Planul pentru turismul national al Romaniei

Planul pentru turismul national al Romaniei

INTRODUCERE

I Cadrul general si obiectivele

Sectorul turismului din Romania a fost afectat de absenta unei politici generale de dirijare si orientare a sectorului. Un Master Plan pentru dezvoltarea turismului din Romania a fost intocmit cu peste zece ani in urma; totusi, spre marea frustrare a actionarilor din sectorul turismului, recomandarile acestuia nu au fost niciodata implementate. In ultimii ani, asistenta tehnica a fost asigurata de Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite (UNDP) si cateva organizatii neguvernamentale si agentii donatoare inclusiv USAID, GTZ si CHF International pentru o serie de proiecte separate (ca de exemplu, la nivelul Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT) dezvoltarea website-ului, cercetare de piata, consultanta la nivel local, infiintarea centrelor de informare a turistilor).

Desi sectorul turismului a beneficiat fara indoiala in cea mai mare parte de aceasta asistenta, implementarea izolata a acestor masuri, fara a fi integrate intr-un plan strategic general, se pare ca genereaza rezultate partiale. In plus,majoritatea acestor agentii isi vor reduce activitatea din Romania ca urmare a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana in ianuarie 2007.

In acest scenariu, Guvernul Romaniei a stabilit ca este urgent necesar un Master Plan al dezvoltarii turismului, pentru a pune bazele implementarii unei abordari durabile a dezvoltarii turismului din Romania. S-a hotarat incheierea unui contract cu Organizatia Mondiala a Turismului pentru aceasta actiune.

Acest Master Plan al dezvoltarii turismului cuprinde o perioada de 20 de ani, pana in 2026. Concret, el cuprinde un program de actiune pe sase ani (2007-2013) in conexiune cu sustinerea financiara prin fondurile structurale, la care Romania are acces ca urmare a integrarii in Uniunea Europeana in ianuarie 2007.

Obiectivul imediat este formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea si managementul durabil al industriei turismului in ceea ce priveste resursele naturale si culturale si prezentarea acestui obiectiv in forma unui Master Plan al dezvoltarii turismului pe termen lung, cuprinzand perioada 2007-2026. Acest plan reprezinta politica de umbrela care include diferite planuri si strategii, descrise in asa fel incat sa optimizeze contribuŃia sectorului la economia nationala. Se anticipeaza ca populatia Romaniei va beneficia din dezvoltarea turismului, prin:

- Cresterea incasarilor valutare;

- Aducerea economiei si societatii romanesti la nivelul existent in tarile Uniunii Europene;

- Cresterea calitatii vietii;

- Cresterea si incurajarea investitiilor in toate domeniile adiacente ale turismului;

- Stimularea crearii de locuri de munca;

- Stimularea dezvoltarii;

- Consolidarea sporirii si pastrarii patrimoniului cultural;

- Contributia la dezvoltarea si conservarea resurselor materiale si naturale din intreaga tara

- Distribuirea beneficiilor turismului in toate regiunile Romaniei.

Guvernul Romaniei a decis intocmirea Master Planului de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO). UNWTO a constituit o echipa formata din sase consultanti internationali in domeniul turismului, specializati in Planificare, Marketing, Investitii, Statistica, Stiinte economice, Structuri institutionale si Dezvoltarea resurselor umane. Ei au lucrat timp de peste sase luni, din ianuarie pana in iulie 2007. Echipa de consultanti internationali a fost asistata de o echipa de aproximativ 20 de specialisti romani.

In afara muncii de cercetare la birou, s-au efectuat multe deplasari in majoritatea regiunilor tarii si s-au purtat discutii cu numeroase persoane si reprezentanti din sectorul privat al turismului..

Punctul slab al strategiilor anterioare de dezvoltare a turismului a fost neimplementarea recomandarilor. Disponibilitatea fondurilor structurale de la Uniunea Europeana pana in 2013 reprezinta o resursa majora de facilitare a implementarii recomandarilor Master Planului. Totusi, hotararea de a duce planul la bun sfarsit ramane esentiala. In acest scop, recomandarile au fost incluse in Planul de actiune, alaturi de organizatiile 'lider' care au fost identificate ca fiind responsabile cu implementarea. In plus, s-a solicitat guvernului sa numeasca un Comitet de implementare, pentru urmarirea progresului si acordarea asistentei pentru depasirea unor obstacole neprevazute.

Integrarea in Uniunea Europeana implica eliminarea controalelor la frontiera pentru majoritatea statelor membre, iar in cazul Romaniei acest lucru are o semnificatie deosebita avand in vedere ca Ungaria si Bulgaria sunt tari invecinate cu Romania si membre ale UE, furnizand aproximativ o treime din sosirile totale de vizitatori.

Controalele la frontiera sau de imigratie la granitele rutiere, feroviare, fluviale sau maritime dintre Romania si tarile membre ale UE sunt in prezent in tranzitie, urmand ca in scurt timp sa fie total desfiintate. Acest lucru va avea drept rezultat pierderea mecanismului fundamental de colectare a datelor privind sosirile si plecarile vizitatorilor.

Patrimoniu Cultural

1 Monumente istorice

Romania are sapte obiective turistice incluse in patrimoniul mondial UNESCO. Unele din acestea sunt deosebite prin faptul ca reprezinta grupuri de puncte de atractie intr-o anumita zona si nu un singur centru de interes:

Delta Dunarii (desemnata in 1991)

Manastirile din Moldova (1993) - 7 puncte de interes

Manastirea Horezu (1993)

Satele cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999) - 7 puncte de interes

Cetatile Dacice din Muntii Orastie (1999) - 6 puncte de interes

Centrul istoric din Sighisoara (1999)

Bisericile de Lemn din Maramures (1999) - 8 puncte de interes

Varietatea si raspandirea acestor centre importante reprezinta un beneficiu major in incurajarea dispersiei vizitatorilor in tara si in special in zonele rurale. Faptul ca aceste obiective fac parte din patrimoniul UNESCO ajuta la cresterea gradului de constientizare a calitatii ridicate a numeroase monumente istorice din Romania.

Lista de patrimoniu a Ministerului Culturii si Cultelor cuprinde aproape 30.000 monumente istorice, din care 6.614 sunt desemnate drept obiective de interes national si international. Acestea includ sit-uri arheologice, cladiri de interes istoric si arheologic inclusiv structuri, monumente si statui de cult si laice.

Exista un numar de 288 cladiri incluse in categoria caselor memoriale. Acestea variaza de la Castelul Peles pana la case saracacioase a unor celebri oameni de cultura si de litere.

Placile comemorative reprezinta o caracteristica a numeroase cladiri de notorietate.

Judetele cu cea mai mare concentratie de monumente istorice sunt - Arges, Mures, Sibiu, Cluj, Brasov, Prahova, Covasna, Dambovita, Bucuresti, Constanta si Hunedoara.

Acest lucru indica faptul ca regiunile centrale si litoralul Marii Negre sunt cele mai importante din perspectiva patrimoniului cultural.

2. Muzee si galerii de arta

Muzeele reprezinta o componenta semnificativa a punctelor de atractie frecventate de catre vizitatori. In 2005 existau 675 muzee inregistrate oficial care atrag un numar total de 10.488.000 vizitatori. Aceasta reprezinta o crestere de 29% al numarului de vizitatori pentru muzee din 2000 si o crestere de 19% a numarului de vizitatori in muzee pentru aceeasi perioada.

3.Patrimoniul religios

Incepand din 1990, o data cu eliminarea restrictiilor de ordin religios, s-a constatat nu numai o extindere a practicilor religioase, dar si efectuarea unor investitii semnificative in restaurarea cladirilor si institutiilor istorice religioase. Multe din vechile manastiri reprezinta mai degraba exemple de locatii locuite, insufletite, decat de arhitectura deteriorata.

Bogatia si unicitatea cladirilor religioase din Romania a fost recunoscuta de UNESCO prin includerea in Patrimoniul mondial a 7 biserici din Moldova, 7 biserici fortificate din Transilvania, 8 biserici din lemn din Maramures, precum si a Manastirii Horezu.

Din aproximativ 12.800 de cladiri de religie ortodoxa din tara, incluzand peste 380 de manastiri, circa 2.400 au fost identificate ca avand semnificatie istorica sau arhitecturala.

Exista in plus multe cladiri interesante care apartin altor secte, precum si moschee si sinagogi.

Sunt inca necesare lucrari de restaurare , dar acestea reprezinta un punct de atractie pentru vizitatori.

Nu se cunoaste numarul de vizitatori ai cladirilor religioase in cadrul circuitelor turistice, dar numarul acestora este semnificativ. In perioadele de varf, cum ar fi in lunile de vara, vizitele la asezari populare cum sunt cladirile din Patrimoniul mondial UNESCO provoaca aglomeratie care necesita o administrare atenta. Sunt practicate taxe reduse de intrare la multe manastiri si unele biserici. Taxele pentru fotografiere, acolo unde se percep, tind sa fie ridicate.

In afara de vizitele in scop de pelerinaj sau rugaciune, majoritatea vizitelor turistilor la obiective turistice sunt de preferinta orientate catre cladiri religioase. Acestea formeaza "coloana vertebrala" a atractiilor turistice din tara.

Turismul activ

Sporturi de iarna

In Romania exista in jur de 27 zone de schi omologate, cu aproximativ 80 de partii de schi autorizate. In aceste zone, exista o larga gama de mijloace de transport pe cablu, cum ar fi teleschi, telegondole, telescaun si telecabine, avand o capacitate de peste 35.000 de persoane pe ora.

Amenajarea multor zone de schi nu este suficient de performanta pentru a asigura zapada naturala suficienta pentru un sezon al sporturilor de iarna de 3-4 luni. Zapada artificiala este tot mai mult utilizata, acolo unde sunt suficiente resurse de apa. Totusi, incalzirea climei din ultimele ierni a avut drept rezultat caderi de zapada sub medie si chiar producerea zapezii artificiale a fost dificila in multe zone.

Se inregistreaza o mare cerere pe perioada iernii, in weekend-uri, atunci cand sunt conditii de zapada favorabile. Multe statiuni si-au limitat zonele de parcare respective, ceea ce a condus la o congestionare semnificativa a traficului. Se pare ca imbunatatirea accesului in statiunile de schi ar avea o influenta mai mare asupra realizarilor acestora decat cresterea capacitatilor de transport pe cablu.

Se remarca un nivel scazut al activitatii turistice aferente vizitatorilor straini sositi pentru sporturi de iarna. Statiuni precum Poiana Brasov atrag grupuri de turisti straini care petrec sejururi in cursul saptamanii, ceea ce este in avantajul cresterii gradului de ocupare a structurilor de cazare, fara a mari semnificativ congestionarea traficului. In ceea ce priveste produsul sporturilor de iarna, Romania nu dispune de statiuni la nivelul standardelor internationale. Pret - transport, precum si cazarea - reprezinta principalul factor de selectare a Romaniei de catre turistii straini entuziasmati de sporturile de iarna.

In pofida atractiei traficului in vacantele de vara, precum si a activitatii specifice conferintelor din primavara si toamna, gradul mediu de ocupare a structurilor de cazare din statiunile montane a fost de numai 22% in 2005. Aceasta cifra sugereaza ca, in general, exista suficiente capacitati de cazare in oferta.

Drumetii (Hiking)

Desi necuantificabil din punct de vedere al numarului de excursionisti, traseele montane in Carpati reprezinta un modalitate populara de distractie pentru romani si pentru unii vizitatori straini.

Traseele pentru excursiile montane sunt efectuate de autoritatie locale, iar eliberarea si marcarea acestora se face cu asistenta SALVAMONT. Totodata, SALVAMONT ofera informatii in legatura cu dificultatea traseelor si echipamentul de care au nevoie excursionistii. In prezent, exista 301 trasee pentru excursii montane autorizate. Lungimea acestora variaza de la 1 la 20 ore de mers pe jos.

Croazierele pe Dunare

Frecventa croazierelor pe Dunare a crescut rapid de la reluarea acestora in 2003

Fiecare vas are intre 100 si 120 de pasageri. Sezonul croazierelor dureaza din martie pana in noiembrie. Acest sezon turistic prezinta interes pentru Asociatia Die Donau, o organizatie de colaborare cu Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007 - 2026

Croazierele dureaza pana la patru zile cu durata variabila in apele romane. Acestea sunt in mare parte organizate de tour operatorii din Romania in numele societatii care organizeaza croazierele si sunt rezervate din timp. Acestea variaza de la vizite scurte la Drobeta Turnu Severin si in interiorul Deltei Dunarii, pana la vizite complete de o zi in Bucuresti din Giurgiu / Oltenita. Continutul excursiilor este stabilit de catre organizatorul croazierei si de catre tour operatori.

Turistii care participa la croaziera au ocazia de a cunoaste puntele de atractie din Romania si sunt principalii vizati pentru a deveni clienti fideli pentru acest tip de produs.

Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN), in Sectiunea 1, Cai de comunicatie, stabileste obiectivele de dezvoltare a transportului si proiectele prioritare ale infrastructurii de transport pentru perioada 2007 - 2015.

Obiectivele concrete sunt:

Modernizarea retelei de drumuri nationale. Aducerea la standarde europene a 5.700 km de drumuri. Completarea a 1.052 km de autostrada dintre Nadlac si Sibiu si construirea unei legaturi de autostrada cu Bucuresti si Constanta. In plus, sunt planificati circa 300 km de sosele de centura in jurul marilor orase.

Imbunatatirea retelei de cai ferate. Modernizarea a aproximativ 1.100 km de linii, imbunatatirea stocurilor de material rulant si a garilor pentru a creste

numarul pasagerilor cu 35% pana in 2015.

Cresterea traficului maritim. Imbunatatirea facilitatilor si infrastructurii pentru a mari volumul incarcaturii pe caile de navigatie interne.

Modernizarea aeroporturilor. Modernizarea a patru aeroporturi de nivel

national, Bucuresti Henri Coanda, Bucuresti Aurel Vlaicu, Timisoara si

Constanta, pentru a creste fluxul de pasageri pana la 11,3 milioane pana in

Dezvoltarea de succes si durabila a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv si de facilitatile turistice ci si de serviciile competitive si de calitate. Sectorul ospitalitatii si turismului este o unul pentru oameni; oameni care ofera servicii pentru oameni.

Fiind una din cele mai competitive activitati economice din lume, turismul necesita intelegere, profesionalism, angajare, organizare si o strategie eficienta de dezvoltare a resurselor umane.

Sectorul ospitalitatii si turismului implica in egala masura facilitati si servicii. Serviciile competitive pot fi asigurate doar de catre personal bine pregatit si specializat, cu o atitudine corespunzatoare, cu mentalitatea corecta, cu comportamentul corespunzator si cu performante corespunzatoare.

Crearea unei forte de munca instruite si calificate necesita pregatire, educatie de baza si cursuri de pregatire profesionala, precum si pregatire continua practica la locul de munca.

Ospitalitatea in sensul modern al acestui termen implica satisfacerea cerintelor vizitatorilor si competentele dobandite pentru a intruni - si chiar depasi asteptarile vizitatorilor. Daca asteptarile create prin activitatea de marketing si promovare a turismului nu pot fi satisfacute ca urmare a lipsei de forta de munca calificata, turismul nu se poate dezvolta durabil.

Aceasta nu se refera doar la turistii straini care vin in Romania, ci si la romanii din propria tara; se refera la turismul international si in egala masura la turismul intern.

Conform statisticilor disponibile pentru 2006, peste 80% din innoptari au fost cumparate de catre turisti romani si mai putin de 20% de catre turisti straini. Ambele categorii de turisti merita sa beneficieze de servicii de calitate, adecvate si de ospitalitate

Aptitudinile in ce priveste prestarea serviciilor din sectorul ospitalitatii, atat profesional cat si la nivel de comportament, sunt inca slab dezvoltate si necesita o atentie deosebita in anii urmatori. De asemenea imbunatatirea atitudinii fata de servicii si a mentalitatii reprezinta un aspect ce necesita atentie urgenta.

Nivelul de competenta din sectorul ospitalitatii si turismului este redus, ca urmare a lipsei standardelor de performanta, a standardelor de munca adecvate si actualizate, si a standardelor adecvate educationale si de pregatire.

Pregatirea organizata pentru prestarea de servicii in domeniul ospitalitatii si turismului nu este inca suficient dezvoltata. Cursurile de pregatire profesionala specializate pentru sectorul ospitalitatii pentru pregatirea personalului in vederea ocuparii locurilor de munca in acest sector sunt aproape absente iar pregatirea in turism este integrata in cursurile scolare speciale gimnaziale si in cele universitare.

Sectorul ospitalitatii din Romania inregistreaza o criza acuta de personal calificat si instruit iar acest lucru afecteaza performantele generale in servicii. Insa, criza de personal calificat nu este acelasi lucru ca si "criza de personal" in ce priveste calitatea.

Criza de personal calificat se datoreaza doar partial faptului ca un numar mare de oameni parasesc Romania pentru a lucra in strainatate, dupa ce au obtinut diploma de liceu sau universitate insa totusi nu sunt suficient pregatiti, sau dupa ce au lucrat intr-un hotel pentru scurt timp.

Aceasta criza de personal are o serie de motivatii.

Programele de instruire curente nu sunt axate pe formarea unor competente si aptitudini si nu respecta standardele. Numerosi furnizori de cursuri de pregatire elibereaza diplome si certificate necesare pentru angajare fara a asigura o instruire completa si corespunzatoare.

Un numar considerabil de tineri parasesc sectorul ospitalitatii si turismului pentru a merge sa lucreze in strainatate ca urmare a modului precar in care este vazuta o slujba in sectorul ospitalitatii si a nivelului scazut al salarizarii.

Conducerea si forurile de supervizare nu poseda aptitudinile specifice unei pregatiri interne la locul de munca pentru a pastra aceste deprinderi la nivelul cerut de standarde si pentru a mentine dorinta de performanta.

Nu exista o pregatire continua adecvata locul de munca pentru a tine pasul cu necesarul de aptitudini si cunostinte al personalului existent tin sectorul ospitalitatii la diferite niveluri.

Criza de forta de munca calificata va creste in continuare intr-un ritm rapid ca urmare a numarului mare de hoteluri si pensiuni noi care sunt in prezent in curs de constructie si cele care sunt prevazute a se construi in urmatorii ani.

Cateva hoteluri noi sunt in constructie in Bucuresti si in alte orase si locuri din tara si un numar mare de noi unitati de cazare este prevazut a se construi. Toate aceste noi hoteluri si pensiuni au nevoie de personal calificat.

Constientizarea turismului reprezinta intelegerea de baza a principiilor ospitalitatii si turismului, a beneficiilor si consecintelor turismului si dezvoltarii turismului pentru tara, intelegerea de baza a satisfactiei vizitatorilor si a preocuparii fata de client si a preconditilor unui turism de succes si durabil.

Nivelul general al constientizarii in sectorul public al ospitalitatii si turismului este redus.

De asemenea gradul de intelegere a conditiilor si a nevoilor pentru dezvoltarea sigura si durabila a turismului intern si international, printre cei implicati si angajati in sectorul ospitalitatii si turismului, este destul de scazut. Majoritatea oficialilor si autoritatilor din sectorul public, la nivel national, regional sau local nu au o intelegere clara a principiilor de baza ale satisfactiei vizitatorilor, ale abordarii de marketing, ale comportamentului vizitatorilor si ale obiectivelor comertului cu produse turistice.

Ospitalitatea si turismul reprezinta o profesie iar intelegerea ospitalitatii si turismului reprezinta aptitudini, ce necesita o pregatire si experienta de specialitate. Insa, multi oameni sunt implicati in acest fenomen direct sau indirect si trebuie sa cunoasca principiile de baza.

Autoritatile locale de urbanism, autoritatile regionale si nationale de planificare din aproape toate ministerele si departamentele sunt intr-un fel direct sau indirect implicate in organizarea si dezvoltarea turismului. Unele decizii de urbanism contravin obiectivelor de dezvoltare a turismului; unele strategii de dezvoltare afecteaza dezvoltarea sigura a turismului.

Dezvoltarea turismului este un aspect extrem de sensibil, deoarece turismul reprezinta una din cele mai competitive activitati economice din lume. Dezvoltarea turismului nu se produce automat, deoarece este legata de imagine si de reputatie. Turismul de succes si durabil necesita o cooperare intre toti factorii de raspundere si necesita formarea de parteneriate intre sectorul public, care trebuie sa sprijine turismul, si sectorul privat, care trebuie sa ofere facilitatile si serviciile pentru diferite piete si segmente de piata. Fara intelegerea obiectivelor si a problemelor reciproce turismul nu se va dezvolta in mod satisfacator si benefic.

Principalul obiectiv pentru industria ospitalitatii pentru o destinatie turistica este de a genera satisfactia turistilor, care s-au bucurat de o experienta pozitiva si sunt dispusi sa revina si sa povesteasca altora.

5. Concluzii

Romania poate dezvolta si exploata beneficiile turismului religios prin multitudinea de manastiri din Moldova, Maramures sau bisericile fortificate din Transilvania care pot fi incluse in circuite turistice de tip pelerinaj. Se poate de asemenea pune accent pe turismul balnear, care altadata  aducea mari beneficii Statiuni infloritoare sunt azi lasate in paragina sau vandute pe sume derizorii unor investitori care nu prezinta nici un interes fata de acest tip de turism care exploatat rational ar aduce beneficii majore.

Fondul de vanatoare de care dispune Romania poate atrage turisti straini care platesc sume mari pentru o partida de vanatoare de ursi, vulpi sau fazani.

Castelele medievale, fortificatiile, turnurile si bastioanele pot deasemenea sa fie un element de atractie deosebita pentru turistii straini. Orase ca Sighisoara, Brasov, Sibiu, Cluj, Bucuresti sau Medias pot beneficia prin restaurarea si includerea monumentelor medievale in circuitul turistic de un flux mai mare de turisti.

Delta Dunarii prin diversitatea faunei si florei poate reprezenta de asemenea un element de atractie majora pentru turistii straini. Se impun masuri pentru conservarea mediului cat si implementarea unor proiecte de infrastructura, capitol deficitar atat pentru Romania cat si pentru statul Peru.

Un alt element de atractivitate de care beneficiaza Romania este mitul lui Dracula, un simbol al tarii noastre cunoscut la nivel mondial.

Statul Peru poate exploata bogatiile naturale si antropice ale Anzilor, aici se pot organiza expeditii alpine, circuite in care turistii pot fi familiarizati cu cultura si traditiile populatiilor bastinase, pot fi incluse in circuit manifestari traditionale inca precum festivalul soarelui sau Inti Raimy, festivaluri religioase sau culturale care se desfasoara pe intreg teritoriul statului.

Un alt element ce poate duce la dezvoltarea turismului peruan o reprezinta gastrononomia, Peru fiind recunoscuta mondial ca una din cele mai diversificate. Sute de preparate din fructe de mare, carne sau cartofi asteapta sa fie degustate chiar si de cel mai experimentat turist in acest domeniu.

Atat in Romania cat si in Republica Peru turismul se afla intr-o continua dezvoltare, aceasta dezvoltare ar putea fi accelerata printr-un cadru legislativ cat mai permisiv pentru investitii straine precum si prin masuri de protectie si de punere in valoare a patrimoniului cultural, natural si antropic foarte diversificat, de care beneficiaza ambele state.

Atat Romania cat si statul andin pot accentua mai mult si pot exploata mai mult beneficiile turismului rural, religios si cultural. Statul Peru beneficiaza de cele mai mari venituri in sectorul turistic indeosebi datorita imensului patrimoniu cultural si natural de care se bucura. Leagan al civilizatiei Inca, statul andin adaposteste sute de monumente istorice datand din perioada imperiului cat si vestigii ale altor civilizatii premergatoare celei incase, cat si numeroase monumente istorice din perioada colonizarii spaniole.

Ambele state trebuie sa urgenteze reformele in sectorul turistic pentru a avea un turism de o cat mai buna calitate,ambele state trebuie sa realizeze si sa aplice proiecte de conservare a mediului natural cat si a celui antropic.

Masuri de protectie sociala se impun a fi luate atat in Romania cat si in Peru, primi pasi in acest sens au fost luati prin implementarea programelor sociale "vacanta la tara" "o saptamana la munte" "o saptamana pe litoral" programe prin care si populatia mai putin avantajata din punct de vedere material poate beneficia de servicii turistice de calitate, la preturi avantajoase.

Majoritatea turistilor care viziteaza statul andin sunt interesati de numeroasele monumente incase, raspandite pe intreg teritoriul statului andin dar in special pentru ruinele celebrului oras Machu Picchu, obiectiv istoric vizitat anual de sute de mii de turisti. Acest lucru poate avea si influente negative in special asupra structurii monumentului care se degradeaza continuu in lipsa unor lucrari ample de restauratie.

Un alt aspect negativ al dezvoltarii turismului in ambele tari este influenta pe care turistii occidentali o exercita asupra populatiei autohtone, in special pentru populatia din mediul rural.

Coruptia, birocratia excesiva sunt probleme intalnite in ambele state. Se impun a fi luate masuri pentru stoparea acestor fenomene care aduc o imagine nevgativa asupra tarii precum si asupra turismului ca element al economiei.