de reconstructie peisagistica - amnenajarea unei livezi de mere in localitatea independenta

RECONSTRUCTIE PEISAGISTICA

AMNENAJAREA UNEI LIVEZI DE MERE IN LOCALITATEA INDEPENDENTA

CAPITOLUL I

DATE GENERALE

1.1. Caracteristici generale

Litoralul romanesc al Marii Negre se desfasoara pe o lungime de 244 km, intre garla Musura din Delta secundara Bratului Chilia, in nord, si localitatea Vama Veche, in sud, avand o latime variabila intre limita apei si cea a reliefului afectat de procesele geomorfologice litorale.

Sub aspect genetic si morfologic, litoralul se imparte in doua sectiuni: sectiunea nordica este cuprinsa intre garla Musura si Capul Midia si este inclusa in teritoriul Rezervatiei Delta Dunarii si sectiunea sudica, cuprinsa intre Capul Midia si localitatea Vama Veche, denumita litoralul amenajat al Marii Negre, deoarece include orase si statiuni turistice.

Litoralul amenajat se desfasoara pe o lungime de 80 km si este caracterizat de un tarm inalt cu faleza a carei inaltime nu depaseste 35 m, intrerupt in dreptul lagunelor si limanelor de cordoane unde se afla cele mai mari si bune plaje. Faleza se intinde pe o lungime de 55 km si are la baza o plaja ingusta de 4-8 m care lipseste in promontorii si se largeste pana la 15-20 m in alveole. Plajele de pe cordoanele litorale se intind pe o lungime de 25 km si incep la Navodari, continua cu Mamaia, Eforie, Costinesti, Tatlageac, Neptun si se incheie la Venus si Saturn.

Litoralul romanesc al Marii Negre este afectat permanent de reducerea suprafetei unor plaje, aflate in statiunile turistice sau in afara acestora si de degradari ale falezelor.

Furtunile puternice care afecteaza litoralul antreneaza inspre larg nisipul plajelor emerse, cat si pe cel al plajelor submerse, fenomenul nemaifiind compensat de aportul de nisip al curentului litoral. Instabilitatea falezelor se manifesta prin prabusiri si alunecari la care se adauga si actiunea agentilor atmosferici care provoaca eroziunea.

Realizarea Portului Midia in anul 1953 si extinderea lui in 1977 au declansat procesul de eroziune a plajei de la Mamaia. Odata cu inceperea constructiei digului de sud al noului port extins Constanta - Agigea, sprijinit transversal pe promontoriul de la Agigea, a inceput sa fie erodata plaja de la Agigea, procesul extinzandu-se si asupra falezei dintre Agigea si Eforie Nord.

Taierea perisipului de la limanul fluviomarin Agigea, prilejuit de construirea canalului Dunare - Marea Neagra, a dus la modificari importante in sectorul de litoral cuprins intre Constanta si Eforie Nord.

Pentru stoparea fenomenului de eroziune a plajelor a inceput constructia digurilor care s-a desfasurat in trei etape. Prima etapa a fost intre anii 1956 - 1960 si a inceput cu executarea digurilor din Eforie Nord si Eforie Sud. In urmatoarele etape, 1981 - 1985 si 1989 - 1990, s-au construit diguri si in alte zone ale litoralului , puternic afectate de eroziune: Mamaia, Constanta, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia si 2 Mai.Concomitent cu executia digurilor in Mamaia, in anul 1989 s-a trecut si la refacerea plajei cu nisip dragat din lacul Siutghiol, in portiunea dintre hotelurile Parc si Doina.

Constructia digurilor a avut ca efect incetinirea eroziunii in unele zone ale litoralului, marirea suprafetelor de plaja si chiar formarea plajelor de-a lungul zonei in care s-au executat aceste diguri.

Lucrarile de stabilizare a falezelor au inceput cu executia zidului de sprijin al falezei din zona Cazinoului din Constanta, cu amenajarea falezei din Portul Tomis si a unei portiuni a celei din Eforie Sud. Lucrarile au continuat, de-a lungul anilor, pe portiuni din Constanta si 2 Mai si s-a amenajat faleza pe toata lungimea in Eforie Nord, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn si Mangalia. In anul 1989 au inceput lucrarile de amenajare a falezei din partea sudica a orasului Eforie Sud care au fost sistate in 1990.

In ultimii ani situatia litoralului s-a inrautatit prin reduceri insemnate a suprafetei unor plaje, degradari ale falezei, distrugerea unor constructii si amenajari, modificarea calitatii apei in zona litorala cu implicatii nefaste asupra faunei si florei marine. Sistarea unor lucrari de protectie a litoralului, incepand din anul 1990 si neintretinerea celor existente, contribuie la degradarea continua a ecosistemului.

Eforie Nord este o localitate in judetul Constanta, si a fost infiintata in 1894, cand Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a construit aici un sanatoriu balneoclimateric.

Eforie Nord este a doua statiune ca marime si este situata la 14 km de Constanta. In partea de sud-vest se afla lacul Techirghiol cunoscut pentru propietatile curative ale namolului astfel ca turismul recreativ se imbina cu cel balnear.

Statiunea are o larga deschidere spre mare si o faleza de peste 30 m inaltime. Plaja de peste 3 km lungime are si portiuni ce ating 100 m in latime. Un aer de prospetime este dat de cele peste 30 ha de spatii impadurite din statiune. Hotelurile, vilele, casele de odihna pot primi pana la 19000 de turisti . Baza de tratament functioneaza pe tot timpul anului spatiile de cazare fiind incalzite in perioada sezonului rece. In bazele de tratament din Eforie Nord se trateaza afectiuni reumatismale inflamatorii si degenerative, bolile sistemului nervos periferic, tulburari de circulatie, afectiuni dermatologice, obezitate, afectiuni respiratorii, sterilitate, rahitism, neurastenie. Tot aici se fac tratamente de intretinere si infrumusetare folosind produse renumite cum ar fi: Gerovital, Pell Amar, Dr. Ana Aslan.

O infrastructura diversificata, bazele de agrement ( terenuri de sport, piscine cu accesorii pentru activitati nautice, etc. ) si farmecul ambientului local sunt garantia petrecerii unui concediu agreabil pe litoralul Marii Negre.

Fig. 1 Dig din Eforie Fig. 2 Poza de pe digul T

Selectarea locatiei proiectului

Litoralul sudic al Romaniei la Marea Neagra, zona aflata in studiu, se intinde de la Midia pana la Vama Veche, pe aproximativ 80 km. Aceasta zona cuprinde trei zone portuare importante: Midia, Constanta si Mangalia. Lungimea zonei costiere, excluzand sectoarele portuare, este de aproximativ 59 km, aceasta fiind impartita in sapte sectoare si 20 de sub-sectoare, din ratiuni care tin de derularea Studiului privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra (denumit in cele ce urmeaza "Studiul"). Aceste sapte sectoare sunt considerate ca fiind celule sedimentare costiere independente, astfel incat orice masuri luate in una din celule nu vor produce efecte de mediu asupra celulelor invecinate.Ca atare, nu vor exista efecte de mediu trans-frontaliere datorate proiectului de protectie si reabilitare costiera din cadrul litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra.

Cele 20 de sub-sectoare au avut de suferit datorita eroziunii costiere timp de mai multi ani. Exista mai multe cauze ale acestei eroziuni, cum ar fi scaderea aportului de sedimente pe suprafetele de plaja, pierderea de sediment catre larg datorita actiunii valurilor, prabusirea falezelor datorita instabilitatii geotehnice a zonelor situate la partea de sus a pantelor si/sau actiunii valurilor la baza falezelor, procesul natural de retragere a acestora si altele. Amploarea eroziunii costiere difera de la un sub-sector la altul. De asemenea, difera si gradul de utilizare a zonei costiere.

fig.2 Harta litoralului

CAPITOLUL II

Prezentarea generala a proiectului

2.1 Descriere generala

Denumirea proiectului: Proiect de protectie si reabilitare costiera in Eforie Nord

Beneficiar Administratia Nationala "Apele Romane"

Directia Apelor Dobrogea - Litoral

Constanta, Romania

Consultant ECOH CORPORATION

2-6-4 Kita-Ueno, Taito-ku, Tokyo 110-0014, Japan

tel: +81-3-5828-8412, fax: +81-3-5828-8418

2.2. Lucrari de protectie si abilitare costiera din Eforie Nord

Plaja de la Eforie Nord este foarte ingusta, suprafata acoperita cu nisip disparand la nord de Restaurantul Acapulco. S-a constatat ca zona proiectului s-a retras cu aproximativ 40 m in ultimii 78 de ani. Deoarece zona proiectului este, de fapt, un tarm cu faleza de aproximativ 10 m inaltime, retragerea liniei tarmului se desfasoara in paralel cu prabusirea gradata a falezelor. Prabusirea in continuare a falezelor ameninta siguranta hotelurilor, restaurantelor si a celorlalte constructii situate aproape de marginea acestora.

Extinderea plajelor situate la baza falezei ofera o suprafata importanta pentru lucrarile de stabilizare a acesteia, care vor consta in aducerea inclinarii falezei la o panta mai blanda, asigurarea unui sistem de drenaj eficient si placarea bazei falezei, pentru protectia impotriva actiunii valurilor. Noile plaje create prin intermediul proiectului de fata vor atrage un numar mare de turisti in zona si vor contribui la economia locala.

Fig. 3 Inainte de inceperea proectului  Fig. 4 Dupa implementarea proiectului

Fig. 5

Elementele cele mai importante ale lucrarilor de constructie din cadrul Eforie Nord, sunt urmatoarele:

-innisiparea plajelor: distanta de 1,2 km in lungul tarmului,latirea plajei cu 80 m si volum de nisip de 467.000 m³;

- reabilitarea si extinderea unei jetele existente:lungimea extinderii de 60 m;

- reabilitarea unei jetele existente:lungime de 180 m;

- Construirea a 3 structuri sparge-val submerse:lungimi de 200, 200 si 2750 m.

Pe langa acestea, patru diguri existente, de mica lungime, la Eforie Nord vor fi eliminate, pentru siguranta utilizatorilor plajei, iar materialul obtinut va fi reciclat ca material pentru samburele structurilor sparge-val submerse. Volumele de nisip pentru innisiparea plajelor sunt usor diferite fata de cele estimate la momentul formularii Planului de protectie costiera pentru litoralul sudic al Romaniei la marea neagra, deoarece lucrarile de proiectare preliminara din cadrul studiului de fezabilitate vor fi fundamentate pe noile informatii obtinute prin ridicarile batimetrice si topografice special angajate pentru studiul de fezabilitate.

Fig. 6 Amplasarea amenajarilor pentru protectia tarmurilor din Eforie Nord

Fig. 7 Planul amenajarilor pentru protectia tarmurilor in Eforie Nord, cu precizarea liniei la un an dupa innisiparea plajei

Proiectarea amenajarilor de protectie a tarmului si amplasarea acestora in cadrul zonei Eforie Nord a avut in vedere urmatoarele patru elemente ale optiunilor:

-optiunea privind nisipul fluvial sau nisipul marin pentru innisiparea plajei;

-construirea portiunii extinse a celor doua jetele(EN-J-1 si EN-J-2): alegerea lungimii de 60 m sau 150 m pentru EN-J-1 si 0 m sau 25 m pentru EN-J-2;

- construirea structurilor sparge-val submerse:alegerea intre doua structuri sparge-val (EN-B-1 si EN-B-2) sau trei structuri sparge-val (EN-B-1, EN-B-1' si EN-B-2);

- cota coronamentului structurilor sparge-val submerse; alegerea structurilor submerse sau emerse.

S-a facut o comparatie preliminara a costurilor intre utilizarea nisipului fluvial si a celui marin pentri innisiparea plajei din Eforie Nord.

Fig. 8 Amplasarea revizuita a amenajarilor, cu utilizarea nisipului fluvial, in Eforie Nord

Deoarece sedimentul plajei si cel din zona de uscat este alcatuit din nisip de granulatie medie pana la grosiera, innisiparea plajei prin utilizarea nisipului marin, care este foarte fin, va necesita un volum mare de astfel de material si diguri submarine pentru a impiedica nisipul sa fie transportat din suprafata innisipata. Costul total al proiectului prin utilizarea nisipului fluvial si a celui marin a fost estimat la 28,7 milioane Euro si, respectiv, 54,1 milioane Euro. Datorita diferentei mari dintre aceste costuri, utilizarea nisipului marin in zona Eforie Nord a fost eliminata, aceasta decizie fiind sprijinita de Comitetul de Conducere in cadrul intalnirii din 22 august 2006.

Cea de a treia optiune privind structura emersa a fost respinsa din punct de vedere estetic si al impactului negativ asupra calitatii apei, datorita lipsei de eficienta in privinta circulatiei apei. Au fost selectate patru planuri alternative, inclusiv "optiunea zero", prin combinarea rezonabila a celei de a doua si a treia optiuni. Acestea au fost examinate in special din punctul de vedere al capacitatii de eliminare a eroziunii. Deoarece locatia proiectului este limitata la nord de structura sparge-val sudica a Portului Constanta si de structura sparge-val a Portului de Agrement "Yacht Club Europa" la sud, rata transportului sedimentelor in lungul tarmului este mica, iar diferenta dintre planurile alternative, cu exceptia "optiunii zero", nu este mare.

Cadrul operational al proiectului

Proiectul de protectie si reabilitare costiera Eforie Nord urmeaza sa fie finantat din surse externe, pe cat posibil, probabil prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene. Acest proiect va implica mai multe ministere, agentii si alte institutii, printre care:

-Ministerul Finantelor Publice (Autoritatea de Certificare),

-Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (Autoritatea de Administrare),

-Agentia regionala si cea locala pentru protectia mediului (REPA/LEPA) ca For de Intermediere,

-Directia Apelor Dobrogea Litoral (DADL) ca Beneficiar Final,

-Unitatea de Implementare a Proiectului (PIU) din cadrul DADL,

-Grupul de consultanta atasat MoEWM, activand in stransa cooperare cu PIU, posibil si cu Ministerul Finantelor Publice, in privinta procedurilor de achizitie,

-Comitetul de Conducere (consiliu consultativ independent), si

-Institutia de Auditare Superioara, ca Autoritate de Auditare.

CAPITOLUL III

Planificarea strategica

3.1.Evaluarea capitalului natural

Prognoza impactului asupra apei

Principalele surse de poluare a apei pot fi turbiditatea asociata cu extragerea nisipului si lucrarile de innisipare a plajei. Trebuie tinut cont si de scurgerile accidentale de carburant si alte produse petroliere provenind din echipamente, insa nu este de asteptat nici o poluare cu metale grele.

Exploatarea actuala a agregatelor pentru uz comercial este realizata prin utilizarea instalatiilor de dragare cu cupe si a macaralelor plutitoare echipate cu cupe pentru dragare. Agregatele extrase sunt incarcate pe barje care sunt remorcate sau impinse pe Dunare pana la locurile de descarcare. Materialul pentru innisiparea plajelor, extras din barierele de nisip ale Dunarii, va fi transportat pe Canalul Dunare-Marea Neagra, pana la locurile de descarcare, de unde vor fi mobilizate autocamioane pentru a transporta nisipul catre plajele avute in vedere. In timpul dragarii nisipului fluvial, turbiditatea nu va creste in urma acestor lucrari, datorita granulatiei mari a nisipului.

Referitor la extractia nisipului marin, acesta va fi dragat cu ajutorul unei instalatii de dragare cu aspirare, de tipul instalatiei "Dunarea" a Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos, Galati. Instalatia va depozita nisipul in barja proprie si va naviga din Portul Midia pana in zona situata in larg fata de locul de innisipare a plajei. Apoi, instalatia va arunca nisipul pe plaja prin conducte plutitoare activate cu pompe. Turbiditatea va creste ca urmare a lucrarilor de dragare, dar sedimentele se vor aseza dupa un timp.

Innisiparea plajei va fi realizata prin aducerea nisipului din exterior si amplasarea acestuia pe plaja si in mare. Ca surse ale materialului pentru innisiparea plajei sunt avute in vedere in prezent albia Dunarii sau fundul marii din apropierea Portului Midia.

In timpul lucrarilor de innisipare, turbiditatea apei marii va creste considerabil, datorita continutului in material de granulatie fina. Totusi, cresterea va fi temporara si nu va afecta industria turismului, deoarece toate lucrarile vor fi efectuate in afara anotimpului estival.

Masuri pentru eliminarea impactului

Masurile pentru eliminarea impactului sunt urmatoarele:

-Vor fi utilizate unele masuri de protectie impotriva silturilor, pentru eliminarea poluarii apei. In cazul utilizarii nisipului marin pentru innisiparea plajei, trebuie plasate ecrane de protectie impotriva silturilor.

-Se va avea grija sa se reduca la minim scurgerea de produse petroliere din ambarcatiunile de lucru si din alte echipamente.

-Desi impactul de dupa lucrarile de constructie a fost evaluat la valoarea zero, lucrarile de monitorizare trebuie sa continue in timpul si dupa lucrarile de constructii din cadrul implementarii proiectului.

Prognoza impactului asupra aerului

Poluarea aerului va fi limitata la gazele de esapament ale echipamentului utilizat la executarea lucrarilor de dragare, transportul materialelor si constructie.

Locul de extractie a balastului de la Cochirleni, una dintre locatiile posibile in acest scop, este situat la kilometrul 305 al Dunarii. Exista trei bancuri de nisip care formeaza insule impadurite, iar lucrarile de dragare se vor desfasura in aceste bancuri. Malul consta intr-o zona de pajiste si tufisuri. Aceasta este situata departe de localitate, putand fi vazute cateva colibe ale pescarilor. Acesta este si loc de pasunat pentru cirezile de vaci. Caracteristicile de mediu ale celorlalte locatii posibile din zona Dunarii sunt mai mult sau mai putin asemanatoare. De aceea, efectul gazelor de esapament asupra populatiei este foarte redus.

In perioada 21-23 iunie 2006, IPTANA S.A. a efectuat o cercetare a traficului, in cadrul unui contract cu echipa studiului. Conform acestei cercetari, numarul de transporturi ale vehiculelor mari existente, echivalente cu autocamioanele care vor fi utilizate pentru transportul nisipului si al pietrei, a fost de peste 1.000 in 12 ore: 1.329 in locatia nr. 1; 1.372 in locatia nr. 2 si 4.234 in locatia nr. 3. Adaugand la traficul existent numarul transporturilor zilnice ale autocamioanelor in ambele sensuri, impactul suplimentar al gazelor de esapament asupra mediului din apropierea cailor de transport va fi minim (o crestere de 5-15% fata de emisiile actuale).

Masuri de eliminare a impactului

Se propun urmatoarele masuri pentru eliminarea impactului:

- Intretinerea si utilizarea corespunzatoare a utilajelor de constructie, precum echipamentul de excavatii si autocamioanele.

-Udarea cailor de transport.

Fig. 10 Harta cu locatiile de observare a traficului

Prognoza impactului produs de zgomote si vibratii

Nivelul acustic de 80-90 dB, produs de lucrarile de extragere a nisipului, nu este considerat o amenintare pentru sanatatea populatiei, deoarece locul executarii lucrarilor este la cativa kilometri departare de orice localitate.

Traficul autocamioanelor care transporta materialul pentru innisipare, piatra si blocurile de beton pe caile de acces poate produce un anumit nivel de zgomote si vibratii. Conform rezultatelor observatiilor facute in legatura cu traficul, in prezent peste o mie de vehicule de mari dimensiuni, care produc acelasi nivel al zgomotului, trec in 12 ore, iar disconfortul acustic suplimentar ar fi de mica amploare.

Lucrul cu excavatoarele, buldozerele si alte utilaje de constructie pe plaja si in mare nu va deranja locuitorii, deoarece locurile constructiei sunt la distanta mare de zonele rezidentiale. Totodata, deoarece lucrarile de constructie vor fi efectuate in extrasezon, cresterea nivelului de zgomot nu va deranja turistii.

Masuri pentru eliminarea impactului

Masurile pentru eliminarea impactului sunt urmatoarele:

- In timpul noptii nu vor fi efectuate nici un fel de activitati de constructie.

- Intretinerea corespunzatoare a motoarelor pentru a evita functionarea defectuoasa, care conduce la zgomot suplimentar

- Instruirea adecvata a conducatorilor auto pentru obtinerea unui trafic sigur si fara zgomote.

Prognoza impactului asupra diversitatii biologice

Extragerea nisipului va avea loc in albia Dunarii, sub apa, iar nisipul extras va fi incarcat direct in utilajele de transport. Pentru extragerea nisipului nu se utilizeaza apa.

Nivelul apei Dunarii in zona proiectata pentru extragerea nisipului are fluctuatii mari, de peste 8 m, datorita anotimpurilor ploioase si celor secetoase. Fauna si flora sunt reprezentate de specii care pot supravietui conditiilor vitrege ale cursului Dunarii. In apele de mica adancime din apropierea malurilor Dunarii sunt unele specii de plante, dar putine specii floristice se pot dezvolta in apele tulburi, adanci de cativa metri, din zona fundurilor nisipoase. Ca atare, nu sunt posibile efecte asupra florei. Referitor la fauna, au fost identificate specii comune de scoici de apa dulce. Este posibil ca acestea sa dispara pentru un timp din zona de extragere a nisipului, dar vor reveni in scurt timp din zonele invecinate la locul dragarii. Astfel, nu se prevede nici un impact deosebit.

Pentru lucrarile de innisipare a plajelor din Eforie Nord, nu este de asteptat nici un impact puternic asupra bentosului si plantelor bentonice sau asupra diversitatii biologice marine, deoarece pagubele aduse bentosului prin acoperirea fundului marii cu materialul adus pentru innisipare vor fi recuperate in scurt timp prin procesele naturale.

Pe termen lung, instalarea structurilor sparge-val submerse si a jetelelor, care vor actiona ca noi zone de fund solide, va avea efecte benefice asupra diversitatii biologice, in sensul cresterii acesteia.

Masuri pentru eliminarea impactului

Avand in vedere faptul ca activitatile de extragere a nisipului se desfasoara sub apa, in albia Dunarii, aceste activitati se afla sub incidenta reglementarilor interne si internationale privind poluarea rutelor navigabile. In privinta poluarii traseelor navigabile, exista reglementari cu caracter national (Comitetul Central pentru Navigatia pe Rhin si Comitetul Dunarii), si reglementari ale Comunitatii Economice Europene (EEC). Principalele directii de actiune privind prevenirea acestui fenomen sunt prinse in documentele EEC si incluse in documentul EEC TRANS/ SC3/WP3/ R13, solicitand luarea urmatoarelor masuri:

-Colectarea substantelor poluante in recipiente la bordul fiecarui vas si predarea acestora catre instalatiile de colectare de la mal, unde aceste substante urmeaza sa fie tratate.

-Vasele trebui sa aiba instalatii pentru colectarea gunoiului, echipamente pentru tratare sau incinerator.

-Este interzisa utilizarea recipientelor de colectare pentru hidrocarburi si amestecuri de carburanti, ca rezervoare de balast.

-Fiecare vas trebuie sa aiba in apropierea punctelor de alimentare o schita a sistemului de umplere a rezervoarelor de carburant si lubrifianti, precum si instructiunile necesare.

-Deversarea apelor uzate in zone portuare, santiere navale si zone orasenesti este interzisa.

Trebuie realizata monitorizarea inainte si dupa lucrare.

Prognoza impactului asupra peisajului

Principalele amenajari pentru protectia tarmului din Eforie Nord vor consta din trei structuri sparge-val noi, cu lungimi de 2 x 200 m si, respectiv, 275 m. Sunt luate in calcul cote ale coronamentelor de +1,0 sau -0,5 m. Structurile emerse cu cota de +1,0 m la coronament deranjeaza peisajul vazut de pe plaja.

Dupa lucrarile de constructie de la Eforie Nord, nu este de asteptat nici un fel de impact in cazul structurilor sparge-val submerse, cu coronament coborat. In cazul structurilor cu coronament inalt, este de asteptat un impact de nivel scazut, datorita interferentei acestora cu peisajul marin, pentru vizitatorii plajei, cu alte cuvinte, datorita aspectului inestetic.

Masuri de eliminare a impactului

Masurile de eliminare a impactului sunt urmatoarele:

-Proiectarea noilor amenajari se face acordandu-se atentia cuvenita aspectului estetic al plajelor si al peisajului marin.

-Toate lucrarile de constructie vor fi efectuate in extrasezon.

Prognoza impactului datorat deseurilor

Nu este de asteptat un impact puternic, deoarece proiectul utilizeaza doar materiale inerte, precum nisipul, piatra, blocurile de beton etc. Partile demolate ale digurilor deteriorate vor fi reciclate, ca material pentru miezul noilor jetele si structuri sparge-val submerse. Lucrarile de constructie vor fi efectuate cu atentie pentru micsorarea pe cat posibil sau eliminarea producerii de deseuri.

De asemenea, este de asteptat un impact redus in privinta deseurilor menajere, deoarece nu vor fi construite amenajari pentru cazarea angajatilor, acestia facand naveta zilnic catre locul constructiei. Tratarea deseurilor menajere respective va fi integrata in sistemul de depozitare regional actual, pe cat posibil.

Masuri pentru eliminarea impactului

Colectarea si evacuarea deseurilor care nu pot fi reciclate se va face in conformitate cu reglementarile actuale ale Romaniei, dupa cum urmeaza:

-Hotararea de Guvern nr. 162/2002, privind depozitarea deseurilor: deseurile menajere si altele asemenea vor fi colectate in puncte de colectare amenajate cu containere. Acestea vor fi transportate periodic catre platforme de gunoi, in conditii sigure, stabilite de Agentia de Protectie a Mediului Constanta.

-Hotararea de Guvern nr. 662/2001 privind managementul produselor petroliere uzate: aceste produse vor fi colectate si predate la punctele de colectare. De regula, nici un produs petrolier nu va fi depozitat pe plaja. Schimbul de ulei va fi facut la sediul companiilor detinatoare a autocamioanelor si altor utilaje.

-Deseurile metalice vor fi colectate, depozitate temporar in incinte si vor fi valorificate in mod obligatoriu in unitati specializate.

-Deseurile lemnoase vor fi selectate si eliminate, in functie de dimensiuni si de elementele de sprijin ale lucrarilor de constructie. Tinand cont de calitatea acestora, deseurile vor fi valorificate ca lemn de foc pentru populatia locala.

-Acumulatorii uzati vor fi depozitati corespunzator, dupa care vor fi valorificati in unitati specializate.

-Namolul cu produse petroliere rezultat din spalarea rezervoarelor de carburant va fi in cantitati mici, astfel incat va fi colectat in recipiente metalice si depozitate in locuri sigure, apoi vor fi valorificate la unitatile PETROM.

-Anvelopele auto reprezinta una dintre principalele probleme ale locului de constructie. Acestea vor fi depozitate in locuri speciale, iar contractorul va gasi o solutie pentru a le elimina. Este interzisa arderea anvelopelor.

-Deseurile de hartie si alte resturi din activitatile de birou vor fi colectate, depozitate separat si valorificate.

Prognoza impactului asupra sedimentelor

Nu este de asteptat nici un impact puternic, deoarece materialele de constructie sunt nisipul, piatra si betonul, care nu contin materiale daunatoare care pot contamina sedimentele de fund (nisipul). Chiar si in cazul PAH, care par sa constituie principalul poluant, cele mai multe surse propuse pentru materialul de innisipare, in special din locatiile situate in apropiere de Dunare, prezinta niveluri ale concentratiilor mult sub limitele acceptabile. Acelasi lucru este valabil si in cazul cadmiului.

Masuri de eliminare a impactului

Analiza calitativa a sedimentelor este implicata in planul de monitorizare (ca o masura de precautie). Ca atare, nu va exista nici o posibilitate sa se introduca materiale periculoase in zona de innisipare a plajei.

Prognoza impactului asupra pescuitului

Impactul proiectului asupra pescuitului va fi scazut, deoarece reducerea capturii totale, datorata lucrarilor derulate pe o suprafata foarte mica de plaja, va fi destul de mica. Pescuitul litoral al Romaniei reprezinta doar 25% din captura totala, iar zona constructiei are adancimi ale apei mai mici de -5 m. Utilizarea partiala a porturilor pescaresti pentru locatia constructiei ar putea produce unele inconveniente pescarilor, producand un impact negativ asupra activitatilor pescaresti.

Lucrarile de excavare pot avea un impact puternic, dar limitat spatial, asupra speciilor bentonice, datorita turbiditatii crescute a apei, produsa de materialul sedimentar de granulatie fina. Chiar daca aceste particule contin nu numai minerale, ci si unele substante daunatoare, principalul efect negativ va fi colmatarea fundului, care va afecta activitatea organismelor cu rol in filtrarea apei, organismele bentonice fixate de fundul apei, precum si ponta anumitor specii de pesti bentonici. Cele mai multe organisme mobile, totusi, vor pleca si/sau vor evita aceste zone in timpul lucrarilor de reabilitare. Aceste lucruri sunt valabile pentru zonele Sulina si Midia, deoarece aici fundul marii este acoperit cu nisip fin si silt.

Zgomotele produse in timpul lucrarilor de excavare vor avea ca efect plecarea bancurilor de pesti.

Un anumit grad de impact asupra populatiilor de pesti poate fi produs in timpul anumitor lucrari de constructii in locatia proiectului. Insa impactul asupra speciilor pelagice, care se deplaseaza pe distante mari, este foarte redus.

Masuri de eliminare a impactului

Masurile de eliminare a impactului sunt urmatoarele:

- Adoptarea metodelor de impiedicare a tulburarii apei.

- Lucrarile de constructie trebuie executate in afara sezonului turistic.

3.2. Evaluarea capitalului social

3.2.1. Populatia

Populatia Romaniei era de 21,7 milioane de locuitori in luna iulie 2004. Judetul Constanta, in care se afla locatia Proiectului, are o populatie de 714 mii de persoane, din care municipiul Constanta detinerea ponderea cea mai mare, de 307 mii. Mangalia are o populatie de 41 mii de locuitori, iar Eforie are aproximativ 9,500.

Speranta medie de viata a populatiei Romaniei era de 71,2 ani in perioada 2000-2002, cu 68,6 ani pentru barbati si 75,5 ani pentru femei, in zonele urbane. Speranta medie de viata pentru judetul Constanta este de 69,9 ani, cu 67,2 ani pentru barbati si 75,3 ani pentru femei, in zonele urbane.

Populatia din zona costiera a Proiectului prezinta un contrast puternic intre anotimpul de vara si in perioada de extrasezon. In timpul verii, aproximativ 50.000 de turisti sunt cazati in hoteluri si alte locuri de cazare in fiecare zi, iar acestia raman, in medie, timp de sase nopti. De asemenea, populatia locala ajunge pe plaja pe jos sau cu autobuze, trenuri sau alte mijloace. Este dificil de estimat numarul zilnic al acestor persoane, insa poate fi de ordinul a 47.000 de persoane intr-o zi insorita de vara.

In extrasezon, intre mijlocul lunii septembrie si mijlocul lunii iunie, aproape toate hotelurile si celelalte locuri de cazare isi inchid usile, iar strazile din Eforie sunt pustii. Nu exista locuinte particulare la distanta mai mica de 100 m de linia tarmului, in locatia Proiectului.

3.2.2. Gradul de angajare a fortei de munca

Dintre cei 714.000 de locuitori al judetului Constanta, persoanele care lucreaza ca angajati numara aproximativ 179.000 in medie pe an, in afara persoanelor din sectorul agricol. Industria are cel mai mare numar de angajati, de 44.000, fiind urmata de sectorul comertului (27.000), transporturilor (26.000), constructiilor (18.000) etc. In sectorul hotelurilor si restaurantelor, numarul mediu de angajati este de 7.619, insa va fi cu mult mai mare in timpul anotimpului estival, atunci cand vor fi deschise locurile de cazare pentru vizitatori.

Veniturile lunare nete medii ale tuturor angajatilor din judetul Constanta au fost de 4,07 milioane lei (123 USD) in anul 2002, de 1,07 ori mai mari fata de media la nivel national; aceste venituri au fost de 5,28 milioane lei (159 USD) in anul 2003 si de 6,25 milioane lei (188 USD) in 2004. Valoarea veniturilor difera de la un sector de activitati economice la altul. Angajatii din sectorul transporturilor castiga de 1,37 ori mai mult decat media generala, iar angajatii hotelurilor si cei ai restaurantelor castiga de 0,67 ori fata de media generala. Castigurile din sectorul piscicol sunt cele mai mici, de 0,59 ori fata de media generala.

3.2.3. Turismul

Turismul din judetul Constanta este reprezentat in principal de vizitatorii care fac baie in mare si fac plaja in timpul verii. Numarul turistilor cazati in hoteluri si in alte stabilimente de pe litoral a fost de 1,5 milioane in 1989, scazand in anii 1990 datorita dificultatilor de dupa Revolutia din Decembrie 1989. Numarul turistilor a scazut gradat pana la 659.000 in anul 2001, dar de atunci are loc o crestere semnificativa. Numarul a crescut la valoarea de 755.000 in anul 2004, asteptandu-se in curand depasirea valorii de 1 milion.

Valorile de mai sus referitoare la numarul turistilor includ in special persoane din Romania, dar sunt si turisti care vin din alte tari. In anul 1989 numarul turistilor straini a fost de 268.000, a scazut pana la valoarea cea mai redusa, de 33.000 de turisti in anul 2000, si a crescut pana la 84.000 in anul 2004.

Locurile de cazare de pe litoral sunt deschise doar in sezonul estival. Hotelurile sunt deschise aproximativ 100 de zile, iar stabilimentele de mici dimensiuni sunt deschise timp de aproximativ 60 de zile. Turistii sunt cazati aproximativ cinci zile si jumatate, iar strainii sunt cazati timp de sapte zile. Schimbul de turisti este apreciat la aproximativ de 16 ori pentru romani si de 13 ori pentru straini pe sezon, iar numarul mediu de turisti pe zi poate ajunge la 50.000.

Produsul Intern Brut Regional (GDRP) obtinut din sectorul hotelurilor si restaurantelor din zona de sud-est a fost in anul 2002 de 4.686 miliarde lei (echivalent a 147 milioane USD), ceea ce inseamna 3,1% din GDRP total, in valoare de 154.814 miliarde lei (fara TVA). Deoarece hotelurile din judetul Constanta ocupa aproximativ 80% din cele ale regiunii sud-estice, se poate estima ca GDRP provenind din sectorul hoteluri-restaurante din judetul Constanta este de 3.705 miliarde lei (aproximativ 112 milioane USD), avand pondere de 6,8% din GDRP la nivelul judetului Constanta. Astfel, turismul pe litoral reprezinta un sector de activitate foarte important pentru judetul Constanta.

3.3. Evaluarea capitalului economic

Implementarea proiectului va avea ca rezultat principal cresterea numarului de turisti si de vizitatori de o zi ai zonelor de plaja, extinse prin operatiunile de innisipare. Amenajarile de cazare vor fi pline de turisti, iar restaurantele si barurile vor fi mai prospere, datorita multimii clientilor. Va urma construirea de noi hoteluri si restaurante.

Astfel, se poate considera ca va apare o crestere a veniturilor din industria turistica, asociata cu cresterea gradului de angajare a personalului, acesta fiind un impact pozitiv. De asemenea, sectorul constructiilor va fi avantajat.

O astfel de crestere a veniturilor poate aduce dupa sine o distributie inechitabila a veniturilor persoanelor. Cresterea numarului de turisti si a vizitatorilor de o zi poate duce la aglomerari ale traficului si ridicarea nivelului de zgomot in timpul sezonului turistic. Acestea pot fi percepute ca efecte negative produse asupra mediului socio-economic.

CONCLUZII

Studiul fundamental a fost alcatuit initial prin urmarirea aspectelor sociale si economice din Romania, pe baza statisticilor existente. In continuare, a fost descrisa situatia utilizarii si administrarii zonei costiere in cadrul Studiului.

Situatia eroziunii plajelor din zona Studiului a fost analizata pe baza diagramelor, a hartilor si imaginilor din satelit existente. Rata deplasarii liniei tarmului in anumite sectoare a fost evaluata prin analiza datelor obtinute de la Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Marina (NIMRD).

Zona Studiului a fost impartita in sapte sectoare si 20 de sub-sectoare

pentru usurinta executarii Studiului, existand noua celule costiere independente.

A fost intocmita strategia de formulare a planurilor de protectie si reabilitare costiera, noua sub-sectoare fiind apreciate ca ar necesita implementarea proiectelor de protectie si reabilitare costiera. Celelalte sub-sectoare nu necesita, pentru moment, derularea unor astfel de proiecte. Pentru cele noua sub-sectoare au fost propuse planuri de innisipare a plajelor, extinderi de jetele, constructii de structuri sparge-val si alte amenajari, ca masuri care vor fi executate pe termen mediu si lung.

Volumul total de material pentru innisiparea plajei pentru o perioada de 20 de ani sau mai mult este de aproximativ 3.2, milioane m³. Costul total al planului de protectie costiera este de aproximativ 3,2 milioane Euro, pornind de la preturile din 2005, fara costuri neprevazute. In timpul Studiului au fost analizate disponibilitatea si calitatea materialului pentru innisiparea plajelor. S-a ajuns la concluzia ca nisipul fluvial din locatia situata intre kilometrul 300 si 340 poate fi utilizat pentru innisiparea plajei, fara a pune in pericol resursele de nisip si fara a produce efecte semnificative asupra regimului de curgere a Dunarii.

Cele noua sub-sectoare care necesita masuri de protectie a tarmului au fost examinate si comparate in privinta urgentei protectiei, a gradului de utilizare a plajelor si a altor aspecte. Pe baza acestei comparatii, a fost selectata zona Eforie Nord ca locatie a proiectelor prioritare.

Cele 20 de sub-sectoare au avut de suferit datorita eroziunii costiere timp de mai multi ani. Exista mai multe cauze ale acestei eroziuni, cum ar fi scaderea aportului de sedimente pe suprafetele de plaja, pierderea de sediment catre larg datorita actiunii valurilor, prabusirea falezelor datorita instabilitatii geotehnice a zonelor situate la partea de sus a pantelor si/sau actiunii valurilor la baza falezelor, procesul natural de retragere a acestora etc. Amploarea eroziunii costiere difera de la un subsector la altul. De asemenea, difera si gradul de utilizare a zonei costiere.

Nu vor exista efecte de mediu trans-frontaliere datorate proiectului de protectie si reabilitare costiera din cadrul litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra. Eforie Nord, atrage un numar mare de vizitatori in timpul verii. Ca atare, turismul reprezinta un sector foarte important al activitatilor economice ale acestui judet.

Activitatea economica a sectorului hotelurilor si restaurantelor este estimata la aproximativ 7% din PIB al judetului Constanta.