de origine autohtona[12].

Printre primele afaceri in sistem de franciza deschise in Romania se afla restaurantele fast-food McDonald's. Primul restaurant McDonald's s-a deschis la 16 iunie 1995 la Unirea Shopping Center. Ziua deschiderii a adus 15.302 clienti si a inregistrat cel mai mare numar de tranzactii pentru prima zi din Europa Centrala.

Dupa 14 ani de existenta pe piata romaneasca, timp in care se poate lauda cu nu mai putin de 55 de locatii atat in Bucuresti cat si in 19 orase din tara, lantul de restaurante McDonald's conduce detasat in momentul de fata in topul companiilor de food service de la noi, atat in ceea ce priveste cifra de afaceri rulata, cat si ca numar de clienti.

Un alt restaurant cu service rapida care a intrat pe piata din Romania in sistem de franciza este Kentucky Fried Chicken ( KFC ).Daca doriti sa luati masa la KFC , puteti merge la unul din cele 25 de restaurante , dintre care 11 fiind in Bucuresti iar restul in Constanta, Timisoara, Iasi, Brasov,Cluj, Bacau si Targu Mures.

De semenea , cererea de produse de panificatie Fornetti de pe piata romaneasca este in crestere.Chiar daca ajunsese la aproape 520 de magazine deschise in franciza, Fornetti a ramas un lant de patiserii limitate la un singur gen de produse, pateuri mici, vandute la kilogram.Conducerea companiei a decis sa lanseze insa noi produse, mai mari, vandute la bucata, spre a-si diversifica oferta.Aceste produse reprezinta acum un sfert din vanzarile companiei, care estimeaza pentru 2008 o cifra de afaceri de aproape 27 milioane euro.

Gogoasa infuriata este marca romaneasca si are ca obiect de activitate productia si vanzarea de gogosi.Prima gogoserie a fost deschisa in anul 1996, in Piata Delfinului din Bucuresti. In prezent, la nivel local sunt deschise 20 de locatii sub brandul Gogoasa Infuriata, pana la sfarsitul acestui an urmand sa se mai deschida circa zece noi locatii.

In domeniul bauturilor racoritoare , pe piata romaneasca exista doua francize de productie : Coca-Cola si Pepsi Cola.Coca-Cola a intrat in Romania, in anul 1990 printr-un accord cu fabrica romaneasca de sucuri Ci-Co.Bautura racoritoare Coca-Cola s-a fabricat pentru prima oara in tara noastra in 1991.Astazi, Coca-Cola este produsa si vanduta in Romania de Coca-Cola HBC Romania S.R.L. ( CCHBC ), are 5 fabrici de imbuteliere si 40 de centre de distributie in toata tara.

Necesitatea unui comert modern a dus la aparitia marilor magazine de tip supermarket si hipermarket.Acestea sunt un amestec de magazine si de depozite de marfa cu autoservire.Marile magazine au cucerit repede piata romaneasca si au inlocuit comertul de tip bazar ce inflorea in Romania imeidiat dupa 1989.Grupul Carrefour , creat in 1959, este primul grup de distributie din Europa si al doilea din lume, avand peste 12500 de magazine repartizate in 30 de tari.Magazinul Carrefour din cartierul Militari este primul hypermarket din Romania.Al doilea ommerci Carrefour a fost deschis in zona Grozavesti, iar al treilea in Colentina .Politica de dezvoltare a grupului vizeaza constructia a 20 de magazine in Romania .

Marca autohtona TinaR comercializeaza haine pentru femei , si detine magazine in regim de franciza in Bucuresti,Brasov, Cluj,Constanta,Iasi,Craiova etc.

Si distribuitorii de carburanti au identificat in franciza o modalitate eficienta de dezvoltare a afacerii.Compania Petrom a atras in reteaua sa de franciza cele mai multe statii de benzina independente.S.N.Petrom detine o retea proprie de aproximativ 500 de statii in intreaga tara.In anul 1998, Societatea Nationala Petrom S.A. a incheiat cu S.C.Franciza Petrom S.A. un parteneriat pentru realizarea unei retele de distributie in sistem franciza.Compania S.C. Franciza Petrom S.A. este master franchisor , iar proprietarii benzinariilor sunt francizati.

Reteaua de francize este o cale mai sigura si mai scurta spre succes decat infiintarea unor unitati proprii.De aceea, o regasim din ce in ce mai mult pe piata romaneasca si in cele mai diverse domenii de activitate.

Dezvoltarea retelelor de franciza este urmarea fireasca a cresterii numarului de centre comerciale si de hipermagazine care dispun de mari galerii comerciale inchiriate comerciantilor independenti.Traficul in aceste centre este foarte intens , iar numarul potentialilor clienti este foarte mare.In plus, cei care detin francizele se angajeaza prin contract sa deschida un anumit numar de magazine noi in fiecare an[13].

In general, taxa de intrare in sistemul de francizare este de minimum 20.000 euro pentru un singur francizat (licenta pentru un singur magazin) si peste 100.000 euro pentru un master francizat (licenta pentru dezvoltarea unei retele la nivel national).

Investitia in franciza

Tabelul nr. 1.6.

Sursa: www.franciza.ro

Nota: Sumele prezentate in acest table sunt exprimate in euro si reprezinta o medie a cifrelor oferite de companiile de franciza care au participat la un ommer.

Se observa ca investitia cea mai ridicata este cea intr-un restaurant sub franciza. Pe langa taxa de intrare de aproximativ 32.000 euro, un potential concesionar trebuie sa investeasca in jur de 700.000 euro pentru amplasament, amenajare, dotari,etc. Comparativ, intrarea intr-un sistem de franciza care are ca obiect de activitate prestarea de servicii de curatenie si intretinere necesita o investitie totala de numai 61.000 euro.

Asadar, aspectul financiar al lansarii in afaceri printr-o retea de franciza este foarte important, investitia putand varia foarte mult, in functie de obiectul de activitate al sistemului de franciza ales.

CAPITOLUL II

ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND CONTRACTUL DE FRANCIZA

Franciza, obiect al contractului de franchising, este un sistem complex format din semne distinctive si alte drepturi intelectuale, din know-kow-ul realizat si perfectionat continuu de francizor in desfasurarea activitatii profitabile, sistem susceptibil de a fi aplicat si de alte personae in realizarea unei activitati identice cu cea a francizorului, sub directa indrumare si asistenta acordate de francizor.

Franciza nu poate fi calificata ca un fapt de comert, contractul putand interveni si intre necomerciantii care isi organizeaza activitatea pe principii de eficienta si profit si care depind de o clientela - anume liber profesionistii.

2.1. Contractul de franciza

Contractul de franchising este definit ca fiind acordul prin care o parte, numita francizor transmite dreptul de a utiliza franciza celeilalte parti denumita francizer, pe care il asista pe toata durata de executare a contractului, in schimbul unei contraprestatii pecuniare.

O.G. nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei - asa cum a fost modificata prin Legea 79/1998 nu defineste contractul de franciza, insa ofera o definitie francizei ca tehnica de comercializare.Conform art.1 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 52/1997, franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane , denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. Termenul de "franciza " mai este folosit si in sensul de concept francizabil, adica obiectul contractului de franciza, in cuprinsul sau aflandu-se: un nume comercial de succes; insemne comerciale de renume; un know-know experimentat; o asistenta tehnica si comerciala permanenta .

Definitia legala a francizei nu are ca element central obiectul francizei - conceptul francizabil -ea construindu-se in jurul partilor contractante prin incercarea de a stabili raporturile dintre ele.In ce priveste caracteristicile contractului , franchising-ul este o institutie juridica cu identitate proprie, concretizata intr-un contract sinalagmatic, oneros, incheiat in considerarea persoanei si cu executare succesiva[15].

Partile contractului conform art. 1 alin 1. Lit. a) din ordonanta, franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane , numita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.

Francizorul este partea obligata sa asigure beneficiarului folosinta insemnelor de atragere a clientelei si asistenta tehnica si /sau comerciala, in schimbul carora primeste de la beneficiar o redeventa periodica.Astfel spus, francizorul este titularul conceptului francizabil.Din definitie rezulta ca francizorul are mai multe atribute prin care se caracterizeaza.Calitatea de comerciant O.G.nr.52/1997, in art.1 alin.1 lit.b, defineste francizorul ca fiind "un comerciant care este titularul drepturilor asupra unei marci inregistrate ; drepturile trebuie sa fie exercitate pe o durata cel putin egala cu durata contractului de franciza ; confera dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu ;asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate ; utilizeaza personal si mijloace financiare pentru promovarea marcii sale, cercetarii si inovatiei, asigurand promovarea si viabilitatea produsului.

Francizorul este un comerciant, atribut ce trebuie analizat in corelatie cu caracterul comercial sau necomercial al contractului de franciza.Discutia comporta doua nivele de analiza : primul se refera la determinarea caracterului comercial sau necomercial al produsului sau serviciului pe care il ofera beneficiarul consumatorilor, adica obiectul comertului exercitat de beneficiar, iar al doilea nivel al discutiei vizeaza comercialitatea sau necomercialitatea chiar a obiectului contractului de franciza, adica a "conceptului francizabil " format din folosinta insemnelor de atragere a clientelei, a know-how-ului si asistenta tehnica si/sau comerciala.Discutia purtata in primul nivel ofera date asupra activitatii comerciale sau necomerciale a beneficiarului, iar nu a francizorului.Din acest punct de vedere, in principal, activitatile desfasurate in sistem de franciza sunt comerciale, dar exista tendinta de extindere a conceptelor francizabile in zonele necomerciale : consultanta, avocatura, metode de invatamant (Open School University) sau agricultura.Discutiile aratate ar putea sa conduca insa catre rezultate gresite in aprecierea naturii comerciale sau necomerciale a activitatii francizorului.Si aici intervine al doilea nivel al discutiei indiferent daca obiectul de activitate al beneficiarului este unul comercial sau necomercial, obiectul contractului de franciza este unul si acelasi -exploatarea francizei , a conceptului francizabil.

Beneficiarul este partea contractanta care in schimbul semnelor distinctive si a asistentei tehnice si/sau comerciale, plateste catre francizor anumite sume cu titlu de redeventa, alaturi, dupa caz, de taxele de intrare in retea si taxele de publicitate. Benficiarul este, conform legii, un comerciant, sub rezerva aplicatiilor necomerciale ale francizei.Conform definitiei legale oferita de O.G.52/1997 in art.1 lit.c, "beneficiarul este un comerciant persoana fizica sau juridica, selectionat de francizor, care adera la principiul omogenitatii retelei de franciza, asa cum este ea definita de catre francizor". Se constata ca legea nu aduce nici o limitare formei de exercitare a comertului prin intermediul francizei.Astfel, beneficiarul este liber sa aleaga intre forma asociata, ca persoana juridica, sau forma individuala ca persoana fizica.

Beneficiarul este un comerciant independent , atat financiar si organizatoric,cat si economic. El are o identitate proprie, distincta de cea a francizorului, desi, in mod obisnuit, el se prezinta sub numele comercial al francizorului.In acest sens, beneficiarul are o firma proprie inregistrata la Registrul Comertului, firma care nu este identica cu firma francizorului.Ca efect al independentei juridice, beneficiarul este direct si singur raspunzator in raporturile cu clientii, fie pe baze contractuale, fie delictuale.Dincolo de independenta institutionala si juridica dintre francizor si beneficiar , exista intre cei doi raporturi contractuale specifice de natura a limita considerabil libertatea comerciala a beneficiarului, mijloc prin care se creaza veritabile raporturi de dependenta intre francizor si beneficiar .

Pentru a incheia un contract de franciza , beneficiarul trebuie sa dispuna de un capital initial minim suficient pentru plata taxelor de intrare in retea si pentru pregatirea personalului si dotarea cu tot echipamentul necesar derularii comertului francizat.Fata de definitia legala, mai precizam ca beneficiarul adera, in primul rand, la contractul de franciza asumandu-si toate obligatiile specifice unui asemenea contract si prin aceasta, el adera la "omogenitatea retelei".

Raporturile precontractuale Incheierea unui contract de franciza este precedata de o perioada precontractuala in care partile se cunosc reciproc si cauta sa stabileasca cat mai exact care va fi cadrul de desfasurare a raporturilor lor viitoare. Aceasta este perioada in care francizorul selectioneaza beneficiarul, iar acesta din urma ia cunostiinta de continutul francizei si de conditiile receptarii acesteia. Perioada precontractuala se caracterizeaza printr-un schimb permanent de informatii intre parti, fara incheierea unor angajamente juridice ferme. Cu toate acestea, in aceasta perioada intre parti se nasc o serie de obligatii reciproce.

Beneficiarul va trebui sa dea dovada de multa responsabilitate in alegerea retelei de franciza potrivita pentru ca, ulterior , sa corespunda exigentelor specifice acesteia.El trebuie, de asemenea, sa faca alegerea in deplina cunostinta de cauza, astfel incat sa cunoasca de la inceput toate aspectele legate de francizor si reteaua de franciza.

Pentru a veni in ajutorul beneficiarului si a-l feri de eventualele consecinte grave cauzate de lipsa de informare si experienta, de la momentul semnarii contractului de franciza, legiuitorul roman a intervenit in raporturile precontractuale dintre francizor si beneficiar, obligandu-l pe francizor sa ofere beneficiarului o serie de informatii considerate esentiale despre franciza si francizor.

Transmiterea semnelor distinctive. Semnele distinctive sau, cum sunt generic numite, "semnele de atragere a clientelei" reprezinta un element esential in transferul de imagine a francizorului catre beneficiari.Faima si succesul francizorului se regasesc in valoarea semnelor distinctive de prezentare a acestuia si a produselor si serviciilor sale. Perceptia consumatorului asupra produselor si serviciilor este data de identitatea si modul de prezentare a ofertantului ( firma, emblema, alte semne specifice) precum si imaginea si modul de prezentare a produselor si serviciilor (marci, desene si modele, indicatii geografice, alte semne specifice).In jurisprudenta occidentala si comunitara s-a stabilit ca transferarea dreptului de folosinta asupra semnelor de raliere a clientelei este de esenta contractului de franciza[16].

Titularul drepturilor asupra marcilor inregistrate trebuie sa garanteze beneficiarului, pe intreaga perioada contractuala, buna si linistita folosinta a marcilor.

Obligatia de garantie presupune existenta unei marci inregistrate si mentinerea acestei inregistrari pe toata durata contractului.Neplata taxelor anuale de inregistrare si mentinere a marcilor care duce la caderea acestora in domeniul public, echivaleaza cu nerespectarea obligatiei de garantie si atrage raspunderea francizorului.

Francizorul este si el protejat fata de abuzurile posibile ale beneficiarului prin aceea ca dreptul de folosinta asupra marcilor va fi exercitat in limitele precizate de parti prin contract.

Firma si emblemele francizorului fac parte din pachetul semnelor de atragere a clientelei oferite spre folosinta beneficiarului.Dreptul de folosinta asupra firmelor si emblemelor se transmite in conditii similare licentierii marcilor.Instrumentul juridic de transmitere a dreptului de folosinta asupra firmei si emblemei este tot licentierea lor catre beneficiar.

Emblema ar trebui sa ramana insemnul care sa desemneze in mod sugestiv comertul unui comerciant, avand rolul principal de a fi "distinctiva si cu putere mare de atractivitate".Numele comercial ar trebui sa defineasca numai acele denumiri care diferentiaza un fond de comert de altul, ori un comert de altul al aceluiasi comerciant.

Francizorii interni , ori filialele si sucursalele din Romania ale francizorilor externi, pot beneficia de protectia firmelor si emblemelor lor inregistrate in Romania.In aceasta situatie, dreptul exclusiv al francizorului asupra firmei si emblemei inregistrate se dobandeste prin inscrierea acestora in registrul comertului.

O protectie paralela si mai eficienta a firmelor si emblemelor este oferita de art.8 din Conventia de la Paris de la 1883, din care si Romania face parte.Conform acestui articol, "numele comercial va fi protejat in toate tarile Uniunii ,fara obligatia de depunere sau inregistrare, indiferent de faptul daca el face sau nu face parte dintr-o marca de fabrica sau de comert".

Comunicarea know-kow este de esenta contractului de franciza, fiind cheia succesului comercial. Comunicarea se realizeaza in mod continuu, in baza obligatiilor contractuale asumate de francizor si beneficiar.Know- kow-ul constituie un ansamblu de cunostinte practice nebrevetate apartinand francizorului, iar forma specifica de transmitere o constituie " comunicarea". Intr-o formulare mai sintetica, definim Know-kow-ul ca fiind un ansamblu de informatii practice experimentate de francizor, inaccesibile publicului, care asigura beneficiarului un avantaj fata de concurenti.Din analiza definitiilor prezentate , desprindem caracterele esentiale ale know-how-ului :sa fie substantial, identificat, secret si nebrevetat.

Asistenta tehnica si comerciala este , de asemenea , un element esential al contractului de franciza, decisiv in determinarea naturii si tipului de contract. Normele comunitare precizeaza in mod explicit ca furnizarea continua de catre francizor a unei asistente comerciale sau tehnice pe timpul derularii contractului ,este un element obligatoriu al unui acord de franciza.

Acest tip de asistenta, dupa momentul la care se acorda, poate fi impartita in doua categorii: asistenta acordata inaintea inceperii efective a afacerii francizate si asistenta acordata dupa deschiderea afacerii. Asistenta acordata inaintea inceperii effective a afacerii francizate consta in analize si studii privitoare la situatia pietei, situarea localului, un studiu evolutiv al afacerii francizate si un buget.

Asistenta prealabila cuprinde si pregatirea beneficiarului in vederea exploatarii afacerii. Continutul si limitele obligatiilor privitoare la asistenta tehnica si comerciala trebuie foarte clar determinate inca de la momentul semnarii contractului, pentru ca de modul in care sunt executate obligatiile de asistenta, poate depinde reusita afacerii si a contractului de franciza.Francizorul este raspunzator fata de beneficiar pentru continutul asistentei acordate si pentru executarea completa a asistentei convenite, deficienta asistentei si a ajutorului in timpul perioadei de inceput putand justifica rezilierea contractului[17].

Francizorul nu este raspunzator de consecintele anumitor acte ale beneficiarului care nu sunt cuprinse in obligatiile de asistenta tehnica sau comerciala.Astfel, s-a stabilit ca daca beneficiarul a ales prost asezarea localului, francizorul nu poate fi raspunzator pentru acest fapt, daca prin contract beneficiarul avea libertatea sa aleaga asezarea localului.In unele contracte de franciza se prevede acordarea unei asistente in primele zile de deschidere a afacerii , asistenta ce se realizeaza prin prezenta efectiva a francizorului, ori a angajatilor acestuia, la localul beneficiarului.Asistenta acordata dupa inceperea afacerii poate avea ca obiect instruirea si reciclarea personalului, asistenta gestiunii economice si consilierea fiscala, introducerea unor noi metode de vanzare, sau selectarea personalului.

Clauze facultative Aceste cluze creeaza cadrul in care se va desfasura contractul, limitele in care se vor exercita drepturile si obligatiile partilor si stabilesc anumite garantii care vizeaza executarea intocmai a obligatiilor, protejarea imaginii comerciale a retelei si a conceptului francizabil.

Aceste clauze facultative sunt:

Exclusivitatea teritoriala a beneficiarului. Prin aceasta clauza francizorul transmite beneficiarului alaturi de conceptul francizabil si intreaga piata.

Obligativitatea de cumparare exclusiva impusa beneficiarului. Clauza de cumparare exclusiva obliga in acelasi timp pe si pe francizor la asigurarea permanenta a produselor si serviciilor necesare beneficiarilor. De asemenea, francizorul va garanta calitatea produselor furnizate si va adapta oferta specificului pietei pe care activeaza beneficiarul.

Clauze privind pretul.Ca regula generala, aratam ca cele mai multe state, inclusiv Romania, interzic prin intermediul legislatiilor concurentiale fixarea preturilor de vanzare de o maniera directa sau indirecta. Aceasta interdictie vine in opozitie cu anumite tendinte firesti care conduc spre o uniformizare a preturilor din interiorul unei retele.

Obligatia de dezvoltarea retelei .Acest tip de obligatie , ce poate fi impusa beneficiarilor prin intermediul unei clauze contractuale figureaza printre obligatiile generale impuse beneficiarilor de legea romana a francizei. Art.5.3 la litera a )din O.G.52/1997 arata ca beneficiarul trebuie " sa dezvolte reteaua de franciza si sa mentina identitatea sa comuna, precum si reputatia acesteia".

Clauza de nonconcurenta si confidentialitate.Clauzele contractuale care contin obligatia beneficiarului de nonconcurenta si de confidentialitate au rolul de a proteja know-how-ul francizorului fata de posibilele atingeri aduse acestuia de catre beneficiari sau terti.Art. 11 arata ca francizorul poate sa impuna o clauza de nonconcurenta si confidentialitate, pentru a impiedica instrainarea know-how-ului transmis pe durata contractului de exclusivitate.

Clauze referitoare la durata contractului, conditiile reinnoirii si rezilierii.Cerinta unei durate contractuale stabilite de catre parti, prevazuta de lege, nu are un caracter imperativ , astfel incat se pot incheia in egala masura si contracte de franciza fara ca sa se stipuleze vreun termen de incetare; in cazul contractelor de franciza cu termen determinat, potrivit legii romane, termenul va fi fixat astfel incat sa permita beneficiarului amortizarea investitiilor specifice francizei.

Conform art.7 alin. 1 pct.2, "francizorul va instiinta pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intentiei de a nu reinnoi contractul la data expirarii sau de a se semna un nou contract.Lipsa preavizului, ori insuficienta sa nu pot opri incetarea contractului odata cu ajungerea la termen, daca una din parti isi exprima intentia de a nu continua raporturile contractuale.In aceasta situatie partea in culpa este obligata la plata de despagubiri.

Rezilierea opereaza, in afara cazurilor de incetare a contractelor fara termen, ca sanctiune impotriva cazurilor de incalcare culpabila a obligatiilor contractuale.In aceste situatii este insotita de executarea clauzelor penale ori de plata despagubirilor.In conformitate cu textul art.8 din OG nr.52/1997 asa cum a fost modificat, francizorul nu este in drept sa ceara rezilierea contractului, indata ce o incalcare a contractului s-a produs din partea beneficiarului, ci "va notifica in scris beneficiarului orice incalcare a obligatiilor contractuale si ii va acorda un termen rezonabil de remediere".Acordarea unui asemenea termen obligatoriu este o exceptie in materie comerciala si va fi interpretat in sens strict. Pentru orice cauza de reziliere, ca regula, un preaviz este necesar.Prin exceptie partile pot prevede anumite cauze de reziliere in care un preaviz nu este necesar .

Dupa trecerea termenului de preaviz, continuarea raporturilor contractuale nu este posibila decat in baza semnarii unui nou contract.

CAPITOLUL III

HOTELUL HOTEL

Resursele turistice ale Romaniei o situeaza printre tarile cele mai dotate din acest punct de vedere, care pot fi puse in valoare datorita acumularilor din ultimul timp in procesul de reforma, ce vizeaza descentralizarea si privatizarea acestui sector important al economiei.

Sectorul privat hotelier din Bucuresti a inregistrat o dezvoltare si modernizare, astfel, reunind traditia de mai multe secole a ospitalitatii cu restrictiile unei gestiuni performante, activitatea din Hotel Majestic se desfasoara astfel incat sa mentina o pozitie buna pe piata si in fata concurentilor prin: prestarea serviciilor la o calitate superioara; obtinerea unui raport bun calitate/pret printr-o oferta cat mai mare si vasta pentru satisfacerea celor mai rafinate cereri; ameliorarea echipamentelor si a confortului.

Exista persoane care platesc sume mari pentru un sejur deosebit si de calitate, deci, calitatea si satisfacerea clientilor devine o forta majora care trebuie imbunatatita nelimitat, pentru ca insusirea acestor calitati poate determina avantaje mari.

3.1. INFIINTAREA HOTELULUI MAJESTIC SI PRELUAREA DE CATRE LANTUL HOTELIER RAMADA

Cladirea in care se afla in prezent Hotel Majestic a fost construita in anul 1920, iar in anul 1960 a devenit un hotel de 2*.

Prima consolidare si renovare a cladirii, pe atunci anexa a teatrului Odeon a fost facuta in anul 1970.

In anul 1993 s-a infiintat Societatea Majestic, iar hotelul era cotat la categoria 2*. Incepand cu anii 1994-1995, hotelul a devenit de 4*.

Brandul Ramada a fost creat in 1954, iar in 2004 a fost achizitionat de Cendant Corporation, intrand astfel in portofoliul Wyndham Hotel Group. Gama Ramada cuprinde hotelurile Ramada, Ramada Resort, Ramada Hotel&Resort, Ramada Hotel&Suites, Ramada Encore si Ramada Plaza, conceptul de top al grupului.

Ramada este un brand al Cendant Corporation, unul dintre cei mai mari francizori ,din lume, in domeniul hotelier. Afacerea a inceput in Statele Unite, in anul 1920. Astazi lantul Ramada inseamna o retea internationala de 977 de hoteluri, din care cateva sute de hoteluri din America sunt proprietatea corporatiei, pentru restul fiind acordata franciza.

Hotelul Hotel Bucharest este primul hotel Ramada din Romania, S.C. MAJESTIC TOURISM S.A., societatea care are in proprietate si administrare acest hotel , a obtinut licenta de franciza in octombrie 2005.

In Romania, brandul Ramada este prezent prin trei locatii in Bucuresti, Ramada Bucharest North, Hotel, Ramada Plaza, si o locatie in Sibiu, Ramada Sibiu, fiecare unitate fiind operata independent.

Hotel este localizat la km "0 " al Bucurestiului, in centrul comercial, financiar si cultural al Bucurestiului, pe Calea Victoriei, una dintre cele mai vechi strazi principale , locatie cu multe institutii importante si monumente.

Ramada Nord este situat intr-o zona rezidentiala in nordul Bucurestiului,hotelul este accesibil din orice punct al capitalei, fiind la distante mici de principalele atractii ale orasului. Hotelul Ramada Nord este un amestec rafinat clasic si modern, de confort si accesibilitate, de impunere a stilului relaxat si pentru calatoriile de afaceri.

Ramada Plaza reprezinta conceptul de top al brandului Ramada,acest tip de hotel existand doar in destinatiile de top , atat pentru turismul de afaceri cat si cel de vacanta.Este gama cea mai luxoasa a hotelurilor de 4 stele, fiind cotat la 4 stele plus. Ramada Plaza este amplasat in polul de afaceri,situat in Nordul capitalei.

Ramada Sibiu situat in centrul Sibiului, la intrepatrunderea noului cu vechiul, a luxului cu sarmul medieval, hotelul ofera oaspetilor sai calitatea si profesionalismul serviciilor de 4 stele, confortul si dotarile moderne ale lantului international Ramada si un inedit design interior.Ramada Sibiu a devenit lider pe piata la numai 6 luni de functionare.

Pentru a obtine franciza a fost necesara indeplinirea tuturor standardelor cerute de lantul Ramada, pornind de la dimensiunea camerelor si a mobilierului, pana la detalii referitoare la dotarile cu echipamentele necesare pentru un hotel de business. Procesul de negociere pentru obtinerea francizei a durat 2 ani.

Domeniul hotelier se inscrie in tendinta generala internationala de globalizare economica. Datorita facilitatilor oferite de lanturile internationale, cum ar fi sistemul international de rezervare, garantarea unor servicii de calitate etc, se estimeaza cresterea gradului de ocupare al hotelului si majorarea veniturilor totale.

3.1.1. POLITICA DE INVESTITII

Societatea Majestic este societate pe actiuni, 98% apartinand partii turcesti Ener Holding, iar 2% Societatii Lido S.A.

Structura capitalului social al Societatii Lido S.A. (care are ca principale obiective de activitate administrarea patrimoniului si turismul) a fost pana in anul 2000 reprezentata de:

- Fondul Proprietatii de Stat (F.P.S.) - 42,869%;

- S.I.F. Transilvania - 2,868%;

- Persoane fizice - 54,263%;

Partea majoritara a actionarilor S.C. Majestic a dus o politica de investitii de 5,6 milioane U.S.D. in anul 1994-1995, in anul 2007 ajungandu-se la o cifra de afaceri de 3,63 milioane de euro si un grad de ocupare de de 66%.

3.1.2. POLITICA DE DEZVOLTARE SI MODERNIZARE

Hotel Majestic (4*) este amplasat in Bucuresti, in centrul comercial , financiar si cultural al capitalei, intre Pasajul Comedia, care leaga Calea Victoriei de strada Academiei, mai exact pe Calea Victoriei 38-40, fapt care face ca acesta sa fie considerat hotelul "oamenilor de afaceri".

In anul 2000, Societatea Majestic Turism S.A., care administra Hotel Majestic, finanteaza o investitie prin care sa se mareasca numarul de camere.S-a construit un nou corp si s-a modernizat cel vechi, iar lucrarile au fost realizate conform standardelor in vigoare ale Uniunii Europene din acest domeniu.

Noua aripa avand 55 de camere si unitati Food&Beverage, piscina, o sala de conferinta multifunctionala cu pereti mobile (pentru a mari sau micsora spatiul in functie de situatie) si echipata cu aparatura ultramoderna, cu instalatie de tradus automata si cu grup sanitar propriu, iar configuratia restaurantului s-a schimbat.

In anul 2003,. dupa finalizarea proiectului de investitie, Hotelul Majestic, detinea :

• 5 etaje
• 111 camere: 4 camere single, 31 camere duble cu paturi separate(Twins), 50 camere cu pat matrimonial (French Bed), 15 apartamente tip "Junior ", 10 apartamente "executive", 1 apartament "Majestic ".
• Sali de Conferinte: 1 Sala Multi-functionala cu capacitate de 150-180 locuri, 4 Sali cu capacitate de maximum 25 locuri (Board Meeting) ;
• Business Centre;
• Fitness Centre incluzand si sauna si masaj;
• Piscina
• Salon Frizerie-Coafura;
• Shop;
• Unitati Food & Beverage: Restaurant (100 locuri), Snack-Bar (60 locuri), Lobby Bar (40 locuri)
• Facilitati: aer conditionat, mini bar, mini safe, telefon - linie internationala, TV color, sistem PAY-TV, conexiune laptop in fiecare camera, acces Internet - conexiune fibra optica, avertizor de fum
• Servicii:

Spalatorie, 24 h Room Service, Unitati Food & Beverage, Business Centre complet echipate

24 h Receptie incluzand Birou Informatii & Rent a Car, Parcare.

Datorita confortului si amplasarii in centrul comercial, financiar si cultural al Bucurestiului si de asemenea, a facilitatilor business oferite clientilor (Sali de Conferinte, Business Centre, conexiune la Internet- fibra optica), Hotelul Majestic se adreseaza in special oamenilor de afaceri care viziteaza capitala tarii noastre.

In noiembrie 2005 hotelul Majestic devine Hotel Bucharest, in urma unei francize semnate cu Cendant. Grupul international Cendant este cel mai mare francizor mondial din domeniul turistic si numara peste 6.400 de hoteluri.

Nu au fost necesare investitii suplimentare pentru operarea hotelului sub licenta de franciza Ramada. Constructia noului corp si modernizarea celui vechi au fost finalizate acum patru ani, iar lucrarile au fost realizate conform standardelor in vigoare ale Uniunii Europene din acest domeniu, fiind respectate masurile de prevenire si protectie impotriva incendiilor, standardele de izolare fonica perfecta etc.

3.1.3. RELATIILE CU CONCURENTA

Hotel Hotel are pe piata in care isi desfasoara activitarea, numerosi concurenti, dintre care Hotel Athenee Pelace Hilton (4*), Hotel Inter-Continental (4*), Hotel Lido (4*), Hotel Sofitel (4*), Hotel Crowne Plaza Flora (5*), Hotel Mariott (5*), precum si unele dintre hotelurile de 3* ca: Hotel Ambasador, Hotel Dorobanti, Hotel Minerva.

Din punctul de vedere al relatiilor cu concurenta foarte puternica, Hotel Majestic se mentine pe piata datorita politicilor si strategiilor adoptate de conducere, avand un grad de ocupare bun.

Este foarte important pentru Hotel Majestic sa-si poata pastra actualii clienti si sa-i atraga pe cei potentiali. Fiind un hotel destinat in principal oamenilor de afaceri, amplasarea acestuia reprezinta un atu in plus pentru ca hotelul este situat in centrul economic, financiar si cultural al Bucurestiului.

Concurand pe o piata foarte puternica, pentru Hotel Majestic este vitala prestarea serviciilor la o calitate superioara si imbunatatirea acestora pentru satisfacerea celor mai pretentioase cereri ale clientilor.

3.2.ORGANIZAREA HOTELULUI HOTEL

Organizarea si functionarea Hotelului Hotel, adica repartizarea activitatilor si operatiunilor pe lucratori, asigurarea coordonarii lor si adoptarea de masuri concrete pentru realizarea obiectivelor fixate, functioneaza prin gruparea urmatoarelor activitati:

de contact nemijlocit cu clientela (front-office in sens larg);

cu caracter birocratic;

receptia, serviciul de etaj si serviciul de alimentatie;

departamentele de baza, cazarea si alimentatia, la care se adauga departamentele de administratie si cel al prestatiilor auxiliare;

operationale, reprezentate de prestatia serviciilor hoteliere (sunt activitatile generatoare de incasari);

functionale, activitati indispensabile bunei functionari a hotelului, acoperind functii de administratie, control, comercializare, intretinere (sunt activitati care inregistreaza numai costuri).

Personalul hotelului, care asigura buna organizare si functionare a acestuia, se ridica la aproape 150 de persoane angajate la care se adauga cele 11 persoane din departamentul tehnic cu statut de colaboratori.Hotelul Hotel detine un numar mult mai mare de angajati fata de cel prevazut de Normele Internationale care se refera la 1,64 persoane/camera la categoria "confort". Personalul hotelului, de la receptioneri pana la contabilul sef si directorul general indeplinesc cerintele impuse de activitatea in domeniul serviciilor hoteliere: aspect fizic placut, naturalete, bun simt, usurinta in exprimare, tact, stabilitate emotionala, maturitate, capacitate de perfectionare, experienta in domeniu.

Fiecare departament al hotelului este condus de un director de departament care respecta profilul postului, ce cuprinde:

• functia;
• superiorul ierarhic;
• sarcinile speciale;
• calificarea necesara.

Conducerea superioara reglementeaza regulamente de ordine interioara, prin care se stabilesc conditiile de munca in cadrul hotelului, aplicarea lor fiind obligatorie pentru orice problema care nu este reglementata printr-un text legal sau o conventie colectiva.

Personalul hotelului cunoaste in detaliu oferta (serviciile), fiecare fiind in masura sa satisfaca cele mai pretentioase cereri ale clientilor.

3.2.1. DEPARTAMENTELE SI OBIECTIVUL DE ACTIVITATE AL  HOTELULUI MAJESTIC.

In Hotel Majestic functioneaza urmatoarele departamente:

contabilitate, condus de directorul economic sau contabilul-sef, avand ca responsabilitate activitatile de casierie, facturare, controlul incasarilor, debitorii, furnizorii si trezoreria (verificarea finala a incasarilor hotelului), cuprinzand si resursele umane;

aprovizionare condus de seful responsabil cu aprovizionarea, care transmite comenzi furnizorilor si gestioneaza stocurile. Serviciul de aprovizionare centralizeaza toate comenzile emise de catre diferitele servicii ale hotelului, fiind singurul in masura care poate sa transmita comenzile furnizorilor;

front-office, activitatile sale specifice se desfasoara la nivelul holului de intrare, si este condus de seful de receptie, care are in subordine ceilalti angajati ai acestui departament (receptioner, lucrator rezervari, telefonista, casier, facturier, bagajist si lucratorii de noapte);

cazare, condus de directorul de cazare care are in subordine seful de receptie, guvernanta generala si administratorul sef. Cazarea turistilor in hotel se face la orice ora, in limita locurilor disponibile (in acest sens lucratorii de la receptie trebuie sa cunoasca foarte bine starea permanenta a camerelor pentru evitarea surprizelor neplacute) si in functie de rezervarile si contractele facute anterior si confirmate. Hotelul este dotat si cu camere special amenajate pentru persoanele cu dizabilitati. Hotelul isi intampina clientii cu cele mai moderne facilitati, avand urmatoarea structura: single, double, French-cu pat de mijloc, suite si apartamente.

alimentatie, condus de directorul de alimentatie care are in subordine seful de restaurant, responsabilul cu reuniunile si directorul executiv din departamentul de alimentatie. Restaurantul Majestic ofera intr-o ambianta deosebita preparate culinare cu specific romanesc, turcesc si international, iar Snack Barul Majestic ofera gustari calde si reci, precum si o gama variata de bauturi si cockteiluri. Salonul restaurantului se incadreaza Normelor aprobate prin Ord. M.T. NR.56/1995, si anume: 1,3m m/loc la masa;

resurse umane, ale carui atributii sunt: angajarea, recrutarea, promovarea, pregatirea angajatilor; remuneratia angajatilor; analiza si evaluarea posturilor.

tehnic, foarte util pentru buna functionare a echipamentelor tehnice si electronice, necesare pentru desfasurarea eficienta in hotel. Personalul acestui departament este format din electronist, electrician, mecanic, decorator, ei avand un statut de colaboratori cu hotelul.

alte servicii(aparatura performanta si de ultima generatie), folosite datorita faptului ca majoritatea clientilor sunt oameni de afaceri, iar premisele de baza ale unei afaceri de succes sunt: aparatura performanta in domeniu si ambianta, astfel, serviciile oferite de Hotel Majestic stau la dispozitia clientilor in Business Center si Meeting Room. Pentru relaxare, precum si pentru mentinerea formei fizice, centrul de intretinere si infrumusetare pune la dispozitia clientilor: sauna, masaj, coafura, frizerie.

Obiectul de activitate al Hotelului Hotel il reprezinta practicarea turismului, fiind o unitate hoteliera care incearca sa se mentina pe piata si in fata concurentilor si sa-si perfectioneze prestatia serviciilor pentru mentinera clientilor actuali si sa-i atraga pe cei potentiali.

3.2.2. PROCESUL DE RECRUTARE, ANGAJARE, FORMARE SI PERFECTIONARE A ANGAJATILOR IN HOTEL MAJESTIC.

Departamentul de resurse umane al hotelului Majestic functioneaza pe principiul ca, angajarea unui personal adecvat constituie o conditie esentiala atat pentru buna functionare a hotelului, cat si pentru realizarea obiectivelor propuse. Departamentul de resure umane are rolul de a gasi personalul potrivit cerintelor posturilor din hotel, pe care sa-l indrume si sa-l perfectioneze, pentru a cunoaste oferta si functiile pe care le are in cadrul hotelului. Resursele umane sunt in stransa interdependenta cu celelalte resurse ale hotelului, pornind de la obiectivele fundamentale pe care le urmaresc, si ajungand la legaturile care exista intre ele.

Scopul recrutarii este acela de a atrage un numar suficient de posibili angajati corespunzatori, care sa candideze pentru posturile vacante din cadrul hotelului.

Departamentul de resurse umane porneste activitatea de recrutare de la previziunea si planificarea resurselor umane si de la analiza posturilor ce urmeaza a fi ocupate, alegand persoanele care intrunesc calitatile, cunostintele, deprinderile si aptitudinile necesare ocuparii posturilor vacante respective.

Procesul final al interviului il constituie decizia privitoare la cel mai bun candidat pentru postul vacant. Daca nu exista un candidat potrivit se reia procesul de recrutare. Interviul de selectie da randamentul maxim cand se urmareste

gradul de motivatie al candidatului

cat de bine se va integra candidatul in grupul de munca

Testele de selectie folosite pentru evaluarea candidatilor sunt de mai multe feluri

teste de inteligenta care masoara gradul de realizare a unor serii de activitati cerebralestandard. Ele sunt strans legate de capacitatea de a lucra cu cifre.

Teste de cunostiinte care masoara cunostiintele assimilate in timp.Ele cuprind teste de ortografie si calcul

Teste de personalitate care creioneaza profilul individual de personalitate al subiectului.

Testarea cand este efectuata de personal de specialitate poate furniza amanunte suplimentare extrem de utile pentru completarea informatiilor obtinute din formalistica de angajare.

Ca surse de recrutare se pot folosi:

candidati din interiorul hotelului (prin promovare sau transfer spre un alt post. Acesta este un bun factor de motivare a personalului, avantajul fiind ca respectivii candidati nu mai au nevoie sa se familiarizeze cu hotelul si cu politica dusa de acesta. Acestia sunt alesi numai daca demonstreaza ca pot face fata responsabilitatilor si ca dau dovada de initiativa in situatiile cu care se vor confrunta;

candidati din exterior cu pregatire si calificare buna.

Integrarea personalului nou angajat in grupul si locul de munca este foarte importanta, acestia primind informatii despre hotel si despre politica adoptata de acesta.

Formarea si perfectionarea personalului se face prin anumite programe specializate sau chiar prin schimb de experienta, unde angajatii isi pot imbogati arsenalul de cunostinte, metode, aptitudini, deprinderi in domeniile in care au deja o calificare de baza.

STIMULAREA SI MOTIVAREA ANGAJATILOR IN HOTEL HOTEL

Munca si responsabilitatea ce revine fiecarui angajat din hotel sunt rasplatite cu salarii pe masura si cu anumite avantaje complementare, fiind motivati si stimulati de conducera hotelului, in functie de performantele acestora.

Nivelul salariilor se modifica in favoarea angajatilor, dupa caz, prin: potentialul lor, vechimea in munca, prime oferite cu anumite ocazii.

Angajatilor le sunt acordate recompense, in functie de activitatea, performantele, aptitudinile si ideile fiecaruia.

Facilitatile oferite salariatilor din Hotel Majestic pot fi:

financiare, sub forma primelor;

socio-profesionale, prin promovare;

recreative, prin posibilitatea de a petrece anumite sejururi, costurile fiind suportate de hotel.

3.3. ANALIZA PIETEI

3.3.1. OFERTA HOTELULUI HOTEL.

Hotel Majestic este o unitate hoteliera de 4*, amplasata in centrul comercial, financiar si cultural al capitalei, are o activitate permanenta si este mereu disponibil clientilor, oferind servicii de buna calitate si tarife pe masura.

Structura serviciilor oferite de hotel este urmatoarea:

camere dotate cu aer conditonat;

TV cu cablu ;anten[ satelit

mini-bar;

telefon cu facilitati Voice Mail;

sistem automat de trezire;

posibilitati de conectare la internet in toate camerele hotelului;

mini-safe;

Restaurantul Majestic ofera delicioase preparate culinare romanesti, turcesti, din bucataria internationala,alaturi de servicii excelente de servire intr-o atmosfera foarte placuta;

Drink Bar si Snack Bar ofera cele mai variate bauturi si cele mai pretentioase coktail uri.

room-service la dispozitia clientilor 24 de ore pe zi;

Business Center;

Sali multifunctionale care ofera locatii elegante pentru petreceri, evenimente speciale sau cocktailuri;

computere, conectare internet, fax, copiatoare, retroproiectoare, ecran Filip Chart, tv, video;

centru de intretinere si infrumusetare cu sauna, masaj, fitnes, coafura, frizerie;

casa de schimb valutar;

servicii medicale;

parcare.

Hotel Hotel are numerosi colaboratori, prin intermediul carora reuseste sa isi faca cunoscuta oferta. Printre acestia se regasesc agentiile de turism (Marshal, Simpa), bancile (Finance Bank), societatile de asigurari (Astra), companiile de transport aerian (Tarom), societatile comerciale, furnizori straini.

Tabelul3.1.

Tarifele practicate de Hotel Hotel sunt:

Sursa: www.majestic.ro

BREAKFAST and TAXES included.

Sistemul de tarifare este diferentiat in functie de tipul camerei, perioada de timp pentru care este ocupata camera, gradul de ocupare al camerelor.

Tarifele de cazare afisate reprezinta pretul inchirierii unei camere pentru 24 de ore. Pentru o camera dubla tarifele pot diferi in functie de cate persoane inchiriaza camera.

Sunt acordate si anumite facilitati pentru anumite segmente de clienti (grupuri de turisti care stationeaza un anumit numar de zile in hotel) sau se folosesc tarife degresive (tariful pentru o camera scade daca aceasta este inchiriata mai multe zile).

Cartile de credit acceptate sunt: VISA, AMERICAN EXPRES.

Rezervarile se pot face prin: fax, e-mail, internet, telefon.

Pentru a face o comparatie cu hotelurile concurente de pe piata bucuresteana, se evidentiaza nivelul tarifului de cazare (fara micul dejun) al unei camere duble ocupate in regim de single pentru clientii pe cont propriu.

Tabelul 3.2.

Sursa: www.zf.ro

3.3.2. ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

Pentru analiza circulatiei turistice se iau in calcul urmatorii indicatori:

numarul de turisti, care arata evolutia turistilor care frecventeaza Hotel Hotel si care s-au cazat in hotel;

numarul de innoptari, care arata numarul noptilor in care turistii au fost cazati in hotel;

durata medie a sejurului, care arata in medie cate zile au fost cazati turistii in hotel. Se calculeaza ca raport intre numarul de innoptari si numarul de turisti;

gradul de ocupare, este considerat o rata fundamentala si se calculeaza ca (numar camere ocupate/numar camere disponibile) x 100, si are o exprimare la nivel de zi, luna, an.

Datorita faptului ca Hotel Hotel este considerat "hotelul oamenilor de afaceri" majoritatea clientilor sunt oameni de afaceri romani sau straini, care calatoresc in interes de serviciu, si care participa la reuniuni sau conferinte profesionale..

Nefiind persoane cu probleme financiare, clientii acestui hotel se dovedesc a fi foarte sensibili la confortul si la calitatea serviciilor oferite, astfel se urmareste satisfacerea tuturor cerintelor acestora.

Prezenta in hotel a acestor clienti este foarte avantajoasa, ei utilizand o gama foarte variata de servicii pe care le ofera hotelul, servicii pe care un client venit in vacanta nu le-ar folosi.

Figura 3.1.

Sursa: Arhiva Hotel Hotel

Clientela de afaceri aduce multe avantaje hotelului, si anume: rezervarile se fac inainte iar riscurile de neplata sunt in general excluse. Multumirea clientilor inseamna si revenirea acestora, voiajele lor fiind repartizate pe tot parcursul anului, ceea ce contribuie pozitiv la ocuparea hotelului.

Numarul total al clientilor cazati in anul 2007 in hotelul Hotel a fost de circa 38.000, dintre care aproape 34.000 au fost straini. In anul 2006 numarul de turisti a fost putin mai scazut fata de 2007, ajungand la aproximativ 35.300 .

Figura 3.2.

Sursa :Arhiva Hotel Hotel

Analizand structura gradului de ocupare in perioada 2005-2007 se poate observa o crestere semnificativa de la 51% in anul 2005 la 75% in anul 2007.Acest fapt se datoreaza in mare parte si faptului ca prin contractul de franciza incheiat cu Ramada in anul 2005, hotelul a capatat o notorietate mult mai mare si a acaparat o parte din clienti care sunt fideli acestui lant hotelier international.

3.3.3. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

Se analizeaza urmatorii indicatori economico-financiari:

Venituri:

Structura venitourilor totale in hotel Hotel

Tabelul 3.3.

- euro -

Acest document nu se poate descarca

2007	4.4 milioane	3.432.000	968.000
2006	4.1 milioane	2.788.000	1.312.000
2005	3.8 milioane	3.040.000	760.000
Anii	Venituri cazare (%)	Venituri Alimentatie si organizari evenimente (%)
2007	78%	22%
2006	68%	32%
2005	80%	20%	Sursa www.zf.ro In acelasi timp, tinta de afaceri a hotelului Hotel pentru 2008 este de 4,5 milioane de euro, cu 2,3% mai mult fata de anul 2007, cand a consemnat 4,4 milioane de euro. Din totalul cifrei de afaceri de anul trecut, 78% au provenit din inchirierea camerelor, in timp ce organizarea de evenimente si serviciile de restaurant au avut o contributie de 22%. Acest capitol de prezentare generala a Hotelului Hotel, evidentiaza istoricul acestuia caracteristicile de ansamblu, organizarea si functionarea hotelului, analiza pietei unde actioneaza, analiza circulatiei turistice si a principalilor indicatori economico-financiari ce caracterizeaza activitatea hotelului. Toate aceste informatii evidentiaza aspectele evolutiei Hotelului Hotel in cadrul pietei pe care concureaza. ANALIZA SWOT A HOTELULUI HOTEL Examinarea factorilor care determina succesul sau esecul unei firme (afaceri), a determinat crearea unor metodologii specifice de analiza si diagnosticare a activitatii firmei (afacerii). Managementul strategic este procesul prin care o firma poate obtine efecte materializate in cresterea semnificativa a performantelor sale, in consolidarea pozitiei ei pe piata si anume prin elaborarea, implementarea si controlul strategiei firmei in vederea realizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv. Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei defineste misiunea ei strategica, deduce obiectivele strategice necesare realizarii misiunii, alege strategia adecvata atingerii obiectivelor si precizeaza modalitatile punerii in opera a acesteia. Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor si a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializeaza strategia respectiva, se bazeaza pe un amplu proces de analiza si evaluare a mediului de actiune a firmei. Scopul implementarii unei bune strategii este acela de a infrunta schimbarile produse in mediu. Managementului strategic ii este specifica, in esenta, analiza continua, pe de o parte, a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbarile din cadrul acestuia, iar pe de alta parte, a situatiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face fata schimbarilor Metoda de analiza a mediului, a competitivitatii si a firmei pe care o prezint in continuare, este analiza SWOT. Prin intermediul sau managementul de varf al firmei poate anticipa schimbarile si elabora, implementa strategia optima pentru a asigura prosperitatea firmei. Analiza SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti "Strengthts" (Forte, Puncte forte), "Weaknesses" (Slabiciuni, Puncte slabe), "Opportunities" (Oportunitati, Sanse) si "Threats" (Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei. "Punctele forte" ale firmei sunt caracteristici sau competente diferite, pe care aceasta le poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme, indeosebi concurente, ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor. Mai pe inteles, punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai bine decat firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale altor firme. "Punctele slabe " ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care ii determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul celorlalte firme concurente, sau resurse de care are nevoie dar nu le poseda. "Oportunitatile" reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. "Oportunitati" exista pentru fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii. "Amenintarile" sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinand reducerea performantelor ei economico-financiare. Ca si in cazul oportunitatilor, "amenintari" de diverse naturi si cauze pandesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permitand firmei sa-si reconsidere planurile strategice astfel incat sa le evite sau sa le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci cand o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri adecvate ea poate fi transformata in oportunitate. Aplicarea analizei SWOT este facilitata daca se foloseste o lista de probleme care trebuie urmarite in cadrul analizei si ale caror raspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situatiei ,de fapt a mediului si a firmei. Este recomandabil ca problemele urmarite in ceea ce priveste punctele forte, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile sa aiba o anvergura necesara pentru a fi cu adevarat probleme strategice, sa aiba legatura cu planurile strategice si sa ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozitatii acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor. O parte din principalele probleme de urmarit in cadrul analizei SWOT sunt prezentate in continuare, ele pot fi folosite drept referinta pentru efectuarea unei analize, dar pot si este preferabil sa fie completate cu alte probleme specifice firmei in cauza. Analiza SWOT se poate desfasura la scara ansamblului firmei sau, pentru adancirea investigatiei si conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a domeniilor functionale din cadrul firmei: marketing, vanzari si distributie, cercetare- dezvoltare, productie, financiar si personal - relatii de munca. Analiza SWOT are un pronuntat caracter calitativ, permitand formularea unui diagnostic asupra conditiei trecute si actuale a firmei sau a domeniilor ei functionale, pe baza raspunsurilor la problemele mentionate anterior, conturandu-se perspectivele de evolutie pe termen lung ale firmei si ale domeniilor respective. Probleme de urmarit in analiza firmei: A. Cu privire la "Punctele forte" esentiale: suficienta resurselor financiare disponibile; existenta unei competente distinctive pe unul sau mai multe din planurile: ◘ managerial; ◘ organizatoric; ◘ cercetare-dezvoltare; ◘ calitatii produselor si/sau serviciilor; ◘ pregatirii personalului, ◘ costurilor; ◘ comercial, etc. posedarea unor abilitati deosebite in materie de inovare a produselor si/sau tehnologiilor; detinerea pozitiei de lider sau de varf de piata; posedarea unor abilitati comerciale deosebite; existenta unei imagini favorabile despre firma; existenta unui sistem bine organizat si eficace de planificare strategica; viteza de reactie decizionala la modificarile produse in mediul intern sau extern. B. Cu privire la "Punctele slabe" potentiale: inexistenta unei directii strategice clare; lipsa unor abilitati sau competente deosebite; lipsa competentei manageriale; deteriorarea continua a pozitiei competitive; erodarea imaginii firmei in perceptia detinatorilor de interese; vulnerabilitatea la presiunile concurentei; reducerea ponderii pe piata; existenta unor dezavantaje competitive ( costuri ridicate); Probleme de urmarit la analiza mediului: A. Cu privire la "Oportunitati" potentiale : cresterea rapida a pietei; posibilitati de extindere a nomenclatorului de produse si/sau servicii; existenta cererii de noi produse si/sau servicii pe pietele existente sau pe piete noi; existenta cererii pe noi piete a produselor si/sau serviciilor existente; -manifestarea unei stari de stagnare sau regres la firmele concurente; -posibilitati de incheiere a unor aliante, acorduri etc. avantajoase; -posibilitati de incheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising. B. Cu privire la "Amenintari" potentiale : adoptarea unor reglementari legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil; intrarea intr-o perioada de recesiune economica la nivel national sau international; schimbari demografice nefavorabile; schimbari ale nevoilor, gusturilor sau preferintelor clientilor; crestere mai lenta, stagnare sau chiar recesiune a pietei; intrarea unor noi competitori pe piata; presiunea crescanda a concurentei; puterea crescanda de negociere a furnizorilor si/sau a clientilor; Diagnosticarea in urma utilizarii analizei SWOT, poate fi definita ca o cercetare complexa a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si manageriale ce caracterizeaza activitatea unei firme, prin care se identifica punctele forte, punctele slabe, oportunitatile, amenintarile si se formuleaza recomandari de eliminare sau diminuare a aspectelor negative si /sau de valorificare a celor pozitive. Punctele forte si slabe capteaza aspectele interne pozitive si negative ale Hotelului Hotel si adauga valoare sau ofera un avantaj in fata concurentei. BILANTUL PUNCTELOR FORTE SI SLABE ALE ANALIZEI ECONOMICO - FINANICARE SI DE GESTIUNE IN CADRUL HOTELULUI HOTEL Tabelul 3.4. PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE Existenta unui sistem contabil si informational fiabil Este necesar pentru buna desfasurare a activitatii hotelului Usureza munca si gestioneaza bine activitatile din hotel Compartimentul de facturare Pentru ca o activitate eficienta necesita eliberarea notelor de plata ale clientilor in timp util Contribuie la buna desfasurare a activitatii din contabilitate Cheltuielile au crescut continuu Pentru ca au crescut preturile la materiile prime si materiale, au crescut cheltuielile cu prestarea serviciilor si cele cu salariile Poate duce la scaderea rentabilitatii Cifra de afaceri a crescut in ultimii trei ani continuu Datorita cresterii preturilor si a gamei de servicii folosite de clienti Ajuta la cresterea eficientei activitatii hotelului Hotelul are capacitatea de a obtine profit Pentru ca in ultimii ani au crescut veniturile, cele mai mari fiind obtinute din cazare Profitul poate fi folosit pentru dezvoltare si stimulare DIAGNOSTICUL JURIDIC Analiza acestui domeniu implica investigarea urmatoarelor aspecte juridico-legale privind activitatea Hotelului Majestic : fondul de comert, reprezentat de ansamblul bunurilor corporale si necorporale folosite pentru desfasurarea activitatii hotelului, in conditii de rentabilitate. Bunurile corporale (mobile si imobile) sunt reprezentate de utilaje, mobilier, constructia si terenul, asupra carora societatea proprietara are drepturi imobiliare. Bunurile necorporale sunt numele hotelului, emblema acestuia, categoria de incadrare, acestea reprezentand drepturi private asupra hotelului; situatia juridica asupra constructiei si terenului, dreptul de proprietate asupra acestor bunuri imobile fiind detinut de societatea proprietara a Hotelului Majestic; situatia datoriilor, arata faptul ca hotelul are datorii pe termen lung si scurt, pe care le achita la timp, neavand restante de plata; situatia fiscala, arata ca societatea este inregistrata la circa financiara si ca isi achita impozitele si taxele; situatia angajarii personalului, care se face prin contracte de munca, respectandu-se plata salariilor catre angajati si contributia la fondul de asigurari sociale si de pensie; situatia mediului, analiza facuta aratand ca hotelul nu polueaza mediul; situatia contractelor, pe care le are hotelul cu agentiile de turism din tara si strainatate, se desfasoara legal. Sinteza diagnosticului juridic se face prin evidentierea punctelor forte si slabe ale acestuia, in tabelul de mai jos : BILANTUL PUNCTELOR FORTE SI SLABE ALE ANALIZEI JURIDICE IN CADRUL HOTELULUI HOTEL Tabelul 3.5 PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE Societatea proprietar majoritara este o firma particulara In momentul in care a preluat hotelul a facut investitii mari, ridican-du-l de la 2* la 4* A condus la cresterea capitalului social al hotelului Angajatii sunt incadrati legal, cu contracte de munca Activitatea hotelului se desfasoara conform legilor in vigoare si Codul Muncii Ofera angajatilor posibilitatea de a obtine vechime si experienta in munca Bunurile corporale Sunt detinute de societatea proprietara si corespund incadrarii de 4* Se evita problemele legale privind dreptul de proprietate Contracte cu agentii de turism din tara si din afara tarii Sunt necesare pentru a face cunoscuta oferta de servicii a hotelului si pentru a ajuta la cresterea gradului de ocupare Ajuta la atragerea potentialilor clienti DIAGNOSTICUL COMERCIAL Diagnosticul comercial ajuta la estimarea locului pe care hotelul il ocupa in cadrul pietei, evidentiind consecintele negative si pozitive, actuale si de viitor. Sunt analizate urmatoarele elemente ale activitatii comerciale: Pozttia hotelului si principalele caracteristici ale zonei unde este amplasat: Hotel Majestic este situat in Bucuresti, in centrul comercial, financiar si cultural al acestuia, oferind cai de acces rapide spre toate zonele importante si posibilitatea practicarii unor diverse activitati; Serviciile oferite: Hotel Majestic pune la dispozitia clientilor 111 de camere dotate cu cele mai moderne facilitati, oferind si conditii speciale pentru persoanele cu dizabilitati. Restaurantul Majestic ofera intr-o ambianta deosebita preparate culinare cu specific romanesc, turcesc si din bucataria internationala; Barul si Snack Barul ofera gustari calde si reci si o gama variata de bauturi si cockteiluri; room service-ul este la dispozitia clientilor 24h / zi; Business Center si Meeting Room care ofera locatii luxoase clientilor; pentru relaxarea clientilor hotelul mai ofera si un centru de intretinere si infrumusetare , dotat cu sauna, masaj, coafura, frizerie. Structura clientelei: in Hotel Majestic majoritatea clientilor sunt oameni de afaceri straini, fapt pentru care este si numit "hotelul oamenilor de afaceri", prezenta turistilor cetateni romani fiind in proportii foarte mici. Nivelul tarifelor si preturilor practicate: Hotelul Majestic foloseste tarife in conformitate cu calitatea serviciilor oferite, avand in vedere prevederile Legii Concurentei 21/1996[20] si Ordinul Ministrului Turismului nr.16/1997 privind aprobarea politicii tarifare in structurile de primire turistice, potrivit caruia tarifele se determina "in mod liber, pe baza cererii si ofertei si a calitatii serviciilor oferite". Tariful de cazare pentru o camera dubla ocupata in regim single (fara micul dejun), pentru un client pe cont propriu, este intre 100-200 euro, ceea ce reprezinta un tarif bun in comparatie cu competitorii din aceeasi categorie de incadrare. In acest sens putem da cateva exemple de tarife, pe care le practica hotelurile concurente: Hotel Bucuresti si Continental - intre 100-200 euro; Crowne Plaza, Inter-Continental, Lido si Sofitel - intre 200-300 euro; Hilton si Mariott - peste 300 euro; Numarul de turisti si gradul de ocupare al Hotelului Majestic: numarul de turisti sositi in 2007 a suferit o scadere fata de numarul de turisti sositi in , dupa care, in 2000 a avut o usoara crestere a acestora; gradul de ocupare a scazut continuu din 1998 pana in 2000 datorita aparitiei pe piata a unor noi concurenti si pentru ca Hotelul Majestic nu apartine unui lant hotelier. Analizand numarul de turisti din Hotel Majestic pe nationalitati se poate observa ponderea mica a clientilor romani (aproximativ 3%), majoritatea clientilor fiind cetateni straini (97%). Modul de promovare si comercializare a serviciilor Hotelului Majestic: se face la nivel destul de scazut, hotelul nedispunand de un compartiment de marketing. Totusi, hotelul isi face cunoscute serviciile prin pliante, pagina pe internet (destul de saraca in informatii), participari la targuri, aparitii in reviste de specialitate, contracte cu agentii de turism. Pentru a afla parerile clientilor in legatura cu serviciile oferite si calitatea acestora, exista chestionare in fiecare camera a hotelului. Nivelul de stocare si aprovizionare al hotelului: se face intr-un mod bine organizat, existand spatiile si conditiile necesare din punct de vedere igienic, al marimii si al calitatii. Sinteza diagnosticului comercial se face prin evidentierea punctelor forte si slabe ale acestuia. BILANTUL PUNCTELOR FORTE SI SLABE ALE ANALIZEI COMERCIALE IN CADRUL HOTELULUI HOTEL Tabelul 3.6. PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE Hotelul este incadrat la categoria de 4* Hotelul functioneaza conform acestor norme Atrage  un anumit gen de clienti care pot aduce beneficii pentru hotel Amplasamentul hotelului Este amplasat in capitala Romaniei, in centrul comercial, financiar si cultural Posibilitatea de a practica o diversitate de activitati intr-un timp util.Din acest loc se poate ajunge in timp util in toate zonele capitalei Activitatea permanenta a hotelului Pentru ca hotelul este situat in capitala, unde se desfasoara majoritatea activitatilor comerciale, financiare, culturale, fapt care determina prezenta in hotel a clientilor (in general oameni de afaceri) Asigura o buna si continua functionare a activitatii hotelului si a echipamentelor tehnice, ajutand la cresterea gradului de ocupare si a cifrei de afaceri Numar redus de locuri de parcare Datorita lipsei de spatiu Poate produce nemul-tumirea clientilor care au folosit ca transport automobilul Tarifele practicate Hotelul isi stabileste tarifele pe respectarea riguroasa a raportului calitate-pret si a prevederilor legale Pot ajuta la atragerea de noi clienti, iar daca au stabilitate poate duce la castigarea increderii clientilor Evolutia cifrei de afaceri in ultimii trei ani Cifra de afaceri a crescut in perioada 2004-2007 datorita desfasurarii unei bune activitati, si  prestatiei de calitate a serviciilor oferite Poate avea efecte pozitive pentru actionari si poate duce la cresterea capitalului social al hotelului Confortul si dotarile camerelor Datorita faptului ca sp-atiile pentru cazare sunt dotate cu tv color, radio, mini-bar, telefon cu facilitati Voice Mail, sistem automat de trezire, posibilitati de conectare la internet, mobila si decoratiuni interioare; acestea se incadreaza normelor de clasificare in categ 4* Ajuta la satisfacerea nevoilor si preferin-telor incercand sa-i determine sa ramana in hotel. Este foarte important pentru un client sa gaseasca in camera de hotel tot ce are nevoie. Serviciile de rezervare pentru transport, spectacole, restaurant, inchirierii auto Deoarece aceste servicii sunt necesare clientilor (mai ales celor straini) care vor sa cunoasca orasul, zona, iar serviciile oferite ii sunt foarte necesare Imbunatatesc oferta de servicii si ofera clientilor posibilitatea de a-si petrece timpul liber Centru de intretinere fizica si infrumusetare Necesar in cadrul unui hotel de 4*, ofera sauna, masaj, frizerie, coafura Ofera clientilor o oaza de relaxare, uneori foarte necesara dupa o zi incarcata. Turistii Sunt in numar mic pre-zenti in hotel datorita faptului ca tarifele nu sunt corespunzatoare pentru  cei care vin in vacanta si ca hotelul nu este situat intr-o zona turistica Duce la scaderea gradului de ocupare si al numarului de innop-tari, precum si la neu-tilizarea unor servicii oferite de hotel Numarul de clienti straini si numarul de innoptari al clientilor straini Sunt majoritatea oameni de afaceri Produce efectepozitive asupra gradului de ocupare DIAGNOSTICUL TEHNIC Analiza acestui diagnostic cuprinde informatii calitative si cantitative cu privire la marimea, structura, si starea suprafetelor construite si anexe: Sinteza analizei diagnosticului tehnic se face prin evidentierea punctelor forte si slabe ale acestuia, evidentiate in tabelul urmator. BILANTUL PUNCTELOR FORTE SI SLABE ALE ANALIZEI TEHNICE IN CADRUL HOTELULUI HOTEL Tabelul 3.7. PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE Sunt aplicate principalele masuri de PSI[21] si de respectare a conditiilor de igiena Prezenta acestor masuri este primordiala pentru orice activitate Pot duce la evitarea unor mari dezastre si neplaceri Existenta unui numar mic de camere single Determina inchirierea apartamentelor si a camerelor duble in regim de single, pen-tru ca majoritatea clientilor sunt oameni de afaceri care inchi-riaza camera doar pentru o persoana Salonul de servire si barul satisfac criterii de clasificare hotelul ofera spatiul necesar, decorul si confortul corespunzator categoriei de incadrare Ofera coditii bune pentru clienti DIAGNOSTICUL SOCIAL( AL RESURSELOR UMANE) Analiza domeniului social ne ajuta sa intelegem locul si rolul resurselor umane in activitatea hotelului, precum si drepturile si obligatiile acestuia pornind de la premisa ca resursele umane sunt similare cu celelalte resurse de care dispune hotelul, avand un rol foarte important in activitatea acestuia, fara ele neputand fi desfasurata nici o activitate. Se urmareste astfel, imbunatatirea randamentului fiecarui angajat, a comportamentului sau profesional si a performantelor in munca. Analiza acestui diagnostic se face interpretand urmatoarele date: numarul si structura salariatilor: sunt in conformitate cu necesarul bunei desfasurari a activitatii hotelului, astfel incat sa se ofere clientilor cele mai bune servicii; evolutia cheltuielilor cu personalul: care au crescut continuu din 2005 (cand au fost de 5.877.242 mii lei) ajungand in anul 2007 la 8.905.223 mii lei, iar in anul 2000 au avut o valoare de 14.481.746 mii lei; recrutarea si selectionarea angajatilor: se face conform cerintelor posturilor vacante, conditia fiind ca angajatul sa corespunda din punct de vedere al calificarii si specializarii; climatul de munca si social: in hotel existand o atmosfera propice unei bune desfasurari a activitatii, intre angajati neexistand conflicte; nivelul salariilor: este diferentiat in functie de postul ocupat, de sarcinile, responsabilitatile si pregatirea fiecaruia, fiind in concordanta cu munca prestata; fluctuatia si miscarea fortei de munca: se face mai des la nivelul departamentului de alimentatie, pe postul de bucatar, in restul departamentelor activitatea si fluctuatia fortei de munca este stabila; promovarea personalului: in Hotelul Majestic se face in functie de pregatirea si performantele fiecaruia. Sinteza diagnosticului social se face prin evidentierea punctelor forte si slabe prezentate in tabelul urmator. BILANTUL PUNCTELOR FORTE SI SLABE ALE ANALIZEI SOCIALE IN CADRUL HOTELULUI HOTEL Tabelul 3.8. PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE Numarul personalului si pregatirea acesuia Fiecare departament are un numar corespunzator si necesar de personal, care corespunde nivelului de pregatire si cerintelor posturilor Ajuta la buna desfasurare a activitatii hotelului in toate departamentele Personalul din receptie are o pregatire corespunzatoare, cunoscand mai multe limbi internationale Prin personalul de la receptie clientul intra pentru prima data in contact cu hotelul, deci acestia trebuie sa aiba un comportament corespunzator si sa poata comunica cu usurinta cu  diferiti clienti Ajuta la formarea unei impresii bune despre hotel si serviciile oferite de acesta Implicarea angajatilor Pentru ca sunt motivati si incurajati corespunzator, primind o remuneratie pe masura prestatiei Determina cresterea calitatii serviciilor oferite In urma efectuarii analizei-diagnostic in departamentele hotelului s-au obtinut urmatoarele avantaje (informatii), cu privire la: cauzele care determina decalajele hotelului fata de competitori; adaptarea hotelului la cerintele mediului in care isi desfasoara activitatea; necesitatea lor in fundamentarea strategiilor si a masurilor de redresare a activitatii hotelului. principalele caracteristici ale ofertei de servicii; categoria de clienti; sectorul de cazare si restaurantul hotelului; situatia economica a acestuia; starea tehnica a dotarilor, echipamentelor si utilajelor; situatia juridica si sociala in cadrul Hotelului Hotel. CAPITOLUL IV FRANCIZA HOTEL Foarte multi romani si-au construit afaceri de success, apoi au descoperit ca este foarte rentabil sa le dezvolte in sistem de franciza. Secretul succesului acestui gen de afacere are mai multe explicatii. Francizorul, adica titularul marcii are posibilitatea sa se dezvolte rapid, cu costuri mai mici. Francizatul, incepe o afacere verificata si riscurile sunt mai mici, chiar daca nu sunt total eliminate. Pe de alta parte, s-a dovedit ca piata este mult mai interesata de branduri cunoscute ce functioneaza in franciza. Franciza nu este o afacere garantata si nu poti avea pretentia ca francizorul sa-ti trimita clienti. Este doar o mana de ajutor ce poate deveni foarte profitabila. Totalul investitiei de initiere a unei afaceri de franciza este suma compusa din taxa de intrare, costul amenajarii spatiului, costul echipamentelor, cheltuielile de instruire si stocul initial de marfa. Dupa lansarea afacerii, francizatul urmeaza sa ii plateasca francizorului redevente lunare pentru asistenta continua si pentru dreptul de folosire a marcii. Redeventele ajung la 5-20% din cifra de afaceri in servicii. Mai rar folosita la noi este taxa de publicitate. Intrarea intr-o retea foarte cunoscuta poate costa cateva sute de mii de euro dar exista si francize la care accesul este mai putin restrictiv si pleaca de la 1000 euro, cum este cazul unei retele de difuzare a presei. 4.1. ANALIZA CONTRACTULUI DE FRANCIZA Etapele parcurse de Ramada ca francizor pe piata hoteliera sunt cele general valabile pentru majoritatea francizelor internationale care isi deschid o unitate in Romania. Deoarece lantul Ramada are un nume bine stabilit pe piata hoteliera internationala, trebuie sa isi aleaga cu mare atentie si dupa ample analize intreprinzatori independenti, interesati si capabili sa adopte si sa promoveze procesele comerciale ale retelei. Francizorul da publicitatii oferta sa, astfel incat ea sa ajunga in atentia potentialilor investitori. Prin intermediul ofertei, aduce la cunostiinta acestora faptul ca doreste sa incheie o operatiune de franciza si prezinta informatii despre afacere. Se face o scurta descriere a afacerii, care sa contina date de interes pentru candidati, indicandu-se in oferta conditii minime pe care trebuie sa le intruneasca potentialul francizat. Pentru a gasi cei mai buni candidati, francizorul trebuie sa isi promoveze afacerea. Comunicarea cu potentialii francizati este deosebit de importanta. De informarea acestora, de atragerea celor mai buni candidati, depinde succesul de ansamblu al retelei de franciza. Pentru acest motiv, strategia de informare si comunicare trebuie sa ocupe un loc central in cadrul strategiei de ansamblu a procesului de francizare. - Selectia francizatilor: Alegerea francizatului dintre candidatii eligibili se face dupa parcurgerea unor etape de cunoastere a candidatului. Se pot organiza mai multe interviuri directe programate pe o perioada de cateva luni. In acesta etapa, francizorul nu trebuie sa dezvaluie nici unul din secretele afacerii sale. In acesta faza a cunoasterii reciproce, ambii parteneri pot renunta la parteneriat. Dar, la fel de bine, toata munca de selectare se poate finaliza cu semnarea unui contract de franciza. Francizorul va selecta pe acela dintre candidati care corespunde cat mai exact profilului ideal al francizatului pentru afacerea sa. Un astfel de contract finalizat in cele din urma este cel intre hotel Majestic si Ramada ce apartine grupului hotelier Wyndham (fost Cendant). Ca urmare a acestei afilieri hotelul Majestic devine Hotel Hotel. - Obiectul contractului: In baza acestui contract de franciza, francizorul, adica Ramada, se angajeaza sa puna la dispozitia beneficiarului, adica Hotel Majestic, marca, pentru distribuirea serviciilor sub numele sau. - Durata contractului Contractul de franciza dintre Ramada si Hotel Majestic s-a incheiat pe o perioada de 25 de ani, perioada care poate fi prelungita prin incheierea, in scris, a unui act aditional semnat de ambele parti. - Pretul contractului Prin semnarea acestui contract Hotelul Majestic se obliga sa plateasca o taxa de intrare in sistemul de franciza Ramada in valoare de 50.000 euro suma fara TVA si pe langa aceasta taxa se va plati o taxa de redeventa de 10% din cifra de afaceri obtinuta doar din cazare. Taxa de redeventa se plateste la finele fiecarui an. - Obligatiile partilor Francizorul, Ramada, se obliga: * sa puna la dispozitia Hotelului Majestic marca (al carei titular este) *sa acorde gratuit asistenta tehnica in domeniul conducerii si instruirii profesionale pe toata durata contractuala. *sa puna la dispozitie licenta de functionare si know-know-ul unui proces deja existent de distribuire a serviciilor. *sa nu foloseasca nici o alta marca sau nume pentru produsele respective, altele decat cele care au fost cesionate beneficiarului. Beneficiarul , Hotel Majestic, se obliga : *sa presteze serviciile cu respectarea stricta a conditiilor contractuale *sa accepte dreptul de control al francizorului *sa desfasoare intreaga activitate sub maca francizorului *sa faca cunoscut tertilor si consumatorilor faptul ca este beneficiarul francizorului *sa achite francizorului taxele stabilite in contract, respectiv taxa de intrare in sistemul de franciza si taxa de redeventa anuala. Pe toata durata contractului partile contractante nu vor putea cesiona drepturile si obligatiile prevazute de prezentul contract unei terte persoane. - Incetarea contractului Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a fi necesara interventia unei instante judecatoresti, in cazul in care una dintre parti nu isi executa una din obligatiile esentiale sau incalca una din obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notificare scrisa, de catre cealalta parte. Un alt motiv pentru incetarea contractului este incapacitatea beneficiarului de a plati sau daca procedura de lichidare(faliment) a beneficiarului este in curs de derulare. Eficienta francizei Hotel din punct de vedere al francizatului: Franciza Hotel isi intareste pozitia pe piata si participa la autoreglarea sistemului. Compania, in calitate de francizor, nu asigura in mod direct nici o finantare. Pentru a putea incheia un contract de franciza cu Compania, beneficiarul trebuie sa fie capabil sa asigure singur finantarea afacerii.Beneficiarul are obligatia de a finanta toate echipamentele. Profitabilitatea depinde de un numar de factori care include vanzarile, locul unde este plasat, abilitatea beneficiarului de a conduce afacerea, toate aspectele referitoare la profit si pierdere fiind analizate spre finalul procesului de pregatire. 4.2. PLANURI DE VIITOR Hotelul Hotel din Bucuresti are in plan pentru acest an investitii de doua milioane de euro, pentru achizitia de echipamente si mobilier, a declarat directorul general al hotelului, Mihail Acatrinei. Lantul hotelier Ramada a afiliat mai multe hoteluri pe piata locala, dintre care: o unitate in Sibiu detinuta de omul de afaceri Ilie Carabulea, Hotel din Bucuresti detinuta de Ener Holding, Ramada Plaza, tot din Capitala, controlata de grupul Altrom, sau Ramada Nord, aflat in proprietatea distribuitorului De Silva Intermed, potrivit ultimelor date disponibile. Referitor la tarifele de cazare din acest an, directorul hotelului estimeaza ca acestea vor creste in functie de nivelul inflatiei. Clasificat la patru stele, hotelul a fost afiliat la sfarsitul anului 2005 brandului Ramada, detinut de grupul hotelier american Wyndham, fost Cendant. Hotel se afla in proprietatea societatii Majestic Tourism S.A, ai carei actionari sunt compania Ener Holding (98% din capital) si Lido SA Bucuresti (2%). Scadere de 5% estimata pentru business-ul hotelului Hotel in anul 2009 Hotelul Hotel Bucharest, amplasat pe Calea Victoriei din Capitala, estimeaza pentru acest an o scadere a cifrei de afaceri cu aproximativ 5%, fata de anul precedent, au declarat pentru DailyBusiness.ro reprezentantii hotelului. Cifra de afaceri inregistrata in 2008 a fost la nivelul anului 2007. Conform Ministerului de Finante, compania Majestic Tourism SA, in proprietatea careia se afla hotelul de patru stele Hotel Bucharest a realizat in 2007 o cifra de afaceri de circa 14,6 mil. lei (aproximativ 4,4 mil. euro). Gradul mediu de ocupare al hotelului a scazut usor de la 78% in 2007, la 70,8% in 2008. 'Nivelul tarifului de cazare, cat si activitatea de organizare de evenimente, au compensat scaderea gradului de ocupare in cadrul valorii totale a cifrei de afaceri', a declarat Elena Sofica, director of sales&marketing al hotelului. Pentru 2009, reprezentantii hotelului Hotel estimeaza o posibila scadere a gradului de ocupare cu aproximativ 8% fata de 2008. Principalul motiv al acestor scaderi il reprezinta criza economico-financiara care a lovit la nivel mondial si care isi face simtita prezenta in absolut toate domeniile economice. CONCLUZII O abordare completa a institutiei nu poate face abstractie pe de-o parte de evolutia istorica a acestui contract, iar pe de alta parte de analiza punctelor de vedere formulate in literatura economica privitoare la operatiunea de franchising. Astfel, literatura economica se dovedeste a fi preocupata in definirea si analizarea particularitatilor operatiunii de franchising, rezultand ca franchisingul este o forma de alianta competitiva care imbina elemente comerciale cu cele de cooperare economica si care presupune existenta unui sistem de legaturi permanente intre parteneri pe o perioada mai indelungata. Se pune accent pe conditiile ce trebuie indeplinite de persoanele fizice sau juridice pentru a dobandi calitatea de francizor, respectiv de francizer. In acest sens, este analizat procesul de selectie al partilor contractante. Astfel, francizorul trebuie sa desfasoare el insusi activitatea pentru care a pus la punct sistemul de franciza, in cadrul unei unitati pilot; sa redacteze manuale de operare, care alcatuiesc pachetul francizei, precum si sa stabileasca profilul francizerului sau Francizerul trebuie sa cunoasca afacerea francizorului, reteaua de franchising in care urmeaza sa se intregreze etc. Francizorul isi asuma obligatia de a transmite semnele distinctive si celelalte drepturi intelectuale . De asemenea, francizorul are obligatia de a transmite know-kow-ul, de a acorda asistenta tehnica si comerciala francizerului, de a garanta utilizarea acestora de francizer, de a veghea la notorietatea semnelor distinctive, de a perfectiona continuu conceptul de franciza, de a controla reteaua. Francizerul se obliga sa utilizeze franciza conform regulilor prescrise de francizor, de a mentine un nivel de calitate al activitatii impus de francizor, de a-l remunera pe francizor, de a coopera cu francizorul si de a pastra confidentialitatea asupra intregului sistem. De asemenea, sunt prevazute in contractul de franciza si anumite clause speciale cum ar fi clauza de exclusivitate si clauza de neconcurenta, clause referitoare la vanzarea produselor sau a serviciilor. Fiind un contract international, se impun si anumite clause specifice cum ar fi: legea aplicabila contactului, clauza compromisorie, clauza privind jurisdictia competenta, clauza de impreviziune. In ceea ce priveste incetarea francizei, se face distinctie intre contractul pe durata determinate si cel pe durata nedeterminata. Sunt analizate conditiile de reinoire a contractului., de cesiune, precum si de incetare a acestuia fie implinirea termenului, prin reziliere, prin decesul/ dizolvarea/ unei parti. Reteaua de franciza este acea structura organizatorica, exclusiv de natura contractuala, care reuneste comercianti cu interese commune, animati de un scop unic, care genereaza vointa membrilor retelei de a colabora in vederea aducerii la indeplinire a scopului comun. Reteaua da nastere la doua categorii de raporturi, cu particularitati proprii: raporturi interne(vrticale si orizontale) si raporturi externe(raporturile mebrilor retelei cu tertii In concluzie, putem afirma faptul ca franciza incepe sa detina un rol de marca in mediul de afaceri contemporan, in contextual in care nteligenta si creativitatea umana incrporata in bunuri incorporale, indeosebi know-know-ul, au devenit valori economice capabile sa genereze un plus de valoare. In Statele Unite, franciza este considerate ca fiind cel mai plin de success concept de marketing creat vreodata, in special in domeniul restaurantelor, franciza angajeaza in Statele Unite cel mai mare numar de femei, adolescenti, persoane handicapate si minoritati entice. De asemenea, este pe cale de a se transforma intr-o sursa de venituri si pentru persoanele de varsta a treia. Potrivit datelor publicate in numarul 4 mai 1991 de "Financial times", daca vanzarile in sistem de franciza ar putea fi comparate cu produsul national brut, numai sistemul American de franciza de distributie ar echivala cu a saptea putere economica din lume. Exportul de franciza nu a fost decat o consecinta fireasca a succesului ei ca afacere, iar astazi, daca este adevarat ca ne indreptam spre o lume fara frantiere, franciza reprezinta o componenta a acestei tendinte. Daca asistam la o internationalizare a comertului, a productiei si serviciilor, franciza este una din modalitatile de internationalizare a acestor activitati. Astazi se poate calatori in toata lumea cu automobile inchiriate in reteau Rent a Car, cazandu-te in hoteluri din reteaua Ramada, luand masa in restaurante Pizza Hut ori McDonald's la preturi accesibile si beneficiind de servicii de calitate. Multinational, global, European, sunt astazi termenii uzuali pentru retelele de franciza. Francizorii din Statele Unite opereaza in present in peste 160 de tari, iar firmele specializate si-au deschis reprezentante in zone indepartate in dorinta de a cuceri noile piete. Asociatia internationala de franciza inregistreaza o multime de francizori americani care se extind, annual, peste hotare. Schimbarile politice din Romania au determinat importante mutatii in sfera economica si sociala. Guvernele care s-au bucurat de sufragiile alegatorilor si-au propus sa accelereze reforma si restructurarea economiei romanesti, cu accent deosebit pe procesul de privatizare, process care i-a stimulat pe proprietarii unor retele de franciza sa se extinda in tara noastra. Europa Centrala si de Vest, reprezinta pentru franciza o zona extrem de promitatoare, nu numai pentru ca privatizarea este o prioritate aici, dar si pentru ca apropierea occidentului de popoarele din estul si din centrul Europei au drept reultat o mai mare receptivitate fata de conceptele occidentale, cum ar fi franciza. De exemplu, in polonia proprietarii nu au prbleme cu forta de munca calificata - a lucra in cadrul unei firme occidentale inca insemana a avea un statut deosebit. Guvernele locale par sa reziste tentatiei de a limita franciza prin lege si norme excesiv de restrictive. Desi cadrul legal recunoscut este, in general, essential pentru initiativa particulara, tratarea separata a francizei in legislatie (cu exceptia domeniului de protectie a proprietatii intelectuale) poate fi o piedica pentru orice franciza, dar este prea devreme sa spunem daca vor continua sa evite o asemenea legislatie nedorita. Institutiile finaciare locale insa nu au capacitatea sau dorinta de a finanta la sacra mare. Franciza stimuleaza dezvoltarea economica. Chiar si unitatile de tip fast food - deseori criticate - din punct de vedere al intreprinderilor si al respectarii standardelor - aduc cu ele disciplina de care au atata nevoie tarile mai putin dezvoltate. Proprietarii din tarile cu economie de piata matura transfera know-know, care este util economiei locale. Franciza stimuleaza activitatea din sectorul particular, care, in ultima instanta, etse baza unei dezvoltari durabile. Initiativa particulara si franciza se stimuleaza reciproc. Ambele au devenit foarte populare in scurt timp. In ceea ce-l priveste pe cesionar, daca independenta absoluta este obiectivul sau, sistemul de franciza nu il va avantaja prea mult, pentru ca nu incurajeaza initiativa decat in liniile generale impuse de compania-mama. Spiritul de echipa este foarte important. El va avea nevoie de experienta celorlalti si va putea sa le impartaseasca si el propunerile sale. Desigur, flexibilitatea in a accepta initiativele (cele care duc la rezultate pozitive concrete) difera de la companie la companie. Uneori, s-ar putea ca sugestiile venite de la centru sa-l nemultumeasca pe concesionar, dar el trebuie sa se adapteze sis a fie loial, intrucat la bunul renume al companiei contribuie si el. Franchisingul continua sa se dezvolte, sa se extinda in toate domeniile, una din caracteristicile sale principale fiind complexitatea mereu in crestere. Aspectele economice, aspectele contractuale, cele sociale precum si alte elemente ce influenteaza activitatea unei francize, formeaza un ansamblu tot mai dificil de descifrat atat pentru francizori cat si pentru concesionari. Expansiunea constanta a francizei dincolo de granitele nationale a contribuit la dezvoltarea continua a comertului mondial. Ceea ce la inceput parea in ochii unor critici o "americanizare" nedorita a celorlalte economii din perioada postbelica, a devenit o metoda larg acceptata de societatile comerciale din intreaga lume, pentru a vinde produse si servicii in afara tarilor lor de origine. Sub aspect juridic, conditiile sunt extrem de variate la nivel mondial. Astfel, unele tari au legi sau reguli care se aplica in mod expres francizei, cum este cazul Statelor Unite ale Americii, unde in anumite state exista astfel de legi. Majoritatea celorlalte tari nu au legi speciale privind franciza, dar, deoarece contractul de franciza este elementul essential pentru asemenea relatii, se aplica legile care reglementeaza contractile. Secretul succesului acestui gen de afacere are mai multe explicatii. Francizorul, adica titularul marcii sic el care a pus la punct afacerea are posibilitatea sa se dezvolte rapid, cu costuri mai mici. Francizatul incepe o afacere verificata si riscurile sunt mai mici, chiar daca nu sunt total eliminate. Pe de alta parte, s-a dovedit ca si piata este mult mai interesata de branduri cunoscute ce functioneaza in franciza. Totalul investitiei de initiere a unei afaceri de franciza este suma compusa din taxa de intrare, costul amenajarii spatiului, costul echipamentelor cheltuielile de instruire si stocul initial de marfa daca este cazul. Dupa lansarea afacerii, francizatul urmeaza sa ii plateasca francizorului redevente lunare pentru asistenta continua si pentru dreptul de folosire marcii. Redeventele tind spre zero in comert si ajung la 5-20% din cifra de afaceri in servicii. Una din cele mai cunoscute francize la nivel mondial este franciza RAMADA. Pentru a intra in sistemul Ramada se pateste o taxa de 50.000 euro fara tva , la care se adauga o redeventa de 10% din cifra de afaceri a hotelului obtinuta doar din cazare. In prezent sunt 4 hoteluri affiliate la lantul Ramada, din care 3 sunt situate in Bucuresti. Anul acesta se preconizeaza deschiderea unui nou hotel de 4 stele sub sigla Ramada in Cluj, care va avea 120 camere, 2 restaurante, terasa, bar de zi si piscine. Investitia in acest nou hotel a fost de peste 15 milioane de euro si a fost realizata de compania CBC Development Design. Hotelul face parte dintr-un centru de afaceri, in valoare de 25 de milioane de euro, care mai include spatii comerciale, birouri si un centru de conferinte. A fost aleasa acesta franciza in prezenta lucrare, datorita renumelui si inalta calitate a serviciilor care fac obiectul contractului de franciza. Francizorul si-a creat o reputatie si prin modul sau caracteristic de a comercializa serviciile, prin organizarea, prin conforul si luxul oferit, intr-o maniera cat mai agreata de catre clienti. Principiul de obtinere a unei francize Ramada nu este unul simplu, deoarece hotelurile ce doresc o afiliere la acest lant trebuie sa indeplineasca niste conditii foarte stricte. Mai este nevoie de o garantie in functie de investitia realizata de francizor(daca este cazul), garantie egala cu valoarea marfii comercializate. Dupa semnarea contractului de franchising, beneficiarul se bucura de toate avantajele care ii revin conform acestuia.Printre acestea amintim asigurarea calitatii carburantilor, imbunatatirea imaginii si rezultatelor acesteia prin intrarea intr-o retea cu renume, punerea la dispozitia sa a know-know-ului administrative, ethnic si operational in mod gratuit, etc. Pentru dezvoltarea economica, franciza este un puternic stimulent, in primul rand datorita faptului ca proprietarii din tari cu economie matura transfera know-know, care este util economiilor tarilor de implantare. In viitor, la nivel mondial, ponderea francizei in ansamblul activitatii economice va creste. Dminatia relativa a franchisorilor americani se va reduce pe masura ce tari precum Franta, Marea Britanie sau Germania se vor implica tot mai mult in franciza transfrontaliera. Romania nu va fi nici ea ocolita de extinderea tot mai pronuntata a franchisingului. Nu numai ca privatizarea este o prioritate aici, facand astfel tara noastra atractiva pentru franciza, dar si pentru ca apropierea Occidentului de popoarele din estul si din centrul Europei au drept rezultat o mai mare receptivitate fata de conceptele occidentale, cum este franchisingul.In plus, in tara noastra nivelul de pregatire al fortei de munca este destul de ridicat si in continua crestere, ceea ce ii fereste pe franchisori de problema gasirii de personal calificat. La acesta se adauga si un factor cu valente sociale si psihologice si anume faptul ca in Romania, a lucra in cadrul unei firme occidentale inseamna a avea un statut deosebit. Multi franchisori importanti au patruns deja pe piata tarii noastre. Si mai multi au lansat oferte serioase. Ramane de vazut daca vom putea si vom sti sa profitam de aceste oportunitati BIBLIOGRAFIE Balaure V., Adascalitei V. - "Marketing", Editura Uranus, bucuresti, 2002 Bejan F., - "Franciza. Cum sa faci avere prin metode teste de altii", Editura Rentrop & Straton, Bucuresti, 2005 Bortos I., - "Firmele autohtone au simtit gustul francizelor" in "revista Capital" 13 mai 2007 Fota C, degeratu L., "contracte comerciale internationale", Craiova, 2001 Gheorghiu Gh., Turcu C., " Operatiunile de franciza", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002 Miron D., "Comert international" , Editura ASE, Bucuresti, 2003 Toma S., Popescu N., "Franciza in Romania" in "Bazele comertului. Studii de caz", editura ASE, Bucuresti, 2004 www.infofranciza.ro www.franciza.ro www.insse.ro (Institutul National de Statistica) www.majestic.ro CONTRACTUL DE FRANCIZA (FRANCHISING) Nr. Data . I. PARTILE CONTRACTANTE: 1.1. S.C. .. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ., str. nr. .., bloc ., scara ., etaj .., apartament .., judet/sector .., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ., sub nr. .. din , cod fiscal nr. . din .., avand contul nr. ., deschis la .., existand si functionand potrivit legislatiei statului .. reprezentata de , cu functia de , cetatean .., posesor act de identitate/pasaport in calitate de francizor, si 1.2. S.C. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) .., str. . nr. .., bloc ., scara .., etaj .., apartament ., judet/sector .., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului , sub nr. din .., cod fiscal nr. din , avand contul nr. , deschis la ., existand si functionand potrivit legislatiei statului reprezentata de , cu functia de .., cetatean , posesor act de identitate/pasaport in calitate de beneficiar, au convenit sa incheie prezentul contract de franchising, in urmatoarele conditii: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Francizorul se angajeaza, prin prezentul contract, sa puna la dispozitia beneficiarului marca de fabrica (de comert, de serviciu) pentru distribuirea si/sau fabricarea produselor si/sau serviciilor prevazute in anexa nr. .. la prezentul contract, sub numele sau, controland in permanenta aceasta activitate, prin intermediul magazinelor si/sau unitatilor, pe care le-a deschis in teritoriu. 2.2. Beneficiarul se obliga sa distribuie si/sau sa fabrice produsele si/sau serviciile .. prevazute in anexa nr. .. la prezentul contract sub numele si in conformitate cu practica de afaceri a francizorului. III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Contractul se incheie pe o durata de ani, incepand cu data de .. pana la data de . . 3.2. Partile contractante pot conveni prelungirea prezentului contract prin incheierea, in scris, a unui act aditional, semnat de ambele parti. IV. PRETUL CONTRACTULUI 4.1. Preturile de distributie si/sau de fabricatie pentru produse si/sau de servicii sunt cele inscrise in anexa nr. la prezentul contract, preturi care includ: .. . . 4.2. Preturile pot fi modificate numai cu acordul scris al partilor contractante. Oricare parte contractanta care solicita modificarea pretului se obliga sa notifice cealalta parte cu acordarea unui preaviz de .. zile. V. MODALITATILE DE PLATA. REDEVENTA 5.1. Beneficiarul se obliga sa achite francizorului pretul produselor si/sau serviciilor astfel: a)    - datele efectuarii platii . b)    - locul efectuarii platii . c)    - modalitatea de plata 5.2. Beneficiarul va plati francizorului pana la data de ale fiecarui/ei . an/luni un procent de % din valoarea produselor si/sau serviciilor receptionate, aceasta reprezentand redeventa cuvenita francizorului. VI. OBLIGATIILE PARTILOR: 6.1. Francizorul se obliga: a)    sa puna la dispozitia beneficiarului, gratuit, design-ul, instructiunile necesare privitoare la mobilier si decorare pentru spatiile de desfacere si/sau fabricatie, spatiu pe care in prealabil l-a avizat; b)    sa acorde gratuit asistenta tehnica in domeniul conducerii si instruirii profesionale pe toata durata contractuala; c)    sa puna la dispozitia beneficiarului marca de fabrica, de comert sau de serviciu, al carei titular este; d)    sa puna la dispozitia beneficiarului licenta si know-how-ul unui proces deja existent de fabricatie si distributie; e)    sa transmita pana la data de .. beneficiarului dreptul de folosinta exclusiva, in limitele teritoriului, a marcilor puse la dispozitie; f) sa nu foloseasca nici o alta marca sau nume pentru produsele respective, altele decat cele care au fost cesionate beneficiarului; g)    sa livreze produsele comandate de beneficiar, in cantitatile, calitatile si termenele pe care acesta le-a solicitat prin inscrisuri, conform regulii INCOTERMS 1990; h)    sa verifice punctele de desfacere si/sau de fabricatie deschise de beneficiar; i) sa nu numeasca, pe durata derularii contractului, un alt beneficiar sau distribuitor pentru produsele si/sau serviciile ce fac obiectul prezentului contract; j) sa garanteze produsele si/sau serviciile conform termenelor inscrise, in anexa nr. .. la prezentul contract; k)    sa inceteze furnizarea anumitor produse beneficiarului, daca acest lucru se justifica prin conditiile economice; l) in decursul fiecarui an, sa instruiasca un numar de maximum . salariati ai beneficiarului, in tehnici si metode de distribuire a produselor, la sediul sau, pe o perioada nu mai lunga de . zile. Cheltuielile pentru aceasta operatiune (de salarizare, transport si cazare ale personalului instruit) vor fi suportate de beneficiar. 6.2. Beneficiarul se obliga: a)    sa vanda produsele sau sa presteze serviciile, cu respectarea stricta a conditiilor contractuale sau, dupa caz, si realizarea productiei conform licentei francizorului si aplicarea procedeelor tehnice primite de la acesta; b)    sa vanda produsele numai in zona teritoriala determinata prin contract; c)    sa efectueze investitii, dupa caz, pentru a putea pune in aplicare formula de productie a francizorului; d)    sa accepte dreptul de control al francizorului; e)    sa desfasoare intreaga activitate sub numele comercial/marca francizorului; f) sa faca cunoscut tertilor si consumatorilor faptul ca este beneficiarul francizorului; g)    sa informeze permanent pe francizor asupra modificarilor din planul legislativ, administrativ si de afaceri, in teritoriu; h)    sa-si asigure un stoc de produse care sa permita o activitate continua; i) sa achite francizorului contravaloarea produselor, sa plateasca redeventa, in conditiile stipulate in prezentul contract, si sa suporte contravaloarea cheltuielilor de transport si asigurare a produselor; j) sa nu divulge la terte persoane know-how-ul furnizat de catre francizor, atat pe toata durata contractului, cat si ulterior; k)    orice atingere ori contestare din partea unor terte persoane, in limitele teritoriului, la adresa marcilor cesionate, va fi adusa imediat la cunostinta francizorului specificandu-se toate aspectele relevante; l) va lua orice masuri de natura a preveni eventualele incalcari sau de a apara marcile cedate. VII. GARANTII 7.1. Francizorul garanteaza produsele conform termenelor de garantie stipulate in anexa nr. la prezentul contract. 7.2. Francizorul se obliga sa asigure, pe cheltuiala sa, prin grija beneficiarului, service-ul pentru produsele necorespunzatoare. Punctul de service va fi organizat conform instructiunilor francizorului, in teritoriu, la sediul beneficiarului si va fi utilizat numai pentru produsele ce fac obiectul prezentului contract. 7.3. Francizorul se obliga sa puna la dispozitia beneficiarului intreaga documentatie privind service-ul, in termen de zile, de la deschiderea primului magazin. VIII. ALTE CLAUZE 8.1. Beneficiarul nu va promova distribuirea produselor in afara teritoriului si nici nu va vinde produse similare cu cele care fac obiectul prezentului contract, dar va putea sa onoreze comenzi pentru livrarea de produse in afara teritoriului emise de: a)    consumatori; b)    alti beneficari ai francizorului. IX. INVALIDAREA PARTIALA 9.1. Rezilierea totala sau partiala a clauzelor contractului nu are nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre parti. 9.2. Prevederile alineatului precedent nu sunt de natura sa inlature raspunderea partii care, din vina sa, a determinat incetarea contractului. X. DIVIZAREA CONTRACTULUI 10.1. In cazul in care una sau mai multe clauze ale prezentului contract vor fi declarate nule, clauza/clauzele valide isi vor produce, in continuare, efectele, cu exceptia cazurilor in care clauza/clauzele anulate reprezinta o obligatie esentiala. 10.2. In conditiile prevazute la alineatul precedent sunt considerate esentiale urmatoarele obligatii: ..*). XI. RENUNTAREA LA DREPTURI 11.1. Faptul ca (una dintre parti) nu insista pentru indeplinirea stricta a clauzelor prezentului contract sau nu-si exercita vreuna dintre optiunile la care are dreptul in baza prezentului contract nu inseamna ca renunta la drepturile pe care urmeaza sa le dobandeasca in temeiul prevederilor sale. XII. CESIUNEA CONTRACTULUI 12.1. Partile contractante nu vor putea cesiona drepturile si obligatiile prevazute de prezentul contract unei terte persoane fara acordul expres, dat in scris de cedent. 12.2. Acordul prevazut la alineatul precedent trebuie comunicat de cesionar in termen de .. zile de la data cand cedentul i-a cerut acest acord; in caz contrar se prezuma ca cesionarul nu a consimtit cesiunea contractului. XIII. FORTA MAJORA 13.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 13.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de .. (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 13.3. Daca in termen de (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. XIV. CONSECINTE ALE INCETARII EFECTELOR CONTRACTULUI 14.1. In cazul incetarii efectelor prezentului contract, beneficiarul este obligat: a)    sa restituie, pe cheltuiala sa, francizorului toate produsele aflate in stoc care nu au fost integral platite; b)    sa plateasca toate sumele datorate francizorului, chiar daca asemenea sume au o scadenta ulterioara datei incetarii contractului. XV. CLAUZA PENALA 15.1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati daune-interese in valoare de .., astfel: . XVI. CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE 16.1. Partile se obliga sa pastreze confidentialitatea datelor, informatiilor si documentelor pe care le vor detine ca urmare a executarii clauzelor prezentului contract, potrivit prevederilor angajamentului, anexa nr. . XVII. NOTIFICARI 17.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 17.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 17.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 17.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia din modalitatile prevazute la alineatele precedente. XVIII. SOLUTIONAREA LITIGIILOR 18.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, conform regulamentului sau. XIX. INCETAREA CONTRACTULUI 19.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unui/unei tribunal arbitral/instante judecatoresti, in cazul in care una dintre parti: nu isi executa una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct. ., din prezentul contract; este declarata in stare de incapacitate de plati sau a fost declansata procedura de lichidare (faliment) inainte de inceperea executarii prezentului contract; cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract fara acordul celeilalte parti; isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notificare scrisa, de catre cealalta parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea prezentului contract. sau in termen de .. zile de la data primirii notificarii prin care i s-a adus la cunostinta ca nu si-a executat ori isi executa in mod necorespunzator oricare dintre obligatiile ce-i revin. 19.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte parti, cu cel putin zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele. 19.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante. 19.4. Prevederile prezentului capitol nu inlatura raspunderea partii care in mod culpabil a cauzat incetarea contractului. XX. CLAUZE FINALE 20.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 20.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 20.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 20.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de . exemplare, din care .. astazi ., data semnarii lui. Incheiat astazi . in .. exemplare. FRANCIZOR BENEFICIAR .. *) Ex: obligatia vanzatorului de a livra produsele, obligatia cumparatorului de a plati pretul. Anexa ANGAJAMENT Prezentul angajament pentru pastrarea confidentialitatii datelor, informatiilor si documentelor a fost incheiat intre si . si este conex contractului incheiat intre acestea si inregistrat sub nr. ., din . I. Obiect Informatiile pe care le obtine (numele persoanei fizice sau, dupa caz, juridice) ca efect al executarii contractului sus-mentionat sunt strict confidentiale. Sunt confidentiale urmatoarele informatii: a)    situatia financiara; b)    proiectele de afaceri; c)    produsele nelivrate pietei; d)    procesele de fabricatie; e)    licentele sau brevetele de inventii; f) alte informatii care reprezinta pozitia pe piata a (numele/denumirea) . . De asemenea, sunt confidentiale si urmatoarele documente care s-au pus sau se vor pune la dispozitia (numele, denumirea) .. . II. Sfera circulatiei informatiilor (numele/denumirea) .. poate dezvalui informatii sau poate pune la dispozitie documente dintre cele mentionate la pct. 2 sau 3 numai persoanelor implicate in executarea clauzelor contractului sus-mentionat. Persoanele implicate in executarea contractului, respectiv managerii, contabilii, consilierii juridici si alte categorii de persoane, nu vor putea dezvalui informatiile confidentiale, cu exceptia cazului in care (numele/denumirea) . aproba in scris aceasta posibilitate. (numele/denumirea) va folosi informatiile numai in scopul luarii unor decizii cu privire la executarea contractului sus-mentionat, fiind tinute sa nu le utilizeze in nici un alt scop. III. Durata angajamentului Durata prezentului angajament este .., in afara de cazul in care una dintre parti notifica in scris celeilalte incetarea lui inainte de termen. Notificarea prevazuta la pct. 7 trebuie sa fie facuta cu zile inainte de a deveni efectiva hotararea, dar nu mai mult de ultima zi a duratei prezentului angajament. IV. Sanctiuni pentru nerespectarea angajamentului Partea care incalca prevederile prezentului angajament se obliga la plata unor despagubiri astfel: . Exonereaza de raspundere urmatoarele situatii: a)    daca informatiile erau cunoscute inainte de a fi fost obtinute de la ; b)    informatia a fost primita dintr-o sursa neconfidentiala; c)    dezvaluirea informatiei s-a facut dupa ce s-a primit acordul scris pentru aceasta; d)    informatia era de circulatie publica la data dezvaluirii ei; e)    . a fost obligata in mod legal sa dezvaluie informatia. V. Incetarea angajamentului Incetarea angajamentului are loc la incheierea duratei lui. La data incetarii lui, informatiile prevazute la pct. 2 si 3 nu mai au caracter confidential, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. Prezentul angajament s-a incheiat in . exemplare, din care .., astazi . SEMNATURILE PARTILOR

E posibil sa te intereseze alte documente despre: proiect franciza studiu de ca, Baza materiala si umana firma sc pizza hut, qreferat franciza hotel, Motivatia C3AEntreprinzatorului in deschiderea unei gogosarii, franciza ramada in romania studiu de caz,

---

Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com

Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii }