- vrancea zona agro-eco turistica

 

VRANCEA ZONA AGRO-ECO TURISTICA

CUPRINS

CAPITOLUL I

I.1 DESPRE VRANCEA

Numele "Vrancea" vine, asa cum spune povestea, de la cel al "Babei Vrancioaia", mama a sapte feciori chipesi si viteji.Legenda spune ca Baba Vrancioaia si-a trimis cei sapte feciori sa lupte de-adreapta domnitorului moldovean Stefan cel Mare pentru a-l ajuta intr-unul dintrerazboiele duse impotriva turcilor. Drept recompensa pentru vitejia aratata in lupta,domnitorul le-a daruit in stapanire lapte munti, cu dorinta de a alcatui un tinut care sapoarte numele de "Tara Vrancei".

Actualul judet Vrancea s-a dezvoltat pe vechea oranduire administrativa Tinutul Putnei, care se intindea de-a lungul vaii raului Putna, recunoscut oficial dedomnitorul Stefan cel Mare, in 1482, ca fiind hotarul Moldovei cu Muntenia.

In secolul al XIX-lea, raul a fost considerat de catre unionisti ca un simbol alunirii dintre Muntenia si Moldova (ex: poezia Hora Unirii a lui Vasile Alecsandri).

Granita de la Milcov a ramas pana in 1859, cand Muntenia si Moldova s-au unit subDomnitorul Alexandru Ioan Cuza, formand Principatul Romaniei.

"Vin' la Milcov cu grabire

Sa-l secam dintr-o sorbire,

Ca sa treaca drumul mare

Peste-a noastre vechi hotare."

Casa memoriala Ion Roata din Campuri, evoca povestea batranului taran IonRoata, direct implicat in evenimentele premergatoare Unirii. Ion Roata a fost un taranroman, deputat in Divanul Ad-hoc si un inflacarat sustinator al Unirii PrincipatelorMoldova si Muntenia, din 1859 este un eveniment de mare importanta in istoriaVrancei, orasul Focsani fiind capitala simbolica a Unirii.

Primul Razboi Mondial reprezinta o alta etapa importanta in istoria Vrancei,intrucat aici s-au desfasurat luptele eroice din vara anului 1917, care au culminat cumarea batalie si infrangerea trupelor germane de la Marasesti din 6 august 1917.

Vrancenii cinstesc memoria eroilor lor cazuti in Primul Razboi Mondial,marturie stand cele 41 de monumente inchinate inaintasilor, dintre care amintim:

Mausoleele din Focsani, la Marasti, Marasesti, Soveja.

Date Geografice

Vrancea, supranumita si Tara Viei si a Vinului, este situata in afaraCarpatilor de Curbura, la intersectia celor trei regiuni istorice Moldova, Muntenia siTransilvania. Veritabil punct de legatura intre cele trei provincii, din Vrancea se poateajunge cu usurinta in porturile dunarene de la Galati (90 km) si Braila (100 km) sau laMarea Neagra (Constanta - 280 km ) si Delta Dunarii (Tulcea - 215 km). Vranceaasigura prin reteaua rutiera cea mai rapida cale de acces spre Transilvania (Brasov -aproximativ 220 km) sau spre Republica Moldova (Chisinau - aproximativ 280 km,prin punctul vamal Albita-Husi).

Judetul Vrancea este localizat la aproximativ 200 km de AeroportulInternational "Henri Coanda", cel mai mare aeroport din Romania, 220 km deAeroportul International Iasi (catre Nord), la 120 km si de Aeroportul International

Jdete vecine

Cu județul Bacau catre Nord,Vrancea se invecineaza la Nord Est cu judetul Vaslui, la Est cu judetul Galati,la Sud Est cu judetul Braila, la Sud cu judetul Buzau, in Vest cu judetul Covasna si inNord cu judetul Bacau.

Agricultura

Suprafata agricola a judetului este de 255 626 ha. Judetul Vrancea este cel maimare bazin agricol al Romaniei, cu 27.235 hectare de vie. Suprafata agricola ajudetului este urmatoare:

- 148 112 ha teren arabil,

- 27 235 ha vie,

- 3 782 ha livada

- 43 720 ha pasuni

- 32 777 ha fanete.

In Vrancea viticultura constituie o activitate traditionala, de mare importantaeconomica, beneficiind de conditii naturale favorabile.

Suprafata viticola a judetului Vrancea cuprinde 3 podgorii, cu 11 centreviticole. Podgoriile corespund incadrarii in zona viticola europeana - C1a .

Cele 27 235 ha vie din Vrancea reprezinta 11 % din suprafata viticola aRomaniei, iar soiurile de vita de vie nobile reprezinta 23 % din totalulsuprafetei la nivel national.

Suprafata viticola a Vrancei este impartita in trei podgorii reprezentative:

Panciu, Odobesti si Cotesti. Podgoria Panciu, cu o suprafata de peste 8100 haa fost si ramane o permanenta atractie pentru cei doritori sa cunoasca bogatiile,frumusetile si vestigiile acestor locuri.

In trecut renumele podgoriei il faceau vinurile obtinute din soiuri traditionaleca Plavaie, Galbena, Babeasca neagra, Feteasca alba si Feteasca neagra

Ulterior au cucerit teren si altele ca: Feteasca regala, Riesling italian,Sauvignon, Pinot noir, Cabernet Sauvignon care au permis obtinerea unorvinuri cu denumire de origine si aparitia vinurilor spumante care au ridicatfaima podgoriei.

Podgoria Odobesti, cu o suprafata de aproximativ 7000 ha este cea mai vechepodgorie din tara noastra, fiind considerata ca o podgorie dacica. Profilata peproducerea de vinuri si in mod deosebit a celor albe, in podgoria Odobesti secultiva o mare varietate de soiuri. Dintre cele de origine locala existente incain cultura se mentioneaza Galbena de Odobesti, iar pe suprafete mai restransesoiurile Plavaie si Mustoasa. Dintre soiurile romanesti mai sunt intalniteFeteasca alba, Feteasca regala si Sarba, iar din cele straine se cultiva pesuprafete relativ mari Aligote, Riesling italian si Muscat Ottonel. Grupasoiurilor de struguri negri este reprezentata de Babeasca neagra si Pinot noir.

Podgoria prezinta conditii favorabile si pentru producerea strugurilor de masadin al caror sortiment nu lipsesc soiurile din grupele Chasselas si Coarnainsotite de Muscat Hamburg si Cinsaut .

Podgoria Cotesti constituie o continuare a plantatiilor viticole din podgoriaOdobesti, beneficiind de resurse heliotermice mai ridicate si cuprinde centreleviticole Cotesti, Tamboiesti , Cirligele si Vartescoiu.

In toate aceste centre viticole exista areale de producere a vinurilor albe si rosiide consum curent din soiurile Feteasca regala, Aligote, Babeasca neagra

Vinurile de calitate superioara se obtin din soiurile : Feteasca alba, Rieslingitalian, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra si Merlot.

Programul de reconversie si modernizare a plantatiilor viticole, finantat dinfonduri europene incepand cu 2008, cuprinde 606 ha, suma prevazuta a fiutilizata fiind de 7,5 milioane Euro.

Specii de animale crescute in Vrancea

- bovine - 57 150 capete

- porcine - 78 999 capete

- ovine - 184 132 capete

- pasari - 1 504 056 capete

- familii de albine - 13 868

Traditii si agro-turism

Tinutul Vrancei, o straveche vatra a etnografiei si folclorului romanesc si aunor valori culturale remarcabile, este completat de un peisaj natural de un pitorescaparte, in care sunt ocrotite monumente ale naturii de o frumusete mirifica: CascadaPutnei, Rezervatia Cheile Tisitei, Pastravaria Lepsa, Schitul Lepsa, Mausoleul de laSoveja, Focul Viu de la Andreiasu, unic in tara. "Focul Viu" - fost vulcan al Vranceise inscrie ca fiind un punct turistic de mare atractie.

In "Tara Vrancei" se mai pastreaza si astazi mestesuguri traditionale cum ar fi: prelucrarea artistica a lemnului, indeletnicire intalnita in special inzonele de munte, se remarca prin celebrele "papusi de cas", folosite delocalnici la producerea casului si a cascavalului, dar si ca obiecte dedecor. Aceste tipare mai pot fi intalnite si astazi in zonele montane laNegrilesti si Nereju;

Mestesuguri popular

tesutul obiectelor pentru impodobirea interiorului caselor;

olaritul, reprezentat foarte bine in localitatea Iresti;

confectionarea portului popular si mai ales a ineditelor masti populare.

Portul popular ilustreaza continuitatea si unitatea etnografica apoporului roman iar "parada mastilor" se bucura de un interes deosebitchiar si astazi, pastrand vechile obiceiuri, nealterate de trecereatimpului.

Judetul Vrancea dispune de un potential balneo - turistic variat si atragator,pozitia geografica, precum si cadrul natural si cel cultural istoric favorizeaza diferiteleforme de turism: de circulatie, de sejur, cultural, rural, de vanatoare si pescuit,agromontan de week-end.

Turismul de sejur este favorizat de peisajale pitoresti, nepoluate siparticularitatile microclimatice deosebite Soveja - unul din locurile cu cel mai ozonataer din tara sau Vizantea, cu apele sale minerale. Vititurismul se practica toamna intimpul culesului pentru must si permanent, pentru degustari de vinuri Panciu,Odobesti, Cotesti si imprejurimile lor. Turismul rural, ecologic si cultural intr-ocontinua dezvoltare se desfasoara in pensiuni satesti omologate, cuprinse in circuitulANTREC, precum si in cele peste 900 de case de vacanta

In fiecare an, in ultima decada a lunii octombrie, vrancenii sarbatorescFestivalul International al Viei si Vinului, manifestare in care sunt slavite vinul,portul, obiceiurile si mestesugurile de pe aceste meleaguri.

In Vrancea exista un "Drum al vinului" care traverseaza podgoriile din Cotesti,Vartescoiu, Odobesti si Panciu. Un punct de atractie deosebit il constituie "Hrubelelui Stefan cel Mare" din orasul Panciu. Aceste hrube pot fi vizitate, turistii avandoportunitatea de a vedea cum se produce vinul spumant.

Oameni de seama ai judetului Vrancea

In judetul Vrancea s-au nascut personalitati de care suntem mandri:

VirgilCandea - istoric.

Constantin C. Giurescu - istoric si om politic.

Gh. C. Longinescu chimist,

Ion Nestor - istoric si arheolog.

Anghel Saligny - fost presedinte alAcademiei Romane, remarcabil constructor de poduri si pionier in introducereaprefabricatelor din beton armat.

Duiliu Zamfirescu scriitor si diplomat.

SimionMehedinti - intemeietorul invatamantului geografic romanesc.

Dintre artistii care au origini in Vrancea si cu care ne mandrim, ii putem aminti.

Leopoldina Balanuta, Ion Dichiseanu, Emil Botta, regizorii Alecu G. Croitorusi Gh. Naghi, soprana Angela Gheorghiu.

In domeniul sportului un reprezentant defrunte al judetului Vrancea este multipla campioana de gimnastica, Gina Gogean.

Iinstituții importante din Vrancea

Resedinta Judetului Vrancea - Municipiul Focsani, este consemnat pentru prima data in documente din sec. alXVII-lea. Cunoscut in istorie ca "orasul de pe Milcov", rau care reprezenta hotaruldintre principatele Moldova si Tara Romaneasca, localitatea a ramas intiparita inconstiinta romanilor ca fiind "orasul Unirii". Pe fosta albie a raului Milcov a fostridicat in centrul municipiului Focsani Obeliscul Unirii, o lucrare a sculptorului IonJalea.

Teatrul Municipal "Maior Gheorghe Pastia" ridicat in 1913 si finalizat 6ani mai tarziu, prin bunavointa Maiorului Gheorghe Pastia este o adevarata bijuteriearhitecturala, avand o stucatura bogata in elemente de baroc si renascentiste (indecoratie), acoperita cu foita de aur. Cladirea teatrului, afectata de-a lungul anilor decutremure repetate, a fost consolidata si restaurata in intregime, fiind reinaugurata inanul 2004.

Indicatori sociali

Ca suprafata si populatie judetul Vrancea este al patrulea la nivelul ,  cu 2 regiunii .

Sud Est. Astfel, suprafata judetului este de 4 857 kmp si populatia 392 679 locuitori din care 38% locuiesc in mediul urban, iar 62% in mediul rural.

Structura pe sexe este relativ echilibrata pe ansamblul judetului, populatia femininareprezentand 50,9 la suta din totalul locuitorilor.

Judetul Vrancea, din punct de vedere administrativ - teritorial, are incomponenta doua municipii - Focsani - municipiul resedinta de judet si Adjud, treiorase - Panciu, Marasesti si Odobesti si 68 de comune.

Municipiul Focsani face parte din randul oraselor mari, cu functii economico -sociale complexe si rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii in teritoriu, celelaltelocalitati urbane incadrandu-se in categoria oraselor mici. Asezarile rurale au ingeneral functii industrial - agrare, agro - silvice, agricole si turistice sau dominantagricole (viticultura, legumicultura, zootehnice). Ele sunt si pastratoarele tezauruluietnofolcloric (zonele Valea Putnei, Valea Zabalei, bazinul superior al Ramnicului,localitatile Campuri si Soveja, Valea Siretului).

Relief

Dispus in trepte dinspre vest spre est, relieful cuprinde Muntii Vrancei (cudepresiunile intramontane Gresu si Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Campia SiretuluiInferior, marginita de Podisul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord -est si CampiaRamnicului la sud est.Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare si dealurile de podis, cuprinddealurile inalte vestice, dealurile inalte estice glacisul subcarpatic, care face legaturaintre Dealurile Subcarpatice.Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului, se inclina spre est pana laaltitudinea de 20 m, la confluenta Ramnicului Sarat cu Siretul.

Campia Siretului reprezinta treapta cea mai de jos de pe teritoriul judetului sise intinde intre glacisul subcarpatic si raul Siret, cu suprafata inclinata de la vest la estsi altitudinea cuprinsa intre 20 m si 125 m .

La nord de Valea Susitei, aspectul campiei reprezinta forma unei prisme intrepte ce coboara catre Lunca Siretului, iar in apropierea Adjudului, la teraseleSiretului se adauga cele ale Trotusului.

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a judetului Vrancea masoara 1756 km cursuri de apa,apartinand in totalitate raului Siret.

Siretul strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km,printre afluentii pe care ii primeste pe dreapta numarandu-se Trotusul, Susita, Putna,Ramnicul - Sarat.

Dintre apele judetului, cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zonacentrala a Muntilor Vrancei, strabatand toate formele de relief.

Datele hidrologice din teritoriu sunt transmise printr-o retea ce cuprinde ostatie hidrologica la Focsani si 16 statii hidrometrice repartizate pe cursurile de apadin interiorul judetului Vrancea.

Resursele solului

Judetul Vrancea se incadreaza predominant in zona centrala a Carpatilor deCurbura, caracterizata printr-o mare varietate a formelor de relief (6 % campie, 54 %deal si 40 % munte).

Altitudinea variaza de la 50 m in Lunca Siretului la 1785 in Varful Goru.

Structura pe specii forestiere se prezinta astfel :

rasinoase 34 % (molid 18 %, brad 12 %, pini 4 %)

foioase 66 % (fag 37 %, cvercinee 12 %, diverse 17 %)

Fondul funciar este constituit din urmatoarele tipuri de soluri:

-Campia Siretului predomina cernoziomul si solurile aluvionare care au ofertilitate ridicata.

- Zona dealurilor inalte solurile podzolice, cu un pronuntat proces deeroziune;

-Depresiunile submontane solurile brune tipice;

-Culmile montane mai inalte se gasesc soluri brune acide podzolice,

podzoluri turboase sau humus brut.

Vrancea zona ecologica

In Vrancea exista 18 rezervatii naturale geologice, peisagistice, zoologice,floristice si forestiere din care cele mai cunoscute sunt:

Cheile Tisitei, Cascada Putnei,Rapa Rosie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Caldarile Zabalei, Focul Viu de laAndreiasu, Dalhauti, Lunca Siretului.

Flora si Fauna

Flora cuprinde 1500 de specii de plante. Pentru raritatea si frumusetea lor,unele plante sunt declarate monumente ale naturii si protejate prin lege. Dintre acesteaamintim: tisa, floarea de colt, angelica, papucul doamnei. Jneapanul il intalnim in

Vrancea doar pe varful Goru (1785 m), tinut fermecator, ce aminteste de pajistelealpine austriece.O imensa resursa a judetului o reprezinta padurea, care ocupa aproximativ40% din suprafata judetului.

Vrancea detine un important fond cinegetic.

In zona montana se intalneste.

cerbul, care uneori coboara pana in zona depresionara si ursul, care apare cam inaceleasi zone montane, dar cu precadere in Zboina Neagra. Aria lui de raspandire seintinde pana in Magura Odobesti. Caprioara si pisica salbatica traiesc pe un spatiufoarte intins din zona montana pana in cea de silvostepa. Intre mamifere mai pot fiamintite urmatoarele specii: mistretul, jderul, veverita, nevastuica, iepurele, ariciul,etc.

In apele din judetul Vrancea intalnim pastrav, molan in raurile de munte sicrap, caras, somn, raspandit in bazinul hidrografic din zona de deal si campie.

CAPITOLUL II

II.1 PARCUL SI ARIA PROTEJATA ZONA ECO TIRISTICA

In prezent, Reteaua Nationala de Arii Protejate include un numar de 579 de arii protejate (intre care 13 parcuri nationale) ce reprezinta 4.8% din teritoriul Romaniei (1.140.590 ha). Trei dintre acestea sunt recunoscute international ca Rezervatii ale Biosferei in cadrul Programului UNESCO - MAB, si anume: Retezat, Pietrosul Rodnei si Delta Dunarii. Ultima este de asemenea inscrisa pe lista Patrimoniului Natural Mondial si pe lista Ramsar, a zonelor umede de importanta internationala.

Pentru majoritatea ariilor protejate constituite in fond forestier, Romsilva, prin filialele teritoriale asigura managementul forestier, dar care doar in putine cazuri corespunde viziunii ecologilor. Trebuie recunoscut faptul ca anumite arii protejate au fost protejate datorita interventiei silvicultorilor, dar in orice caz managementul acestora a fost doar unilateral-forestier. Si cum nu toate ariile protejate sunt in totalitate in fond forestier, exista mari conflicte intre toate institutiile cu expertiza in domeniu (ICBIOL, Romsilva, Academia Romana, ICAS) datorita punctelor de vedere diferite asupra managementului ariilor protejate.

De asemenea trebuie recunoscut faptul ca majoritatea ariilor protejate din Romania s-au autoconservat in conditiile in care interventiile umane asupra acestora a fost in regimul trecut minim sau inexistent. Dar, la fel de bine exista nenumarate exemple in care arii protejate au fost pur si simplu distruse, cu toate ca inca mai figureaza ca existente.

Aria naturala protejata reprezinta zona terestra, acvatica si/sau subterana cu perimetrul legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita. (conform OUG 195/2005).

Aceste rezervatii naturale adapostesc o flora, vegetatie si fauna, cantonate in cele mai diverse biotopuri ale judetului Vrancea, astfel incat aceste arii protejate reprezinta un adevarat tezaur de genofond .

Numeroasele studii privind biodiversitatea judetului Vrancea au dus la identificarea a numeroase asociatii vegetale si animale in care se regasesc cca. o traime din speciile de plante superioare intalnite in Romania. Deosebit de importanta este si prezenta a peste 30 de specii de plante endemice sau declarate Monumente ale Naturii, a caror supravietuire nu este posibila in afara unei retele de arii protejate.

Se remarca deasemenea si prezenta a numeroase specii faunistice ( unele de interes cinegetic), care deasemenea au capatat statutul de Monumente ale Naturii : corbul, capra neagra, ursul, rasul, cocosul de munte, fluturasul de stanca. Pentru pastrarea acestui echilibru, institutia noastra, a depus si depune intense eforturi, actionand pe toate planurile pentru conservarea naturii si diversitatii biologice.

CAPITOLUL III

III.1 PREZENTAREA PARCULUI NATURAL PUTNA VRANCEA

III 1.1 Generalitati

Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.
  Parcurile naturale reprezinta arii protejate, administrate in principal pentru conservarea peisajului si recreere'.

Topicul 'Putna' inseamna in limba slava 'cu drum' sau 'cu carare' ceea ce confirma ca din timpuri stravechi valea Putnei a folosit de poteca vrancenilor in drumurile lor catre ses.

Numele Vrancea, atestat documentar sub forma Varancha in 1431, este explicat in general de specialisti prin 'munte' sau 'corb', sugerand desimea padurilor negre ca pana corbului, sau prin 'gaura de butoi'. Fiind un tinut care poarta caracterele tipice ale unei depresiuni : Vrancea, topic in limba slava inseamna 'groapa '.

III 1.2. Localizarea geografica

Parcul Natural Putna Vrancea are rolul de supresare a barierelor antropice coridorul Putna - Valea Marului (care cuprinde localitatile Coza, Tulnici, Lepsa si Gresu, drumul national 2D), coridorul Coasa (drumul national 2L). In aceste areale se afla spatiul cel mai expus spre antropizare, aceasta fiind o zona cu mare potential turistic si o zona propusa spre dezvoltare rutiera (transformarea drumului national 2D in drum expres).

Parcul va uni astfel cea mai mare discontinuitate din zonele de securitate Condratu si Dragomira. Structura propusa va intari gradul de protectie al spatiului (printr-un plan de management axat pe protectia carnivorelor mari si o zonare corespunzatoare), permitand totodata dezvoltarea turistica a zonei si exploatarea durabila a resurselor. Suprafata Parcului este de circa 38204 ha.

Lepsa este situata pe DN 2D la circa 75 km de orasul Focsani, de-a lungul raului Putna, intr-o zona de un pitoresc coplesitor. Straveche asezare de taietori de lemne si crescatori de animale, fructificand avantajele zonei montane in care este amplasata, aceasta localitate a cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimii ani si incearca sa devina un pivot al turismului romanesc. Aici au fost constuite adevarate cartiere de case de vacanta printre care si pensiuni turistice si agroturistice. Din punct de vedere administrativ, satele Lepsa si Gresu apartin comunei Tulnici si in ultimii ani in zona au fost construite peste 800 de vile majoritatea avand statut de case de vacanta.

Accesul rapid in zona este posibil si dinspre Capitala, pe drumul-expres Bucuresti-Urziceni-Focsani, distanta pana la Lepsa fiind echivalenta cu cea pana la Valea Prahovei (cu putin peste 250 km).

III 1.3.  Marturii arheologice si istorice.

Vatra permanenta de locuire, inca din preistorie, pe aceste meleaguri au existat toate culturile materiale intalnite pe teritoriile locuite azi de romani. In zona s-a dezvoltat cea mai veche cultura neolitica - Cris (circa 5000 i.Hr.), identificata intr-un mare numar de localitati, dintre care si Barsesti . Tot aici sunt atestate atat culturile Cucuteni, cat si Hallstatt si La Tene. Locuitorii vaii Putnei au facut fata expansiunii catolicismului, Episcopatul Cumanilor (infiintat in 1227, cu resedinta in 'Civitas Mylcoviae') fiind distrus de tatari in timpul invaziei din 1241. Inca din secolul XV este mentionat Tinut Putna (mai tarziu devenit judet), avand ca nucleu de constituire Tara Vrancei. Vrancea istorica, a existat ca stat taranesc autonom, stapanind in comun un sigur trup de mosie, inainte de intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei. Tinutul Putnei a intrat oficial in hotarele Moldovei, cu autonomia amintita in 1482, cand Stefan cel Mare a stabilit granita cu Tara Romaneasca pe raul Milcov, in 1591. Istoria consemneaza in aceste locuri si alte evenimente memorabile: trecerea prin tinutul Putnei si a lui Mihai Viteazul in 1600, in drumul sau victorios pentru realizarea visului unirii intr-un singur stat a Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei.

III 1.4. Denumire si suprafata

Deoarece arealul studiat nu acopera in totalitate unitatea majora de relief Muntii Vrancei, luand in considerare criteriul reprezentativitatii in contextul complexului de factori si elemente geografice, propunem pentru viitoarea arie protejata denumirea Parcul Natural Putna - Vrancea. Suprafata Parcului Natural Putna-Vrancea este de 38204 hectare, reprezentand 41,32 % din suprafata montana a judetului.

III 1.5. Pozitia geografica

Parcul Natural Putna-Vrancea, se suprapune sectorului central-nord-vestic al muntilor Vrancei. Acest parc se inscrie grupei externe a Carpatilor de Curbura, acoperind in totalitate bazinul hidrografic montan al raului Putna, la care se adauga spre sud - vest masivele Mordanu si Goru. Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune spatial in cea mai mare parte bazinului hidrografic montan al Putnei. Coordonatele geografice extreme sunt:

- Nord: 46°02-42 lat.N
   - Est: 26° 50-10long. E
   - Sud: 45° 47-07lat.N
   - Vest: 26°24-25long.E

III. 2 INFIINTAREA

PARCULUI NATURAL PUTNA VRANCEA

Infiintarea unui Parc Natural in judetul Vrancea se inscrie in eforturile Romaniei de proteja o suprafata cat mai mare din habitatele si speciile de interes conservativ, asumate prin transpunerea Directivei Habitate si Pasari din Uniunea Europeana dar si prin legislatia interna. Desi aparent propunerea vine dintr-o zona fara traditii in conservarea naturii, o privire mai atenta ne arata o preocupare deosebita pentru conservarea diversitatii biologice, materializate prin declararea si managementul efectiv al unor arii protejate pe suprafete mari comparativ cu alte zone.

Vrancea a ales calea conservarii dupa ce, in secolele 19 si 20 s-au realizat exploatari forestiere intesive, care au determinat aparitia pe mari suprafete a alunecarilor de teren, pe fondul unui substrat instabil. Un exemplu il constituie aria protejata fanion a judetului, Tisita, care a renascut dupa ce la sfarsitul secolul 19 a fost intens exploatata, devenind azi una din cele mai importante arii protejate din Carpatii Orientali.

Vrancea se caracterizeaza azi prin prezenta unor habitate forestiere extrem de compacte, inaccesibile, habitate ideale pentru carnivorele mari. Vrancea este azi al doilea areal din tara ca densitate a carnivorelor mari (lup, ras, urs). Aceste specii, de interes prioritar pentru Uniunea Europeana sunt subiectul unui ambitios proiect de conservare in situ finantat de prin programul LIFE Nature.

Teoretic doar existenta acestui nucleu foarte important pentru cele trei specii ar trebui sa conduca la declararea unui arii protejate mari de tip parc natural sau national, insa printre argumente ar putea fi amintit si acela ca un asemenea parc ar proteja mentinerea integralitatii a 14 habitate de interes comunitar (din care unul prioritar pentru conservare) si a unor specii din care putem sa amintim printre multe altele capra neagra, vidra, pisica salbatica, papucul doamnei, tisa.

 La aceste argumente de ordin biologic, se poate adauga faptul ca arealul Lepsa-Gresu-Tulnici este unul in care traditiile mestesugaresti si obiceiurile locale au fost pastrate si in aceste timpuri moderne. Un asemenea parc ar ajuta la deschiderea zonei catre un turism controlat, axat si pe exploatarea patrimoniului cultural.

 Un alt argument in sprijinul infiintarii acestui parc natural ar putea fi lipsa unor asemenea arii protejate in zona muntilor flisului carpatic, un areal distinct din punct de vedere floristic si faunistic care ar merita aceeasi atentie ca si zonele alpine sau calcaroase declarate arii protejate.

 Nu in ultimul rand putem aduce ca argument dorinta institutiilor locale, secondate de foruri stiintifice importante, de a pastra patrimoniul biologic si cultural al zonei, dorinta materializata prin proiecte de conservare importante, finantate din fonduri internationale sau interne.

III .2.1 Relief   

In cadrul aliniamentului crestei vestice se remarca in nord nodul orohidrografic Musat-Lepsa - Timla din care, radiar se despart vaile Oituz (spre nord - nord-vest), Casinul (spre nord), Ojdula (spre vest), Ghelinta (spre vest), Lepsa (spre est), si Paraul Marului (catre sud-est) si interfluviile dintre ele. In sudul aliniamentului se afla un alt nod orohidrografic, Arisoaia-Lacauti, din care se desprind radiar rauri ce apartin mai multor bazine hidrografice mari si cumpenele de ape dintre acestea. Catre nord se orienteaza Putna, separata la est prin Culmea Arisoaia - Piscu cu Paltini - Dealu Negru de Bazinul hidrografic al Narujei (afluent al Zabalei); spre sud Culmea Dobroslavu - Muntele Goru ce reprezinta cumpana de ape dintre Zabala si Basca (respectiv dintre bazinele Putna si Buzau. La vest de Arisoaia-Lacauti isi are obarsia Basca Mare (bazinul Buzau) iar spre nord vest se orienteaza paraiele tributare bazinului Olt. In Pasul Stanisoara, din creasta apuseana se orinteaza catre est o culme secundara ce marcheaza inaltimile Clabuc, Zboina Vede si Zboina Neagra pe care se inscrie si un sector de limita a Parcului.

   Creasta mediana se aliniaza pe aceeasi directie cu creasta apuseana (nord-est . sud -vest, cu 5-7 km mai la est, paralel cu aceasta, pe cca. 40 de km. lungime. Legatura intre cele doua aliniamente majore se realizeaza prin Saua Poienita (1408 m) din extremitatea sudica a crestei mediene. Creasta mediana se individualizeaza pe aliniamentul Tisaru Mic (1263 m) - Tisaru Mare (1285 m) - Dealul Crucilor (1273 m) - Condratu (1455 m) - Zburatura (1590 m). Nodul hidrografic cel mai important se individualizeaza in capatul ei sudic, in aria Muntelui Paisele (1521 m). Creasta mediana are deasemeni o culme secundara, prelungita catre est, dar separata printr-o inseuare adanca. Culmea secundara, reprezentata prin aliniamentul Dealul Negru - Dealul Tichertu, se racordeaza la creasta mediana prin Saua Tisitei (1319 m).

In structura celor trei ramuri principale cu prelungirile lor secundare, nu se inscrie Masivul Coza (1626 m.) cu o pozitie central sudica si tratat ca individualitate. Alcatuirea geologica si evolutia ulterioara a regiunii, ce au condus la conturarea semiferestrei tectonice, reflectate in caracterele actuale ale reliefului, sunt elementele care individualizeaza Parcu

CAPITOLUL VI

ARIA PROTEJATA ZONA ARIA ECOTURISTICA

VI .1Ariile protejate din interiorul Parcului Natural Putna- Vrancea

VI.1.1 Rezervatia Naturala Tisita (2726,3 ha)

Aria protejata Tisita este situata in bazinul hidrografic al Tisitei, avand limitele pe cumpenele de ape care separa bazinul de Putna si Naruja. Limitele se inscriu pe virfurile Tisaru Mare (1267 m), Tisaru Mic (1284 m), Dealul Crucilor, Culmea Lespezi, Varful Titilelor (1493 m), Groapa Adanca, Groapa Larga, Varful Cristianu Mare (1630 m), Varful Coza, Varful Gurguiata, Varful Porcului (1115 m).

Vaile sunt inguste, cu o mare energie de relief, avand pe alocuri cu aspect de canion. Cheile Tisitei sunt formate din zone ingustate cu aspect de canion ce alterneaza cu bazinete depresionare ("La Pandar', Lunca Larga, Gurguiata). Datorita existentei fostului terasament de cale ferata forestiera, Cheile Tisitei au devenit usor accesibile. Relieful prezinta zone extrem de accidentate, cu pereti aproape verticali, dar si zone cu o panta redusa (luncile Tisitelor). Foarte spectaculoase sunt branele: Tisaru, Peretele Porcului, Altarul Tisitei, Rapa Caprei, Caciulata, Culmea lui Toader, Muntele Condratu, Coza-Cristianu, Zburatura. Padurea este regenerata, in secolul 19 toata zona fiind defrisata

Se intalnesc paduri de fag si in amestec care formeaza habitatul a numeroase specii de ungulate si carnivore mari. Aici se intlnesc numeroase exemplare de capra neagra colonizate din anul 1982, care pot fi observate pe brane. Iarna se pot observa numeroase urme ale vidrelor in albia Tisitei.Dintre speciile floristice importante amintim floarea de colt, papucul doamnei, barba ungurului, tulichina

2.1.2. Rezervatia Naturala Padurea Lepsa-Zboina (210,7) ha

Rezervatia Naturala Lepsa-Zboina este situata in bazinul superior al paraului Lepsa, pe versantul sud-vestic al Muntelui Zboina Neagra. Reteaua hidrografica este formata dintr-o serie de paraie ce formeaza vai adanci, uneori greu accesibile, avand caracter torential, din care cele mai importante sunt paraul Doboraturi si pararul Harjoaba.

Vegetatia lemnoasa din acest areal este aproape naturala In acest areal s-au pastrat fagete seculare pure, fagete in amestec cu brad si molid, precum si molidisuri seculare, intrerupte pe alocuri de mici poieni sau de ivirile stancoase la zi. Varsta arborilor de fag (Fagus sylvatica) ajunge la 200 ani, cu diametre de pana la 120 cm. Inaltimea fagilor ajunge pana la 35 m. Exemplarele de molid si brad ating varste cuprinse intre 100 si 175 de ani, si inaltimi de circa 25-30 m.

Dintre speciile floristice de interes conservativ amintim monumentele naturii papucul doamnei (Cypripedium calceouls), bulbucul de munte (Trollius europaeus), dar si crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), garofita alba (Dianhus kitaibelli), liliacul de munte (Daphne mezereum). In cadrul retelei locale de protectie a carnivorelor mari aria protejata Lepsa-Zboina are rolul de a lega zonele de securitate Dragomira si Condratu, asigurand un important refugiu pentru speciile de carnivore mari (urs, lup si ras).

2.1.3. Rezervatia naturala Muntele Goru

Cu o suprafata totala de 388 ha, aria protejata Muntele Goru ocupa o mare parte din etajul padurilor boreale si aproape tot etajul subalpin al Muntelui Goru (inaltime maxima 1875 m).Arboretele forestiere sunt formate din molidisuri pure situate mai ales pe versantii rasariteni. Pe masura ce molizii avanseaza, spre golul alpin, devin tot mai rari, de talie tot mai mica si cu coronamentul 'in drapel', sub influenta vanturilor dominante ce bat din vest si est. Deasupra limitei superioare a molidisului, pana in jnepenis, pe mari suprafete se gasesc asociatii de ienupar, sub forma de tufa si tarator, impreuna cu afin si merisor, iarba neagra, paius, taposica, precum si licheni fruticulosi - Cetraria islandica si Cladonia rangiferina. Valoarea stiintifica deosebita a acestei arii protejate este data de existenta unor habitate specifice etajului subalpin: tufarisuri cu jneapan (Pinus mugo) si smirdar (Rhododendron myrtifollium), precum si grohotisuri stancoase cu vegetatie saxicola caracteristica etajului subalpin. Fauna prezenta este caracteristica acestor etaje de vegetatie. In acest areal intalnim vipera, cocosul de munte, corbul dar si specii de mamifere carnivore: rasul, lupul si ursul.

2.1.4. Rezervatia naturala Groapa cu pini

Cu o suprafata de 11,1 ha, este localizata in apropierea satului Coza, com.Tulnici. Stratele de varsta eocena sunt formate din sisturi marnoase cu fucoide, gresii marnoase micacee cenusii si gresii cu hieroglife, iar stratele oligocene sunt formate din conglomerate foarte dure cu elemente de sisturi verzi, gresii de Tisesti, sisturi argiloase cu eflorescente galbui, intercalatii de sisturi menilice cu silexuri si sisturi disodilice cu ichtiofauna fosila similara cu aceea gasita in strate de aceesi varsta ( oligocena ) la Piatra Neamt.

2.1.5. Rezervatia naturala Cascada Putnei

Cascada Putnei din punct de vedere hidrogeomorfologic este remarcabil complexul de saritori al Putnei sculptat in formatiunea dura a Gresiei de Kliwa, cu succesiunea de marmite de evorsiune (de fund sau laterale), cu jgheaburi si praguri desfasurat pe aproximativ 76 de metri lungime si pe o diferenta de nivel de 14 metri. Debitul mediu al Putnei pe acest sector este de 9m³/s iar viteza apei este in mod obisnuit de 18m/s. In aval, la cea. 200 m de actuala saritoare, pe malul stang exista un sector de albie parasita, ramasa suspendata si o veche cascada, parasita si aceasta, datorita miscarilor geotectonice recente care au afectat Curbura externa a Carpatilor, si in urma  carora raul Putna si-a schimbat   cursul   pe   o   noua   albie, mai   la   nord   (dreapta). Malul drept, foarte abrupt, pastreaza o interesanta flora de stancarie: garofita (Dianhus kitaibelli), iarba surzilor (Saxifraga paniculata), mierluta (Minuatria verna), izmusoara de munte (Calamintha alpina), iar pe malul stang se mentine un arboret format din fag (Fagus sylvatica), mesteacan (Betula pendula), anin negru (Alnus glutinosa), scorus (Sorbus aucuparia). Suprafata sa este de 10 ha.

2.1.6. Rezervatia Naturala Lacauti - Izvoarele Putnei (1791 ha

Cele mai multe arii protejate sunt deja functionale fiind date in custodie. Exceptie fac ariile protejate nou propuse Lacauti - Izvoarele Putnei si Sindrilita.

Aria protejata va asigura crearea unei zone coridor intre zona de securitate Condratu si zona de securitate Vrancea Sud, iar aria protejata Sindrilita va asigura eliminarea zonei de discontinuitate din zona de securitate Vrancea Sud, asigurand o buna functionare a aceste

VI.2. Ariile protejate cu rol de coridor ecologic

VI.2.1. Rezervatia naturala Caldarile Zabalei

In cadru retelei rolul de coridor ecologic il vor avea acele arii protejate care se suprapun intr-o masura mai mare sau mai mica zonelor cu favorabilitate mai redusa pentru existenta carnivorelor mari, din afara zonelor centrale de securitate. Avand o suprafasa totala de aproximativ 350 ha, acest areal este protejat datorita morfologiei deosebite a albiei Paraului Zabala, cu renumitele sale marmite de evorsiune cunoscute drept 'Caldari ale Zabalei'. Vegetatia este alcatuitap din molidisuri, bradete si fagete in diferite grade de amestec si varste de pana la 120 - 130 ani. Padurile de fag in amestec cu brad se gasesc pe versantii inferiori, cu diferite expozitii, pe soluri brun-acide, bogate in humus si cu troficitate ridicata. Molidisurile sunt cantonare, in general, pe versantii superiori, iar pe cursurile inferioare ale paraielor si pe valea Zabalei se gaseste arinul. Diseminat, se intalnesc in arboretele forestiere si alte specii: mesteacanul (Betula pendula), pinul (Pinus sylvestris), scorusul (Sorbus aucuparia), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), plopul (Populus tremula), ciresul salbatic (Cerasum avium), socul (Sambucus nigra), socul rosu (Sambucus racemosa), sanger (Cornus sanguinea), tisa (Taxus baccata), caprifoiul (Lonicera xylosteum), tulichina (Daphne mezereum), alunul (Corylus avellana), salba moale (Evonymus europaeus), calinul (Viburnum opulus).

3.2.2. Rezervatia naturala Cheile Narujei I Lacul Negru

Aria protejata Lacul Negru, are o suprafata de 88,1 hectare, fiind situata in zona de obarsie a raului Naruja, suprapunandu-se, in cea mai mare parte, bazinului hidrografic al Paraului Lacului Negru. Punctul central al acestei arii protejate il constituie Lacul Negru remarcabil prin turbaria activa care-i acoperaa jumatatea de apa din lac . Situat la altitudinea de 1250 m, lacul are o suprafata de circa 1 hectar si o adancime maxima de 7,5 m.

Ceea ce ii confera un caracter de unicat in Vrancea este habitatul specific turbariei active, cu elemente floristice si faunistice de interes conservativ deosebit, dintre care se remarca: roua cerului (Drosera rotundifolia), plamana (Menyanhtes trifoliata), bumbacarita (Eriophorum vaginatum), tritonul de munte (Triturus montandoni), salamandra (Salamandra salamandra). Tipul de padure cel mai frecvent intalnit este cel al amestecului de rasinoase cu fag (brad, molid, fag, pe stancarii si pe soluri scheletice sau amestec de rasinoase cu fag pe soluri edafice). Pe versantii superiori se intalnesc molidisuri cu afin si macris iepuresc, iar la baza versantilor

3.2.3 Rezervatia naturala Cheile Narujei II Verdele

Aria protejata Padurea Verdele, are o suprafata totala de 266,1 ha, este de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj. Situata in sectorul montan al Narujei, aceasta arie protejata ocupa ambii versanti din sectorul inferior al Cheilor Narujei.

Trasatura caracteristica este puternica fragmentare, cu o energie de relief mare, exprimata mai ales in sectorul Cheilor Narujei, unde succesiunea sectoarelor inguste de tip canion, cu sectoare de lunca sau mici bazinete dau un aspect de o mare valoare stiintifica si peisagistica. In covorul ierbos au fost identificate circa 200 de specii de plante superioare avand diferite origini fitogeografice. De un interes deosebit se bucura si habitatele forestiere specifice acestui etaj: paduri de tip Asperulo-Fagetum, paduri de tip Luzulo-Fagetum si paduri acidofile cu Picea. Diseminat in arborete, se intalnesc si exemplare de pin, frasin, tei, plop, platan, scorus, mesteacan iar in subarboret: soc negru si rosu, sanger, alun, agris, salba moale, maces, mur, zmeur, ienupar.

3.2.4. Rezervatia naturala Cascada Misina  

Cu o suprafata de 189,7 ha, aria protejata Cascada Misina este situata in bazinul superior al Paraului Misina. Relieful este dominat de puternicele procese tectonice din trecut, datorita carora intr-o zona marcata de o panza de sariaj si o falie inversa, s-a format si Cascada Misina cu o rupere de panta de peste 12 m. Vegetatia forestiera este de amestec de rasinoase (brad si molid) cu foioase si fag, diseminate fiind si exemplare de mesteacan, paltin de munte, pin, plop, scorus; pe albia paraielor se intalneste arinul.

Varsta arboretelor ajunge la 100 -140 de ani. Padurea de tip natural fundamental relativ pluriena are functia de protectie a solului impotriva eroziunii si alunecarilor de teren. Desi zona ariei protejate este mai putin studiata din punct de vedere floristic, au fost identificate 122 specii de plante superioare a caror pondere, dupa originea fitogeografica, este asemanatoare cu aceea intalnita in ariile protejate invecinate, din Cheile Narujei: 40% specii eurasiatice, 39% europene, 11% cosmopolite, 6% circumpolare, si 4% endemice (Cardamine glanduligera, Symphytum cordatum, Campanula rotundifolia, Chrysanthemum rotundifolium).

CAPITOLUL IV

IV.3. ARII CU ROL DIFERIT

4.1. Rezervatia naturala Rapa Rosie

Cu o suprafatde 20 ha, aria protejata Rapa Rosie este localizata in apropierea satului Coza, pe versantul drept al raului Putna, aval de confluenta Coza-Putna. Situata pe un orizont al breciei sarii, slab coeziva si usor solubila, relieful este puternic fragmentat de eroziunea pluvionivala si de subminarea versantului, procese  care conduc la modelarea unui microrelief cu ogase, microcanioane, turnuri, palnii ,ravene sufozionale. Acestea dau peisajului un caracter spectaculos de pseudocarst.

Trasaturile peisajului  in ansamblu, si in special microrelieful, au un caracter efemer, fiind  permanent supuse modelarii accelerate  sub efectul agentilor externi (precipitatii, vant, fenomenul de inghet-dezghet).

Situata la contactul dintre depresiune si zona montana a judetului Vrancea, aria protejata Rapa Rosie se incadreaza ca etaj de vegetatie in etajul padurilor de foioase cu elemente mezo-termofile (gorun, stejar, carpen). De asemenea faptul ca este situata pe terasa a raului Putna justifica prezenta unor specii iubitoare de umiditate (catina alba, catina rosie, salcioara, arin).

Degradarea prin eroziune de suprafata si adancime precum si prin aportul de sare din structurile litologice ale terenurilor aferente ariei protejate, a dus la artificializarea vegetatiei prin plantarea unor arborete secundare. De aceea apar pini, salcami, catina alba arini.

4.2. Rezervatia naturala Cheile Tisitei

Arie protejata mixta, hidrogeomorfologica, forestiera, floristica, faunistica si de peisaj, ocupa o mare parte din bazinul hidrografic al Pr. Tisita si este una dintre cele mai importante arii protejate din judetul Vrancea.Relieful este caracterizat printr-o puternica fragmentare tectonica si hidroerozionala, prezentand vai adanci, de tip canion, lunci largi, de o mare frumusete dar si piscuri semete de o spectaculozitate aparte, care se detaseaza in lungul cumpenelor de apa. Din punct de vedere biogeografic, aria protejata Cheile Tisitei se remarca prin prezenta unui mozaic de specii, care ilustreaza marea varietate a conditiilor stationale. Se remarca prezenta a numeroase specii endemice de plante si animale, precum si a numeroase specii declarate Monument al Naturii: Floarea de colt, Papucul doamnei, Bulbucii de munte, Garofita de stanca, Tisa; iar din lumea animala: Corbul, Fluturasul de stanca, Capra neagra, Rasul, UrsuL .

4.3. Rezervatia naturala Padurea Cenaru

Padurea Cenaru este o arie protejata de tip geologic, botanic, forestier si de peisaj, cu o suprafata de 365,8ha.Vegetatia forestiera este formata din fagete si arborete de amestec rasinoase cu foioase ( brad, molid, fag, carpen, mesteacan, plop, salcie, etc. ) intre care se gasesc 741 exemplare de Tisa ( Taxus baccata L.) element floristic atlantic-central european, monument al naturii, inregistrand dimensiuni de pana la 18 m inaltime si varste de pana la 200 de ani, ceea ce le situeaza pe locul al 4- lea pe tara. In covorul ierbos au fost identificate 377 specii de plante, din cele mai diferite proveniente fitogeografice, printre care si numeroase specii endemice.

4.4. Rezervatia naturala Reghiu Scruntaru

Ari protejata Scruntaru este de tip mixt ( geologica, paleontologica, botanica, peisaj ), are o suprafata totala de 95,7 ha si este se afla situata pe ambele maluri ale raului Milcov, in zona unde valea longitudinala a Milcovului, dispusa paralel cu stratele de roca ridicate la verticala, coteste in unghi drept spre dreapta si traverseaza alternanta de strate de gresie, marne, argile si calcare care, in urma eroziunii diferentiate, au dat nastere unui relief " ruiniform ", de mare frumusete peisagistica. O importanta deosebita o prezinta existenta resturilor fosile de nevertebrate ( melci, scoici, corali si alge ) de varsta miocena si de mamifere de varsta sarmato-pliocena (mastodonti, cai, rinoceri, porci mistreti, camile, gazele si balene ) care ofera informatii asupra conditiilor paleoecologice : zona marina litorala si terestra de clima calda.

4.5. Rezervtia naturala Padurea Dalhauti

Aria protejata Padurea Dalauti   tip botanic si forestier ocupa o suprafata de 188,3 ha este situata pe versantul estic al Subcarpatilor Curburii, la limita de tranzitie dintre silvostepa si subzona stejarului, in care patrunde subzona fagului incat arboretele forestiere sunt foarte variate si ajung la varste seculare, realizandu-se diametre impresionant de mari la fag si stejar.Din punct de vedere floristic, Padurea Dalhauti apartine regiunii euro-siberiene precum si provinciei balcano-moesica si ponto-sarmatica, intalnindu-se un adevarat mozaic vegetal in care se regasesc peste 400 de specii de plante superioare.

4.6. Rezervatia naturala Stramtura Coza

Aria protejata Stramtura Coza ( tip geomorfologic, peisaj ) are o suprafata totala de 15 ha si este localizata in apropierea satului Coza, com. Tulnici.Procesele tectonice ( falierea stratelor ) si eroziunea de suprafata pun in evidenta succesiunile litologice divers colorate, de o mare frumusete peisagistica

4.7. Rezervatia naturala Algheanu

Aria protejata Algheanu ( tip geologic, peisaj ), are o suprafata de 10 ha si este situata in localitatea Vrancioaia. Structura geologica este alcatuita din depozitele de terasei a 6-a a Putnei, respectiv din prundisuri si nisipuri roscategalbui, situate peste depozitele salifere de varsta aquitanian-burdigaliana formate din argile cenusii intercalate cu gipsuri sI gresii gipsifere, acoperite de formatiuni ale breciei sarii. In aceste formatiuni geologice deosebit de friabile si solubile, Pr. Algheanu si-a taiat o vale larga cu profil in " U ", ai carei versanti sunt modelati de apele de precipitatii in forme specifice de lapiezuri intalnite si pe masivul de sare care apare la zi pe versantul stang al vaii.

4.8. Rezervata naturala  Paraul Bozului

Aria protejata Paraul Bozului are o suprafata de 5 ha si este situata in localitatea Prisaca, Com. Valea Sarii. Importanta stiintifica consta in abundenta de mecanoglife (urme de valuri, urme de picaturi de ploaie si urme a curentilor turbizi de fund si suprafata ) si a ichnoglifelor ( urme de pasi de vietuitoare ) apartionand la cca. 35 de specii de vertebrate si 5 de nevertebrate dintre care cele mai importante sunt urmele de pasi ale pasarilor acvatice (pescarusi, rate, gaste, cocostarci, cocori, sitari ) si mamifere (paricopitate , feline, canine, dar, mai ales de elefanti ). Aceste urme de vietuitoare dau informatii cu privire la conditiile de paleomediu : bazine lacustre putin adanci, in conditii de clima calda, bogata in precipitatii, frecventate de fauna specifica.

4.9. Rezervatia naturala Focul Viu de la Andreiasul de Jos

Aria protejata 'Focul Viu de la Andreiasul de Jos "are o suprafata de 12 ha ( tip geologic, botanic, forestier, peisaj ). Datorita faptului ca Valea Milcovului se inscrie pe linia de falie Casin-Bisoca, prin fracturile scoartei ies la suprafata hidrocarburi gazoase care se autoaprind si ard cu flacari inalte de pana la 30-40 cm.

4.10. Rezervatia naturala Lunca Siretului

Aria protejata Lunca Siretului, are o suprafata totala de 388,4 ha si este constituita pentru ocrotirea pasarilor migratoare sau sedentare. Cuprinde trupurile de padure Dumbravita si Padurea Neagra, situate in apropierea localitatilor Rastoaca si Radulesti, locuri in care, datorita faptului ca Valea Siretului se inscrie pe una dintre cele mai importante rute de migratie a pasarilor, adapostesc numeroase specii de pasari ocrotite pe plan national si international.

CAPITOLUL V

V.1.Animale protejate din Parul Natural Putna Vrancea

URSUL ( Ursus arctos )

Nu este mamifer mai bine cunoscut in popor decat ursul. Estea animalul care ne-a inflacarat imaginatia inca din timpul copilariei si nu este copil care sa nu fu auzit macar o data povestea ursului pacalit de vulpe scrisa de Ion Creanga. Din acest motiv ramanem oarecum cu o imagine putin deformata despre urs, cum ca ar fi un animal usor de pacalit, prostut,lenes si greoi. Realiatea insa este alta.

  Desi suntem tentati sa credem ca ursul este un animal care poate trai numai la munte,  nu este deloc asa. De-a lungul tipului el a trait chiar si in Delata Dunarii. Din cauza exploatarilor agricole, a defrisarilor si a pagubelor pe care le provoca crescatorilor de vite ursul brun a disparut de mult din zonele zoase si s-a retras in zonele de munte unde prefera padurile greu accesibile.

  Atunci cand il vedem prima data ne dam seama ca ursul nu prea are nimic in comun cu imaginea ursuletului din benzile desenate sau din povestile pentru copii. Vom avea in fata cel mai mare animal de prada care traieste la noi si il vom privi cu teama si admiratie deopotriva. Ursul brun este un animal deosebit de puternic,cu musculatura excesiv dezvoltata, mai ales in zona cefei si spatelui. Capul este lat si masiv cu dinti puternici, de o configuratie specifica mamiferelor omnivore: canini puternici si molari rotunjiti. Picioarele sunt lungi, puternice si musculoase. Ursul pare ca merge greoi pentru ca el calca pe toata talpa si nu pe varfuri. Labile sunt prevazute cu ghiare, neretractile, mai lungi la membrele anterioare.

  Ursul are o blana foarte deasa,cu doua randuri de peri :puful si spicul. Blana a fost mereu foarte apreciata de om, acesta fiind unul din motivele vanarii sale excesive. Culoare ursilor este bruna inchis dar cu variatii mari spre roscat sau chiar spre negru.

  Cele mai dezvoltate simturi ale ursului sunt mirosul si auzul. Se spune despre el ca daca are vantul in fata poate simti un om de la 400-500m. Sunt calitati care il ajuta mult si in depistarea prazii si a surselor de hrana.

  Hrana ursului este omnivora. Desi este considerat un pradator, ursul nu traieste numai cu carne. Mananca cu mare placere frucetele de padure ca zmeura, murele, afine, coacaze si este in stare sa sufere intepaturile albinelor pentru a gusta din mierea   cea dulec. Nici jirul, ghinda, perele, merele padurete, ciupercile  nu-i displac. Toamna are un apetit deosebit si are grija sa-si mareasca rezervele de grasime pentru perioada grea care urmeaza.

  Uneori ursul ajunge si prin stani (sau poate ca stanile ajung in zona lui) de unde fura cate o oaie.Nu este la fel de stricator ca lupul insa daca acest lucru devine un obicei poate provoca pagube insemnate.Ciobanii de munte se confrunta des cu aceasta problema si nu prea il au la inima.

  De cum vine zapada,ursul isi cauta un barlog sub o stanca sau oriunde crede el ca poate hiberna.Se face covrig,isi vara nasul in blana si doarme cat e iarna de lunga.

  Se estimeaza ca astazi sunt in Romania aproximativ 6000 de ursi bruni-jumatate din populatia Europei. Este un lucru cu care ne putem mandri dar nu trebuie sa uitam ca acest animal traieste sub o amenintare continua. Restrangerea arealului favorabil precum si izolarea zonelor in care ursii traiesc pot afecta continuitatea acestui simbol al vietii salbatice din Romania.

 LUPUL ( Canis lupus )

Lupul este un animal salbatic strans legat de istoria noastra si de evolutia noastra ca neam.Amintim doar faptul ca intemeietorii Romei Romulus si Remus au fost salvati si crescuti de o lupoaica iar dacii aveau ca stindard de lupta un cap de lup.

  Daca acum 100 de ani lupii existau in numar mare in toata tara,de la delta si pana in inaltimile montane,astazi lupii mai pot fi zariti doar in zonele montane si rar coboara in padurile dese si greu acccesibile de deal.

  In momentul de fata autoritatile estimeaza o populatie de 3000 de lupi in Romania dar probabil ca aceasta cifra este mult umflata pentru a se putea elibera in continuare autorizatie de vanatoare la aceasta specie.

  Lupul este foarte asemanator cu un caine lup,doar ca este un pic mai mare.Are o lungime de pana la 1,5m si o inaltime la greaban de pana la 90cm.Greutatea medie a lupului este de 40-50 kg.Femela este de obicei mai mica.In mod exceptional sunt exemplare care ajung la 65kg.

  Blana este de culoare sura cenusie,cu brun deschis pe burta si picioare.Urechile sunt mici,ridicate in sus,coada este scurta si groasa,gatul puternic.Picoarele din fata par mai inalte decat cele din spate iar pieptul este lat si robust.Lupul este un animal suplu si agil dar foarte puternic.Constitutia sa fizica emana forta si determinare.

  Lupul are toate simturile bine dezvoltate.Asta il ajuta foarte mult in localizarea surselor de hrana de pe teritoriul sau.Strabat pana la 30-40km pe noapte in cautarea hranei ceea ce inseamna ca fiecare haita are nevoie de un teritoriu vast pe care sa poata trai.Haitele pot numara pana la 30-40 de exemplare dar frecvent sunt intalnite haite mult mai mici.

  Faptul ca atunci cand este scapat in stani provoaca pagume insemnate il face un animal nu tocmai iubit de locuitorii din zonele montane,mai ales de proprietarii de animale.

  Imperecherea lupilor are loc in luna februarie martie iar perioada de gestatie este de 63 de zile.In haita numai femela dominanta are dreptul sa procreeze,restul haitei ajutand la cresterea puilor.

RISUL ( Lynux lynux )

Rasul eurasiatic sau rasul carpatin este un animal de prada vazut din ce in ce mai rar in padurile noastre. In momentul de fata rasul este o specie protejata si declarata monument al naturii. Se estimeaza ca in Romania mai traiesc in momentul de fata aproximativ 2000 de exemplare. In toata Europa si Asia se estimeaza o populatie de 55 000 de exemplare, majoritatea traieste in Rusia. In prezent se fac incercari de reintroducerea lui in cateva tari Europene. La noi el inca exista acolo, in salbaticie si speram sa existe mult timp inainte.

  Rasul are o constitutie robusta, atletica, seamana cu o pisica dar de dimensiuni mai mari. Piciorele sunt lungi si musculoase, labele sunt mari si sunt prevazute cu ghiare retractile. Coada este scurta si prezinta spre varf o pata de culoare neagra. Urechile sunt continuate cu 2 smocuri de par de culoare neagra.

  Rasul poate ajunge la o lungime de 1,5 m si o greutate medie de 30kg. In czauri rare au fost semnalati rasi cu o greutate de 50-55 kg. Are tote simturile foarte bine dezvoltate.

  Rasul este un vanator foarte iscusit. Reuseste sa vaneze si prazi mari pentru greutatea lui, cum ar fi caprioarele. Un adult are nevoie de circa 2,5kg de carne pe zi. Restul prazii o acopera cu pamant ,iarba si frunze si revine a doua zi pentru a se hrani.

  Perioada de imperechere a rasului este in lunile martie si aprilie. Femela naste pana la 4 pui pe care ii creste singura, fara ajutorul masculului. Puii sunt alaptati aproape sase luni si raman alaturi de mama pana la varsta de 2 ani.

  Datorita raritatii lor si a faptului ca traiesc retrasi si in locuri ascunse, sunt inca multe necunoscute legate de comportamentul si obiceiurile rasului carpatin.

CAPRA NEAGRA (

Capra neagra este la noi regina piscurilor inalte si stancoase.Datorita abilitatilor ei deosebite de a se catara o putem vedea acolo unde nu credeam ca ar putea ajunge vreodata vreo urma de animale salbatice.Ea nu a trait dintodeauna numai pe piscurile golase insa expansiunea omului si dezvoltarea turismului au facut-o sa se refugieze iin aceste locuri retrase.

  Desi am putea fi tentati sa credem ca izolarea si zonele greu accesibile in care traieste o feresc de probleme si pradatori,lucrurile nu stau deloc asa.Numarul caprelor negre a scazut constant ,iar in unele zone a disparut in totalitate.Daca pradatorii naturali sunt relativi putini,lacomia unor vanatori a facut ca in acest moment capra neagra sa fie amenintata cu disparitai.In momentul de fata ea este declara monument al naturii si este protejata prin lege.

  Cu putin noroc capra neagra mai poate fi vazuta astazi in Muntii Rodnei,Piatra Craiului, Bucegi, Fagaras, Retezat.Aici le putem intalni in turme mici ,conduse de o femela batrana si experimentata.Tapii au rol de santinela si la cea mai mica amenintare dau alarma pentru toata turma.

  Desi dupa nume am crede ca este de culoare neagra predominat,capra neagra este de culoare bruna inchis in timpul iernii si de culoare mai deschis,spre un galben-brun pe timpul verii.Pe cap vom putea vedea o alternanta a culorilor alb si brun inchis.Atat femela cat si masculul prezinta coarne mici,neramificate,curbate la capete de culoare neagra pe care nu le schimba niciodata.

  Imperecherea are loc in lunile octombrie si noiembrie iar dupa o gestatie de 180 de zile femela fata 1-2 iezi.Sporul este destul de scazut,undeva la 10 %,datorat atat pradatorilor naturali cat si a conditiilor climaterice deosebite.

BIBLIOGRAFIE

1. Berbescu Elena (1997) Mica enciclopedie de balneoclimatologie a Romaniei, Ed. ALL,

Bucuresti;

2. Candea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2000) Romania. Potential turistic si turism. Ed.

Universitatii, Bucuresti;

3. Cocean P., (1996) Geografia turismului, Ed. Carro, Bucuresti;

4. Erdeli G., Istrate I., (1996) Amenajari turistice, Ed. Universitatii, Bucuresti;

5. Erdeli G., Istrate I., (1996) Potentialul turistic al Romaniei, Ed. Universitatii, Bucuresti

6. Amenajare, organizare, dezvoltare durabila, Ed. Economica, Bucuresti,

7. Ciulache St., 2002, Meteorologie si climatologie, EUB, Bucuresti,

8. Candea M., Erdeli G., Simon T., Pepetenatu D., 2003, Potentialul

turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului, Ed. Universitatii,

Grecu Florina (2006), Hazarde si riscuri naturale, Editura Universitara,

Bucuresti

10. www. R.N.P. ro

ANEXE

1.Arii protejate

Padurea Lepsa-Zboina

Cheile Tisitei

Stramtura Coza

Focul Viu de la Andreiasul de Jos

Cascada Misina Caldarile Zabalei -Zarna Mica

Muntele Goru

2.Animale protejate

Ursul

Lupul

Ras

Capra Neagra

Vița de vie

Livezi de pomi fructiferi